{"id":46073,"date":"2011-02-28T09:00:00","date_gmt":"2011-02-28T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=46073"},"modified":"2026-04-02T19:40:13","modified_gmt":"2026-04-02T19:40:13","slug":"libertatea-vine-in-cutie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=46073","title":{"rendered":"Libertatea vine in cutie"},"content":{"rendered":"<p>Povestea blocarii accesului la internet in timpul evenimentelor<br \/>\ndin Egipt a demonstrat simultan doua adevaruri contradictorii. Pe<br \/>\nde-o parte, puterea internetului de a influenta lumea politica si<br \/>\nrolul de catalizator al unei anumite atitudini, pe care l-a jucat<br \/>\nin mai multe cazuri. Pe de alta parte, s-a vadit si fragilitatea<br \/>\nacestui urias edificiu. Cum a fost posibil ca in doar cateva minute<br \/>\naproape tot internetul egiptean sa fie pus la pamant? Specialistii<br \/>\nau investigat detaliile tehnice ale blocadei, insa concluziile la<br \/>\ncare au ajuns nu sunt de natura sa ne linisteasca: Egiptul nu e un<br \/>\ncaz chiar atat de special din punctul de vedere al infrastructurii<br \/>\ncare sustine functionarea internetului si scenariul de acolo se<br \/>\npoate repeta nu doar in tarile din Orientul Mijlociu. Aspectul<br \/>\noarecum special in evenimentele din Egipt l-a reprezentat oprirea<br \/>\nfunctionarii retelelor de telefonie mobila, insa este lesne de<br \/>\ninteles ca marii operatori nu sunt catusi de putin inclinati sa-si<br \/>\npericliteze afacerile angajandu-se in dispute politice. Nici in<br \/>\nEgipt si nici in alta parte.<\/p>\n<p>Pentru ca nu e loc de detalii tehnice, o sa incerc o &#8220;privire<br \/>\ndin avion&#8221; asupra problemei. Mai intai trebuie sa ne amintim ca<br \/>\nproiectul initial al internetului s-a bazat pe descentralizare, o<br \/>\ncaracteristica menita sa confere robustete intregului edificiu.<br \/>\nIdeea centrala era sa nu existe puncte critice (&#8220;single points of<br \/>\nfailure&#8221;), astfel incat chiar daca un nod devine indisponibil,<br \/>\nreteaua sa functioneze in continuare folosind rute alternative. Din<br \/>\nacelasi motiv, s-a mizat pe conceptul de &#8220;retea proasta&#8221;, care nu<br \/>\ninglobeaza inteligenta in infrastructura, ci doar in &#8220;capete&#8221;, spre<br \/>\ndeosebire de retelele telefonice in care inteligenta este<br \/>\nconcentrata in centrale. Insa lucrurile nu au mers in acest spirit<br \/>\nsi e destul de usor de constatat ca se merge din ce in ce mai mult<br \/>\nspre centralizare, atat din perspectiva serviciilor, cat si din cea<br \/>\na accesului.<\/p>\n<p>Merita sa ne intrebam in ce masura suntem dependenti de<br \/>\nserviciile furnizate de Google sau Facebook sau sa observam ca<br \/>\nnumarul furnizorilor de acces la internet s-a redus constant,<br \/>\nramanand in joc doar cei foarte mari (nu e specific local, asa se<br \/>\nintampla peste tot). Parca incepe sa ni se faca dor de retelele de<br \/>\nbloc, atat de populare cu cativa ani in urma. Chiar si noua<br \/>\norientare spre cloud computing este un indiciu al centralizarii,<br \/>\niar concluzia majora este ca serverele au acaparat puterea in<br \/>\nretea, iar clientii (adica noi toti) avem tot mai putina autonomie.<br \/>\nIncetul cu incetul revenim la modelul retelei telefonice. De fapt,<br \/>\nautoritatile egiptene (de atunci) n-au avut chiar asa de multe<br \/>\ncomutatoare de inchis.<\/p>\n<p>Care ar putea fi solutiile? Mai multe proiecte au fost lansate<br \/>\nin ultima vreme si toate vizeaza intr-un fel sau altul variante de<br \/>\na readuce puterea la clienti. De exemplu, retele peer-to-peer (in<br \/>\ncare fiecare computer este si server si client) sau retele mesh, in<br \/>\ncare computerele joaca rolul de routere. Insa cel mai ambitios<br \/>\nproiect se cheama Freedom Box si isi propune sa aduca in fiecare<br \/>\ncasa un mic server. Cu adevarat mic, nu mai mare decat bateria<br \/>\ntelefonului mobil, dar suficient de puternic pentru a se transforma<br \/>\nla nevoie in routere mesh care sa permita accesul din aproape in<br \/>\naproape pana la punctele de acces disponibile. In plus, criptarea<br \/>\ndatelor este o sarcina de baza, deoarece centralizarea a adus<br \/>\namenintari tot mai serioase privind sfera vietii private, pentru ca<br \/>\nputem fi mai usor monitorizati, fie de unele companii cu interese<br \/>\ncomerciale, fie de organisme guvernamentale. Aceste &#8220;plug servers&#8221;<br \/>\nnu sunt doar mici, ci si ieftine: la momentul actual costa 99 de<br \/>\ndolari, insa daca toata lumea se va dota cu asa ceva pretul poate<br \/>\ncobori sub 30 de dolari. Consumul foarte redus le permite sa fie<br \/>\nalimentate cu o simpla baterie.<\/p>\n<p>Initiatorul proiectului nu este vreun guru al tehnologiei, ci un<br \/>\nprofesor de drept de la Columbia University. Eben Moglen nu este<br \/>\ninsa strain de lumea tehnologiei, daca nu din pasiunea pentru IT<br \/>\ndin tinerete, macar pentru ca a fost avocat la Free Software<br \/>\nFoundation, unde a colaborat cu Richard Stallman la fundamentarea<br \/>\nlegala a licentelor publice de tip GPL. Chiar daca nu este un<br \/>\n&#8220;geek&#8221;, Moglen a fost foarte eficient in a promova ideea, in a<br \/>\ncolecta fonduri (FreedomBox Foundation a adunat in timp record cei<br \/>\n60.000 de dolari necesari pentru lansarea proiectului) si a atrage<br \/>\nmiscarea free software in proiect. Anvergura proiectului este<br \/>\nconsiderabila, insa Eben Moglen este increzator ca miscarea free<br \/>\nsoftware se poate mobiliza pentru un scop atat de maret.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Blocada digitala din Egipt a starnit ingrijorare si a impulsionat lansarea unor proiecte precum Freedom Box sau Commotion, care isi propun sa readuca internetul la arhitectura initiala, bazata pe o descentralizare care sa-l faca indestructibil.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[21344,171,7107,7104,7105],"class_list":["post-46073","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-descentralizare","tag-internet","tag-mircea-sarbu","tag-opinii","tag-weboscop"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46073","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=46073"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46073\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":63478,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46073\/revisions\/63478"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=46073"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=46073"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=46073"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}