{"id":46068,"date":"2011-02-27T21:30:00","date_gmt":"2011-02-27T21:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=46068"},"modified":"2026-04-02T19:40:11","modified_gmt":"2026-04-02T19:40:11","slug":"cele-patru-mistere-ale-padurilor-ce-s-a-intamplat-in-ultimii-20-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=46068","title":{"rendered":"Cele patru mistere ale padurilor. Ce s-a intamplat in ultimii 20 de ani?"},"content":{"rendered":"

Industria de prelucrare a lemnului are traditie in Romania din
\njurul anului 1900. Opt decenii mai tarziu, industria de exploatare
\nforestiera si cea de prelucrare a lemnului impreuna cu industria
\nmobilei, care ocupa locul 20 in lume si exporta 70% din productie,
\najunsese una dintre cele mai importante ramuri de productie. Era
\nclar insa ca aceasta industrie avea nevoie de modernizare si
\nretehnologizare. Acest lucru s-a facut dupa ’90 in general prin
\ninvestitii masive din strainatate – in esenta, sute de milioane de
\neuro in fabrici de ultima generatie in orase precum Sebes, Brasov,
\nComanesti sau Radauti. Iar cele mai importante companii din
\ndomeniul prelucrarii lemnului apartin grupurilor austriece.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Pentru cei de la Kronospan, sursele de aprovizionare pentru
\nfabricile de la Brasov si Sebes sunt Romania si Ucraina. Ei nu
\ndetin paduri, iar RNP este unul dintre furnizori. Insa austriecii
\nconteaza pe mai bine de o mie de furnizori, in general firme mici,
\npentru care contractele cu Kronospan sunt “foarte importante”. In
\nviziunea oficialilor companiei, avantajele alegerii Romaniei au
\nfost traditia de prelucrare a lemnului, personalul calificat, dar
\nsi cererea masiva de pe piata. Explozia imobiliara a determinat si
\no cerere importanta de placi de lemn cu diverse intrebuintari:
\nconstructii, mobila sau decoratiuni interioare. A contat si
\nexistenta unor piete externe traditionale si situarea Romaniei
\nintr-o zona care face legatura atat cu pietele din fosta URSS, cat
\nsi cu Orientul Apropiat. “Dezavantajele Romaniei, in schimb, se
\nrefera in special la sistemul politic instabil, la desele schimbari
\nlegislative in domeniul fiscal si nu numai”, sustine Oana Bodea, PR
\nmanager al firmei.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Gerald Schweighofer, proprietarul grupului austriac cu acelasi
\nnume, care opereaza in Romania cu numele Holzindustrie
\nSchweighofer, mizeaza pe aceleasi aspecte enuntate de cei de la
\nKronospan: angajati competitivi si calitate buna a lemnului. El
\ndetine 50.000 de hectare de padure in Romania si cumpara lemn de la
\nmai multi furnizori: “Direct, Romsilva nu e cel mai mare furnizor
\nal nostru, dar indirect da”. Cea mai importanta destinatie de
\nexport pentru grupul sau este Japonia, unde livrarile anuale ajung
\nla o suta de milioane de euro, japonezii folosind lemn prelucrat de
\nfabricile austriacului.<\/p>\n

Daca cele mai multe afaceri se concentreaza pe prelucrarea
\ntrunchiurilor, cei de la Egger, de exemplu, folosesc drept materie
\nprima deseuri din lemn, resturi si lemn rezultat din defrisarile de
\nintretinere, aschii provenind de la gaterele din zona si lemne
\nindustriale cu valoare redusa. Sursa principala de materie prima o
\nreprezinta gaterele din judetul Suceava care le furnizeaza
\nrumegusul, stinghiile si placile, alaturi de Romsilva (circa 5%),
\nproprietarii particulari de paduri sau companiile de recoltare a
\nlemnului pentru butuci.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

“Am estimat ca noua unitate de productie din Romania va avea
\ncapacitatea sa acopere cererea locala, dar si cererea din alte tari
\nest-europene si, treptat, si din tari mai indepartate, din Turcia
\nsi Orient”, explica Mihai Sandru, directorul comercial al fabricii
\nEgger din Radauti. A contribuit la alegerea orasului Radauti
\ninfrastructura buna de transport feroviar si rutier. Din Suceava
\nexista legaturi directe atat pe drumurile nationale, cat si pe
\ncalea ferata – conducand atat spre sud, catre orasele Bucuresti si
\nConstanta, cat si spre nord, catre Ucraina. “Nu in ultimul rand, a
\ncontat si potentialul economic al Romaniei ca membru al Uniunii
\nEuropene”, adauga Sandru.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

In 2010, destinatiile de export nu au mers deloc rau, iar
\nafaceristii chestionati vorbesc mai putin de scadere si mai mult de
\nstagnare sau usoara crestere. Cele mai mari exporturi sunt cele de
\nlemn neprelucrat, releva o analiza pe baza datelor Institutului
\nNational de Statistica, citata de Ziarul Financiar. In primele sase
\nluni ale anului trecut, exporturile de lemn brut au atins 305,8
\nmilioane de euro, in crestere cu 34% comparativ cu perioada
\nsimilara din 2009. Separat de acestea, articolele rezultate din
\nprelucrarea lemnului (ca, de exemplu, PAL, MDF, diverse placi) au
\natins 280 milioane de euro la jumatatea anului si au avut un plus
\nde peste 30%. Dupa primele noua luni din 2010, valoarea
\nexporturilor totale realizate de industria lemnului, a hartiei si a
\nmobilei era de 2,4 miliarde de euro, adica 7,82% din totalul
\nexporturilor, in crestere de la 1,9 miliarde (8,02%) in aceeasi
\nperioada a lui 2009.<\/p>\n

Daca oamenii din industrie nu asteapta cresteri notabile pentru
\n2011, pe termen lung viitorul suna bine. Constructiile care au la
\nbaza lemnul devin din ce in ce mai cautate, pe masura ce ia
\namploare conceptul de dezvoltare durabila si protectie a mediului.
\nAceasta are un efect pozitiv, contribuind la redresarea economica a
\nRomaniei, spun oficialii Egger, subliniind insa ca un management
\ndurabil al fondului forestier trebuie sa faca parte din strategia
\nde dezvoltare a acestui sector.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Marile grupuri sustin la unison, de altfel, ca lemnul trebuie sa
\nprovina din taieri legale, nu trebuie sa fie furnizat din paduri
\nfara certificare, cu valoare de proprietati protejate, iar
\nlegislatia in domeniu trebuie sa fie stabila si clara. Gerald
\nSchweighofer spune chiar ca din pricina incertitudinii legislative
\ndin domeniul managementului padurilor a stopat investitiile intr-un
\nproiect de energie alternativa pe care incepuse sa il dezvolte.<\/p>\n

Despre management durabil nu a fost vorba in ultimii 20 de ani
\nsi, la fel ca in domenii precum energia sau privatizarile
\nstrategice, si padurile au avut “baieti destepti”. La intrebarea
\n“Ce s-a intamplat cu suprafata impadurita a Romaniei in ultimii 20
\nde ani?”, 4% dintre cititorii www.businessmagazin.ro constata o
\ncrestere, bazata pe efectele impaduririlor initiate de autoritati,
\niar 3% vorbesc despre stagnare. Cei mai multi dintre ei, 93%,
\napreciaza ca suprafata padurilor a scazut, ca efect al unui “jaf”
\nconstant si fara culoare politica.<\/p>\n

\n

<\/object><\/p>\n
<\/p>\n

Marea defrisare. Cine se afla in
\nspatele dezastrului din paduri. Partea 1<\/a><\/p>\n

StirileProTV.ro<\/a><\/p>\n<\/div>\n

CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
\n->>>>>>>>>>><\/p>\n

<\/p>\n

UN GATER DE FAMILIE<\/p>\n

Tractiune pe patru roti, aproape doua sute de cai-putere si
\npermis de conducere de cateva luni. La doar 22 de ani, Vasile isi
\npermite sa conduca un SUV de 70.000 de euro. Nu a lucrat nicio zi,
\nmai ales ca e student la doua facultati, iar timpul nu-i permite.
\nCare sa fie reteta pentru viata usoara pe care o duce tanarul? Cat
\nse poate de simplu. Padurea e langa vila sa de doua etaje de pe
\nmalul Muresului, iar gaterul familiei lucra zi-lumina. Concret,
\nvreo 2.000 de arbori bine crescuti, iar locul liber din garaj s-a
\numplut.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Cum s-a intamplat totul e usor de inteles. Inainte de 1989,
\nfondul forestier national a fost administrat unitar si s-a putut
\naplica politica silvica a vremii, cu toate imperfectiunile. Cand a
\ninceput insa faramitarea, in 1991, lucrurile au inceput sa se
\nschimbe. “Daca era facuta intelept, restituirea padurilor ar fi
\navut efecte pozitive, insa legea 18\/1991 a fost cea mai mare
\ngreseala”, spune Marian Proorocu, inginer silvic si vicepresedinte
\nal Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului. Mai exact, legea
\nprevedea restituirea padurii in limita unui hectar pentru persoane
\nfizice, indiferent de cat ar fi avut inaintea perioadei
\ncomunismului, dar nu pe vechile amplasamente, ci “fiecare unde a
\ndorit”. Asa au ajuns padurile din Bucovina la Snagov sau din
\nMaramures la un pas de Cluj.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

De fapt, padurea era aceeasi, iar in mod logic nu era o
\nproblema, ulterior s-a dovedit ca situatia a fost exploatata cu
\nfolos imobiliar. O problema, desi nu atat de acuta. Statul a
\ndisparut insa de acolo: padurarul dintr-o anumita zona avea in
\ncustodie doar suprafata de padure detinuta de stat, nu si cea a
\npersoanelor fizice. Deci, daca un doritor de lemne mergea la
\npadurar si ii cerea sa-i dea voie sa taie, era trimis in zona de
\npadure privata, nepazita, nu in cea din gestiunea sa. “Dar ca sa-ti
\nfac si tie o placere si mie un ban, taie din bucata aceea”,
\nexemplifica Proorocu dialogul dintre padurar si hotii de lemn. Pe
\nscurt, asa s-a intamplat. In statisticile Romsilva lucrurile
\nstateau perfect, pentru ca padurarii nu taiau de la ei. Iar
\nsituatia s-a perpetuat pana in anii 2000 si chiar si astazi. Fara
\nun contract cu Regia Nationala a Padurilor, nimeni nu-i poarta de
\ngrija padurii administrate privat. “Greseala majora in
\nadministrarea padurilor romanesti e aceea ca statul si-a luat mana
\nde pe ele”, sintetizeaza vicepresedintele ANPM. Copacii se taiau,
\nnimeni nu stia cati si de unde, nimeni n-a catadicsit sa-i
\nnumere.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Revenim la masina tanarului student. Inventarul national al
\nfondului forestier national, lansat la mai bine de douazeci de ani
\nde la precedentul, cel din 1985, costa sapte milioane de euro. Sau,
\nmai simplu, cat o suta de bolizi ca ai lui Vasile. Incomparabil mai
\nputin fata de costurile taierilor ilegale de paduri. Si totusi, de
\nce nu s-a facut inventarierea, prioritatea de top pe agenda
\noricarui minister responsabil care pastoreste padurile? Raspunsul
\npare desprins din filme. Danut Iacob este inginer silvic si
\nlucreaza in Ministerul Mediului din 1998, iar din 2002 este
\ndirectorul Directiei de Politici si Strategii in Silvicultura,
\ndepartament al Directiei Generale a Padurilor. El povesteste ca la
\ninceputul fiecarui an, cand se intalneau la minister, oficialii
\ndiscutau despre prioritati. In primul rand, nu-i asa, inventarul
\nforestier. Primul motiv de dezacord era o chestiune tehnica: daca
\nse realizeaza fie pe baza informatiilor statistice, cum se intampla
\nin Europa, sau pe baza amenajamentelor silvice, ca la precedentul
\ninventar din 1985. “O alta problema extrem de subiectiva a fost
\ncine sa fie seful inventarului”, isi aminteste Danut Iacob. Un sef
\nconvenabil nu s-a gasit, deci trecerea la fapte s-a tot amanat, in
\ntot acest timp gaterele lucrau, iar urmele erau sterse de natura.
\nBanii din bugetul pentru paduri s-au dus pe investitii in drumuri
\nforestiere si impaduriri in terenuri agricole degradate. Dupa
\ndecizia Guvernului din 2006, lucrurile s-au impotmolit din nou,
\npentru ca nu s-au gasit banii necesari. “Nu a fost o prioritate
\npentru stat. Se intampla pur si simplu ca acum am gasit sursa de
\nfinantare si putem sa demaram procedura.”<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Gheorghe Marin, mult cautatul sef al inventarierii padurilor,
\nadauga ca anul trecut s-au asigurat bani de la buget in cuantum de
\n40% din totalul necesar. Si totusi, sapte milioane de euro pe cinci
\nani de zile reprezinta un efort financiar infim din partea
\nministerului. In Austria, de exemplu, o tara de trei ori mai mica
\nsi cu de trei ori mai putine paduri, dar si cu mult mai multe
\ndrumuri forestiere, deci cu accesibilitate mai mare, inventarul
\ncosta zece milioane de euro.<\/p>\n

\n

CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
\n->>>>>>>>>>>>><\/p>\n

<\/p>\n

SOCOTEALA CEA NOUA
\nDaca cele mai recente date, cele din 1985, arata ca masa lemnoasa
\nera de 1,314 miliarde metri cubi, Iacob anticipeaza ca dupa
\nrezultatele inventarului care se preconizeaza sa fie gata in 2013,
\n“o sa fim pe plus”. Cum asa? Inventarul din 1985 a fost realizat pe
\nbaza datelor din amenajamentele silvice, precizia pentru arboretele
\nexploatat era undeva de plus-minus 10%, iar pentru celelalte specii
\nprecizia era mult mai redusa, fiind de fapt “o apreciere
\nsubiectiva” a celui care face descrierea arboretelui. Dupa noul
\ninventar, precizia la nivel national va fi in jur de plus-minus
\n2%.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Inventarierea coincide si cu necesitarea raportarilor de emisii
\nde carbon catre Comisia Europeana, un document important pentru
\ninventarul national al stocarii emisiilor. Daca se respecta legea,
\ninventarul ar urma sa fie repetat din cinci in cinci ani. Oricum,
\nla noi e primul inventar realizat cu tehnologie moderna; tarile din
\nVest sunt la al cincilea, al saselea, iar Finlanda chiar la al
\nunsprezecelea. Oricum, inventarul anterior nu a urmarit sa
\nidentifice arborii valorosi, ci s-a limitat la date generale la
\nnivel de arborete. Abia noul demers va urmari fiecare arbore, clase
\nde calitate, varste, si pentru ca fiecare suprafata e monitorizata
\npe baza datelor GPS, autoritatile vor sti oricand unde se afla
\narborii valorosi si ce se va intampla cu ei. Dar ca sa ne dam seama
\nce s-a intamplat in ultimii 25 de ani cu arborii de valoare,
\nsolutiile sunt limitate. “Se pot identifica cioatele, cati si ce
\narbori s-au taiat, dar nu va ganditi la perioade lungi, ci doar la
\nultimii cinci ani. Cei din perioada 1990-2005 nu mai exista”,
\nrezuma Danut Iacob.<\/p>\n

E firesc sa ne intrebam daca inventarul nu vine mult prea tarziu
\nca sa vedem ce s-a intamplat cu padurile in perioada 1990-2005,
\ncand, asa cum spun oficialii din minister, s-a pierdut urma
\ncopacilor. Directorul de la Paduri vorbeste din statistici: dupa
\n1990, volumele recoltate legal au fost intre 14 si 17 milioane de
\nmetri cubi, insa inainte de Revolutie se recoltau intre 20 si 26 de
\nmilioane de metri cubi. “Atunci nu s-au distrus padurile, acum
\nimaginea generala e ca se distrug padurile”, spune Iacob.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Tehnic vorbind, in fondul forestier, ocoalele silvice sunt
\nobligate sa impadureasca in termen de doi ani dupa ce au efectuat o
\ntaiere. De regula, in majoritatea situatiilor regula se respecta.
\nDin 1990 pana astazi, fondul forestier national s-a extins cu
\n21.000 de hectare, de la 6,37 milioane de hectare la 6,49, prin
\nplantarea pe terenurile agricole si in plus prin trecerea in fondul
\nforestier a pasunilor impadurite care indeplineau conditiile de
\npadure (0,5 ha acoperite, 0,1 consistenta si 5 m inaltime la
\nmaturitate). Definitia fondului forestier national poate induce
\ninsa in eroare.<\/p>\n

In situatia in care pe 100 de hectare de padure se exploateaza
\nintreaga masa lemnoasa, suprafata respectiva ramane in fondul
\nforestier national. “Exploatarea e un act de cultura silvica prin
\ncare se inlocuieste arboretul batran cu unul tanar, iar in
\nmajoritatea cazurilor regenerarea este naturala.” De aceea a si
\ncrescut suprafata impadurita, pentru ca se promoveaza aceste
\ntratamente in scopul regenerarii naturale, explica Gheorghe Marin,
\nseful serviciului de inventar forestier national.<\/p>\n

Totusi, Danut Iacob admite ca, dincolo de cele 14-17 milioane de
\nmetri cubi recoltati anual legal prin tratament, s-a furat lemn:
\n“Taierile ilegale au fost masive, masive clar, ca urmare a
\naplicarii retrocedarii in baza legii 18 din 1991”. Motivele sunt
\ntrei. In primul rand, n-a fost creat cadrul legislativ. Codul
\nsilvic a aparut abia in 1996, iar legea administrarii a aparut in
\n1998. Practic, in perioada 1990-1996 a existat un vid legislativ.
\nIn al doilea rand, a fost si un vid institutional: primele
\nstructuri de control ale regimului silvic au aparut in 1999 si au
\ninceput sa functioneze in 2000. Au fost de fapt zece ani fara o
\ninventariere, fara un cadru legal, fara supraveghere. Un al treilea
\nmotiv, asa cum spunea si vicepresedintele ANPM, Marian Proorocu, a
\nfost determinat de fragmentarea suprafetelor. Au fost puse la
\ndispozitie 362.000 de hectare catre 530.000 de proprietari.<\/p>\n

\n

CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
\n->>>>>>>>>>>>><\/p>\n

<\/p>\n

Nocive au fost si cele trei valuri de aplicare a legilor
\nfondului funciar, 1991, 2000 si 2005, pentru ca de fiecare data
\ns-au fragmentat proprietatile si am ajuns acum la aproximativ
\n830.000 de proprietari de padure in Romania, dintre care 828.000
\nsunt mici proprietari. Iar monitorizarea lor este, dupa cum declara
\noficialii din minister, “imposibila”. Desi in anul 2005 s-a
\nintrodus obligatia ca pe toate suprafetele sa existe administrare
\nprin ocoale silvice, in continuare 450.000 de hectare sunt fara
\nadministrare. Adica majoritatea micilor proprietati. “In afara de o
\ninformatie la momentul X, nu se poate vedea cum evolueaza masa de
\npe terenul respectiv decat la inventarul urmator”, explica Iacob.
\nIar inventarele au lipsit.<\/p>\n

In prezent, legislatia in vigoare impune reguli stricte in
\nraport cu fiecare pas, fie ca ne referim la felul cum se
\nadministreaza sau la felul cum se exploateaza padurile. Apare
\ntotusi o contradictie intre dreptul de proprietate si aplicarea
\nregimului silvic. In foarte multe situatii, chiar si pentru taieri
\nilegale din proprietatea lor, instantele au dat dreptate
\nproprietarilor, pentru ca dreptul de proprietate e suveran. “Pentru
\na avansa ancheta, cineva trebuie sa fie prejudiciat. Or,
\nproprietarul nu se poate prejudicia pe sine”, spune directorul de
\nla Paduri.<\/p>\n

SUBZISTENTA DIN TOPOR<\/p>\n

Problema nu e totusi atat de ampla, atata timp cat micile
\nproprietati reprezinta 7-8% din total, ci gospodarirea suprafetelor
\nextinse din “zonele fierbinti”, dupa cum le numeste Iacob: Borsa,
\nVrancea, Bacau, Neamt. Sunt zone unde traditional au fost probleme
\ncu taierile ilegale care nu au putut fi stopate, ci eventual
\nreduse, chiar cu efortul Jandarmeriei. Daca vorbim de Bacau, 90%
\ndin locuitorii zonelor respective sunt someri, iar padurea e
\nsingura lor resursa. “Daca nu se duc sa taie un copac pe zi, nu au
\nce sa puna pe masa. Asta e realitatea. Asa se asigura subzistenta”,
\nspune Gheorghe Marin, seful inventarierii padurilor.
\nSanctiunile lipsesc cu desavarsire. Desi Codul silvic reglementeaza
\ninfractiunile, iar legea contraventiilor silvice este in vigoare,
\nreprezentantii autoritatilor vorbesc de lipsa aplicarii ei.
\nProblema taierilor ilegale poate fi rezolvata relativ usor daca
\ns-ar acorda forme de sprijin proprietarilor ca sa se evite
\ntaierile, respectiv sa se ofere compensatii financiare pentru
\nsuprafetele de padure din ariile protejate, iar ele sa intre in
\nadministrarea statului, deci sa poata fi pazite. Dar atata vreme
\ncat nu s-au gasit vreme de douazeci de ani sapte milioane de euro
\npentru inventar, e cu atat mai greu de crezut ca se vor pune la
\ndispozitie sume care sa li se acorde proprietarilor.<\/p>\n

Potrivit legii, padurarul din zona caruia dispare un copac
\nnemarcat trebuie sa plateasca de trei ori valoarea lemnului
\nrespectiv. Cat despre cetateni, daca volumul taiat este sub cinci
\nmetri cubi, fapta se considera contraventie si se sanctioneaza cu
\namenda. Cinci metri cubi inseamna, de exemplu, un arbore de 80 de
\ncentimetri diametru si o inaltime de 30 de metri. Daca se depaseste
\ncinci metri cubi, fapta devine infractiune. “Probabil ca doar
\nnatura ii va opri. Ei se duc dupa arbori grosi, iar atunci cand ei
\nse vor termina, vor inceta si furturile”, conchide Danut Iacob,
\ndirectorul Directiei de Politici si Strategii in Silvicultura. De
\nexemplu, la nivelul anului 2006 au fost circa 22.000 de fapte
\nincadrate ca infractiuni de personalul silvic. Numai la patru
\ndintre ele s-a inceput urmarirea penala.<\/p>\n

Intrebarile BUSINESS Magazin despre cat s-a taiat ilegal in cei
\n20 de ani nu pot primi raspunsuri certe: “Exista mai multe
\nincercari de cuantificare a acestui fenomen, raportate la
\nsuprafetele de padure, initiate de diverse organizatii
\nnonguvernamentale, dar care nu pot fi retinute ca avand la baza
\ncriterii certe”, se arata in raspunsul celor de la Mediu. O
\nevaluare a marimii orientative a suprafetelor de padure afectate de
\ntaierile ilegale de arbori, realizata pe baza planurilor specifice
\ncadastrului forestier si a controalelor personalului silvic, arata
\nca suprafata de padure taiata ras prin taieri ilegale a fost de
\n32.524 de hectare, reprezentand 0,51% din fondul forestier
\nnational. Privind detaliat, e vorba de 26.281 ha din padurile
\nretrocedate prin aplicarea prevederilor Legii 18\/1991, din care
\ns-au regenerat, natural sau prin impadurire, 14.656. Suprafata
\nafectata reprezinta 7,67% din cea pusa in posesie. In plus, ar mai
\nfi 6.243 de hectare din padurile retrocedate prin aplicarea
\nprevederilor Legii 1\/2000, din care s-au regenerat, natural sau
\nprin impadurire, 2.936 ha. Alte aproape 97.000 de hectare au fost
\nrarite excesiv (bracuite) prin taieri ilegale, bracuirea insemnand
\nca raman in picioare in medie 30% din copaci.<\/p>\n

\n

CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
\n->>>>>>>>>>>>>><\/p>\n

<\/p>\n

La un volum mediu de lemn la hectar de 218 mc si considerand un
\npret mediu de circa 50 de euro pentru 1 mc de lemn brut
\nneprelucrat, ar reiesi ca prejudiciul, doar din taierile ilegale
\nrecunoscute si depistate de autoritati, a ajuns la 1,1 miliarde de
\neuro. Oficialii din Ministerul Mediului apreciaza ca metoda cea mai
\nbuna de relevare a dinamicii anuale a taierilor ilegale o
\nreprezinta raportarea la volumul anual al arborilor taiati ilegal
\nidentificat in controalele personalului silvic. Asadar, ce scapa
\ncontroalelor padurarilor sau ce se taie pe sub mana nu intra in
\ndatele enumerate mai sus.<\/p>\n

In fine, dincolo de aspectul cantitativ, putini au vorbit in cei
\n20 de ani despre taierile de arbori valorosi. Adica specii din care
\nun singur copac valora doua, trei sau chiar cinci mii de euro.
\nNimeni nu are evidenta lor, cati au fost sau cati au disparut. Nu
\nmai avem deloc lemn de rezonanta. Regula furtului de la privat nu
\ns-a mai aplicat in cazul lor, asa ca fie ca se aflau pe terenul
\nRomsilva sau nu, arborii de valoare au fost taiati primii. “Era o
\nnebunie sa gasesti lemn de cires, 5.000 de euro un metru cub. Au
\nstiut multi, iar cei care stiau nu furau zece camioane de lemne, ci
\ndoi copaci”, marturiseste Marian Proorocu.<\/p>\n

Zicala “codru-i frate cu romanul” functioneaza insa, iar in
\nciuda macelului pe care oricine il poate constata plimbandu-se prin
\nmuntii patriei, padurea se regenereaza. “Padurea isi face singura
\ntreaba, iar in locul unde acum zece ani s-a ras tot, acum gasim
\ndeja copaci”, spune Proorocu. Si Gerald Schweighofer constata ca
\npadurea se regenereaza repede, iar calculele sale arata ca a
\ncrescut mai mult decat a fost taiata, astfel incat plusul ar fi de
\ncirca 40%. “In toata Europa creste mai multa padure decat se taie.
\nIn Austria, de exemplu, plusul e de 30%.”<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dupa 20 de ani de haos legislativ si defrisari scapate de sub control, a venit in sfarsit momentul pentru un management durabil al padurilor din Romania, odata cu primul inventar de dupa Revolutie al fondului forestier national. BUSINESS Magazin va prezinta ce s-a intamplat cu lemnul romanesc in toata aceasta perioada, ce afaceri legale si ilegale s-au dezvoltat in domeniu si cum arata in momentul de fata viitorul padurilor tarii.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[81,20033,202,20173,21336,13744,13757,18580,21335],"class_list":["post-46068","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-afaceri","tag-copaci","tag-cover-story","tag-defrisari","tag-fond-forestier","tag-inventar","tag-lemn","tag-paduri","tag-taieri-ilegale"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46068","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=46068"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46068\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":63473,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46068\/revisions\/63473"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=46068"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=46068"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=46068"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}