{"id":46006,"date":"2011-02-24T08:30:00","date_gmt":"2011-02-24T08:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=46006"},"modified":"2026-04-02T19:38:33","modified_gmt":"2026-04-02T19:38:33","slug":"lupta-pentru-carma-bancii-centrale-europene-cine-se-lupta-pentru-fotoliul-de-milioane-de-euro","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=46006","title":{"rendered":"Lupta pentru carma Bancii Centrale Europene. Cine se lupta pentru fotoliul de milioane de euro"},"content":{"rendered":"

Guvernatorul bancii centrale italiene este considerat de multa
\nvreme o solutie la succesiunea lui Trichet, data fiind experienta
\nsa la Banca Mondiala si la Goldman Sachs, dar si activitatea ca sef
\nal Consiliului de Stabilitate Financiara european, care a coordonat
\nreglementarea financiara \u00een timpul crizei recente.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

\u00cen ultimul timp a \u00eenceput sa adopte un mesaj mai dur
\nanti-inflatie. Este dezavantajat, pe de o parte, de faptul ca un
\nalt stat sudic, tot din PIIGS, detine prin portughezul Vitor
\nConst\u00e2ncio vicepresedintia BCE si, pe de alta parte, de sustinerea
\nlui Silvio Berlusconi. Actualul sef al Fondului European de
\nStabilitate Financiara este un functionar public german impregnat
\nde ortodoxia fiscala de la Berlin.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Marele sau dezavantaj este ca nu are o experienta ca bancher
\ncentral, \u00eensa a detinut mai multe functii de decizie \u00een organismele
\nfinanciare. A lucrat opt ani la FMI, a fost \u00eenalt functionar \u00een
\nMinisterul german de Finante, iar din 2001 are o cariera europeana,
\nfiind numit director general pentru afaceri economice si financiare
\n\u00een executivul de la Bruxelles, mandat pe care l-a terminat \u00een
\n2008.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

“Zona economica eterogena, cu somaj de doua cifre, moneda
\nsupraevaluata si cateva tari cu datorii imense, cauta urgent
\nbancher vorbitor de economie germana care sa tina inflatia sub
\ncontrol. De restul ne ocupam noi.” Nu va grabiti cu CV-urile, o
\ndecizie privitoare la cine ii va urma din 1 noiembrie lui
\nJean-Claude Trichet la conducerea Bancii Centrale Europene e
\nasteptata abia peste cateva luni, dupa ce Uniunea Europeana
\nreuseste sa gaseasca o forma comun acceptata pentru mecanismul de
\nsalvare de la dezastru a tarilor atacate cu dobanzi impovaratoare
\nde pietele financiare.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Si responsabilitatile postului de bancher central european s-ar
\nputea sa se mai schimbe, pentru ca, in aceasta perioada, Uniunea
\nEuropeana face pasi mici spre nivelul urmator celui de comunitate
\nmonetara, vorbind tot mai des despre convergenta fiscala pentru a
\nputea remedia dezechilibrele sistemice care i-au dus pe unii
\n(Germania) foarte sus si pe altii (Grecia, Irlanda, Portugalia)
\nprea jos ca sa se mai poata ridica.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

|n schimbul cresterii la 500 de miliarde de euro a plasei de
\nsiguranta pentru salvarea urmatorilor PIIGS (Portugalia, Irlanda,
\nItalia, Grecia si Spania), Germania cere si probabil va obtine de
\nla ceilalti 26 de membri ai UE, la summitul din 24-25 martie,
\nadoptarea unui pact care sa includa limitari ale cresterilor
\nsalariale si ale cheltuielilor publice, dar si o varianta
\nincipienta de uniformizare a taxelor in zona euro. Asta pentru ca
\nBerlinul ramane cel mai mare contributor la bugetul Uniunii si deci
\nprincipalul finantator al nesabuintei altora, fie ei din Atena,
\nDublin, Lisabona sau Madrid.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

In aceste tari, salariile au crescut in ultimii ani mai mult
\ndecat media europeana, cu pretul rostogolirii unor deficite
\nbugetare tot mai mari, iar scadenta ceruta de pietele financiare a
\nvenit ca un trasnet care a naucit zona euro in intregime. Germania,
\ncare in acest an trece printr-o lunga si deloc simpla campanie
\nelectorala, vrea sa se asigure ca bruma de bunastare (a se citi
\nexcedent de cont curent de 129,9 miliarde de euro – sau 5,2% din
\nPIB – numai in 2010) pe care a acumulat-o de cand a aparut moneda
\nunica europeana nu o va risipi chiar pe de-a-ntregul ca sa scoata
\nde la ananghie chiar toate guvernele mai sus-amintite.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

La randul lor, tarile aflate in dificultate sau asupra carora
\nplaneaza doar suspiciuni (Portugalia inca mai crede ca e in a doua
\ncategorie, dar nici Spania nu e prea realista, daca e sa-i credem
\npe analisti) si-ar dori sa ia pilula amara a austeritatii cu putina
\ndulceata de euro devalorizat, care sa le stimuleze exporturile si
\nsa le micsoreze in termeni nominali datoriile contractate pentru a
\nse salva de la incapacitate de plata (prezisa neintrerupt in cazul
\nGreciei din primavara trecuta incoace).<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n

CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
\n->>>>>>>>>><\/p>\n

<\/p>\n

Devalorizarea monedei unice ar fi de fapt o canistra de benzina
\npeste inflatia care arde la foc mic (1,5-2%) in Germania cam de un
\ndeceniu (dar care in Uniunea Europeana s-a aprins deja la 2,4%) si
\nar scadea puterea de cumparare a contribuabilului german, pe care
\nguvernul Angelei Merkel trebuie sa-l convinga sa accepte tocmai in
\nan electoral o reducere cu 0,5% din PIB a cheltuielilor
\npublice.<\/p>\n

Ca Germania este principala voce in problemele Uniunii Europene
\nderiva din calitatea sa de principal contributor la bugetul UE; ca
\nla Berlin se va da insa interviul de angajare pentru postul de
\nbancher central deriva dintr-un joc diplomatic pe care Germania l-a
\nfacut in ultima perioada: Berlinul s-a retras strategic din
\njocurile pentru presedintia Comisiei Europene, pentru postul de
\npresedinte al Consiliului European si pentru fotoliul de ministru
\nde externe al UE ca sa-si pastreze o influenta decisiva asupra
\nBancii Centrale, de unde se stabilesc liniile de politici
\nmacroeconomice ale zonei euro si, in particular, dobanzile de
\nreferinta pentru zona euro. Toate lucrurile pareau ca merg pe
\nfagasul lor firesc, cand principalul favorit – Axel Weber, seful
\nBundesbank – a plecat brusc din bloc-start, insa in directia opusa
\nfinisului.<\/p>\n

Ca si in alte institutii europene, cea mai inalta functie in BCE
\nsi-a gasit ocupanti cu greu si cu peripetii. Wim Duisenberg, primul
\npresedinte, si-a inceput in 1998 mandatul dupa 11 ore de cearta
\nintre premierul britanic Tony Blair, cancelarul german Helmut Kohl
\nsi presedintele francez Jacques Chirac. |n 2003, Duisenberg,
\npropulsat in functie de Germania, s-a retras din functie la
\njumatatea mandatului de opt ani si i-a cedat locul lui Jean-Claude
\nTrichet, tot dupa indelungi parlamentari in care Franta a sustinut
\nca daca sediul bancii se gaseste la Frankfurt, ar trebui sa aiba un
\npresedinte francez, punct de vedere combatut de Germania, Belgia si
\nOlanda. Jean-Claude Trichet a trebuit sa astepte insa terminarea
\nunei anchete de frauda care-l viza, inainte de a fi promovat la
\nconducerea BCE. De aceasta data, liderii UE ar putea opta pentru
\nguvernatorul bancii centrale italiene, Mario Draghi, pentru care la
\nmomentul actual comentatorii nu vad alternative mai bune.<\/p>\n

Un dezavantaj al lui Mario Draghi – altfel un bancher respectat
\nsi agreat in cercurile europene – este sustinerea pe care i-o
\nacorda Silvio Berlusconi, premierul plin de probleme penale al unei
\ntari pline de probleme fiscale. Italia are o datorie publica totala
\nde 116% din PIB, pe care o rostogoleste tot mai greu, de vreme ce
\ndobanzile pe care investitorii i le cer pentru obligatiunile cu
\nscadenta la zece ani s-au dublat in ultimul an, iar Mario Draghi
\nconduce banca centrala a Italiei din ianuarie 2006, deci nu e chiar
\nstrain de ce s-a intamplat in economie. Un alt dezavantaj – si de
\naici incepe baletul politico-diplomatic al Uniunii Europene – este
\nca vicepresedinte al BCE este portughezul Vitor Manuel Ribeiro
\nConstancio, numit anul trecut pentru un mandat de opt ani si, din
\npunctul de vedere al politicii monetare, un “porumbel” (adept al
\nlarghetei monetare), nu un “uliu” (obsedat de inflatie si cu
\nlacatul tiparnitei de bani mereu la el, asa cum e Axel Weber). A da
\npe mana unui alt mediteranean, si el reprezentant al PIIGS – tari
\nacuzate pentru usurinta cu care au scapat banii din mana,
\npresedintia Bancii Centrale cu sediul la Frankfurt s-ar putea
\ndovedi prea mult pentru partida nordica din UE, care, profitand de
\nproblemele economice ale sudului, si-a intarit in ultima perioada
\npozitia si negociaza de sus orice compromis in probleme
\neuropene.<\/p>\n

De altfel, tabloidul german Bild a si inceput o vehementa
\ncampanie anti-Draghi, principala acuza fiind lipsa de strictete
\nfiscala a Italiei, pentru ca “inflatia merge cu modul de viata
\nitalian asa cum sosul de rosii merge cu pastele”. |n plus, si tot
\nin dezavantajul sau, Draghi a fost anterior (2002-2005)
\nvicepresedinte la Goldman Sachs, banca americana de investitii de
\nnumele careia se leaga nu numai criza din SUA, dar si abila schema
\nde ascundere a deficitelor, practicata de Grecia in ultimul deceniu
\nsi pe care le-a impartasit-o colegilor din zona euro abia anul
\ntrecut, cu consecintele cunoscute.<\/p>\n

Constient de calitatile sale de bun comunicator, Mario Draghi
\ns-a lansat in ultimele zile (Axel Weber s-a retras oficial din
\ncursa in urma cu doua saptamani) intr-o asidua campanie de curtare
\na Germaniei si a modelului economic pe care aceasta il flutura prin
\nfata sudistilor impovarati de datorii drept calea spre fericirea
\nfiscala. Ca si fostul sau contracandidat german, Draghi respinge –
\nmult mai diplomatic, e drept – linia ambigua pe care s-a angajat
\nBanca Centrala Europeana in interventiile sale pentru a ajuta
\nstatele mem-bre. Axel Weber a avertizat in repetate randuri,
\ninainte de a anunta la inceputul lunii ca nu e interesat sa
\ncandideze pentru inca un mandat la conducerea Bundesbank, ca rolul
\nbancii centrale europene e de a lupta cu inflatia, nu de a prelua
\ndatoriile statelor din zona euro; Draghi spune, mai politicos, dar
\nde pe prima pagina din Frankfurter Allgemeine Zeitung, ca lansarea
\nde eurobonduri ale zonei euro pentru a rostogoli datoriile acesteia
\nar avea sens daca UE ar avea o politica fiscala si bugetara comuna.
\nSi ca, nu-i asa, ar fi de preferat ca restul continentului sa ia
\nexemplu de la Germania cum se gestioneaza un buget si o crestere
\neconomica fara sa aluneci in deficite bugetare nesustenabile.\n <\/p>\n

<\/p>\n

La Berlin, pledoaria lui Draghi nu a parut s-o sensibilizeze
\nprea mult pe cancelarul Angela Merkel, care a anuntat de la
\nmicrofonul postului public de radio ca “nu am renuntat la
\npretentiile noastre” cu privire la numirea unui german in fruntea
\nBCE. Chiar daca nu va fi un german in capul mesei, Berlinul si
\nceilalti adversari ai inflatiei tot vor avea un cuvant greu de spus
\nsi iata si de ce.<\/p>\n

Mecanismul de functionare al BCE este aproape neschimbat in
\nultimii 12 ani si ii favorizeaza pe cei care detin pozitiile
\ntehnice din Banca Centrala: inaintea fiecarei reuniuni lunare – la
\ncare invariabil se discuta despre dobanda de referinta, deci si
\ndespre inflatie – cei 17 sefi de banci centrale din zona euro
\nprimesc agenda de discutie, iar intalnirile incep cu prezentarea
\nrecomandarilor celor sase membri ai comitetului executiv – dominat
\nde “ulii” – in ce priveste nivelul dezirabil al dobanzii. Apoi
\ngermanul Juergen Stark, membru in comitetul executiv si
\ncoordonatorul politicilor economice in BCE, prezinta analiza pe
\ncare au fost fundamentate recomandarile, iar colegul sau Jose
\nManuel Gonzalez-Paramo prezinta starea pietelor financiare.<\/p>\n

Presedintele BCE aduna recomandarile intr-o forma unanim
\nacceptata de cei 23 de participanti si astfel se naste decizia.
\nAcesti stabilopozi conservatori vor ramane in conducerea BCE si
\ndupa ce Jean-Claude Trichet isi incheie mandatul si foarte probabil
\nca vor avea un cuvant cam la fel de greu in deciziile bancii.
\nViitorului presedinte i se cere sa fie in stare sa gaseasca cele
\nmai potrivite sintagme pentru a anunta viziunea BCE catre public si
\npiete in special.<\/p>\n

Cat de vigilent va fi viitorul uliu de la conducerea BCE se va
\nvedea luna viitoare, cand liderii europeni vor termina de creionat
\ncadrul fiscal al Uniunii Europene si vor decide caruia dintre
\ncandidati i s-ar potrivi mai bine si care dintre ei ar fi cel mai
\npotrivit sa dirijeze politica monetara a unei zone euro periodic
\namenintate de crize. Unii prevad deja apropierea urmatoarei crize
\nuitandu-se la volumele mari de imprumuturi pe termen scurt pe care
\nGrecia, Portugalia, Spania si Irlanda le iau de la Banca Centrala
\nEuropeana in ultima perioada. BCE a anuntat joia trecuta ca in
\nianuarie a oferit imprumuturi pe o luna cu dobanda de 1,75%, in
\nvaloare de 15,8 miliarde de euro, nivel nemaiatins din iunie 2009,
\niar 60% din aceasta suma a mers la cele patru state
\nsus-mentionate.<\/p>\n

Nivelul ridicat al imprumuturilor pe termen scurt de la BCE
\nreflecta o carenta de lichiditate in bancile zonei euro, chiar daca
\nuna de scurta durata, si ar putea semnaliza – spun pesimistii – ca,
\nprintre altele, perioada de gratie acordata Portugaliei de pietele
\nfinanciare se apropie de sfarsit. Lisabona ar urma deci sa ceara in
\nurmatoarele saptamani ajutorul oficial al Uniunii Europene si al
\nFMI, cu consecintele pe care le-am vazut deja in Grecia si Irlanda,
\niar discutiile despre spargerea sau reformarea zonei euro vor
\nreincepe.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De parca Europa nu avea si asa destule probleme, acum trebuie sa caute in pripa si un bancher care sa-i succeada lui Jean-Claude Trichet la carma Bancii Centrale Europene, dupa ce principalul candidat s-a retras din cursa inainte ca ea sa inceapa oficial. Vestea buna e ca era un german, vestea proasta e ca tot la Berlin se da interviul de angajare.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[21277,10003,8988],"class_list":["post-46006","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-bancii-centrale-europene","tag-jean-claude-trichet","tag-special"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46006","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=46006"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46006\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":63413,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46006\/revisions\/63413"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=46006"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=46006"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=46006"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}