{"id":45975,"date":"2011-02-22T09:00:00","date_gmt":"2011-02-22T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45975"},"modified":"2026-04-02T19:37:32","modified_gmt":"2026-04-02T19:37:32","slug":"cine-sunt-regii-asfaltului-din-tara-fara-autostrazi-cum-comentati","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45975","title":{"rendered":"Cine sunt regii asfaltului din tara fara autostrazi. Cum comentati?"},"content":{"rendered":"

Anul 2010 nu a fost un an de mari realizari la capitolul
\ninfrastructura rutiera. S-au finalizat doar 12 kilometri de
\nautostrada si numai un singur tronson de autostrada a fost licitat
\nsi castigat. Cu toate acestea, la finalul lui 2010, Compania
\nNationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a
\nscos la licitatie patru proiecte pentru inca 183 de kilometri din
\nCoridorul IV paneuropean, ce traverseaza tara de la vest la est, la
\ncare se adauga licitatii pentru inca 11 variante ocolitoare ale
\nunor orase.<\/p>\n

Asadar, daca in 2010 marii constructori, atat romani, cat si
\nstraini, s-au plans ca nu au avut parte de contracte prea mari,
\nanul acesta ii asteapta proiecte de aproape doua miliarde de euro.
\nCum isi vor imparti insa constructorii proiectele de
\nautostrazi?<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Anul trecut, constructorii romani au dominat topul celor mai
\nmari contracte de infrastructura atribuite de CNADNR, reusind fie
\npe cont propriu, fie prin asociere, sa isi adjudece cele mai
\nimportante proiecte. Intrebarea care se pune acum este daca si in
\n2011 vor iesi romanii in avantaj, avand in vedere ca se anunta
\nproiecte mult mai mari si mai dificile decat cele din anii
\nprecedenti, dar si ca aceste autostrazi sunt finantate in proportie
\nde 85% din bani europeni? “De ce nu? Bineinteles, depinde de
\nconditiile care sunt puse in caietele de sarcini, dar consider ca
\nsi companiile romanesti sunt in stare de astfel de proiecte.
\nProbabil se vor face parteneriate intre companii romanesti si
\nstraine, pentru ca, din punctul de vedere tehnic, putem accepta
\nfaptul ca exista companii straine care au o putere mai mare decat a
\nnoastra prin calitatea utilajelor si prin expertiza”, considera
\nRazvan Niculescu-Aron, prim-vicepresedinte al Patronatului
\nSocietatilor din Constructii (PSC).<\/p>\n

REGII ASFALTULUI – VEZI GRAFICUL<\/p>\n

\"\"
\n<\/a><\/p>\n

Pe de alta parte insa, avantajul constructorilor romani, pe
\nlanga cunoasterea si intelegerea situatiei locale, este faptul ca
\npot executa lucrarile la un cost mai redus, avand in vedere ca tot
\nsistemul logistic din afara este mai scump decat cel autohton.
\n“Sunt multe societati romanesti de constructii care au baze in
\ntoata tara”, mai spune Niculescu-Aron.<\/p>\n

Deocamdata, licitatiile pentru autostrazi sunt in curs de
\nderulare, castigatorii nu au fost anuntati inca, insa autoritatile
\nsustin ca interesul a fost foarte mare. “Licitatiile au atras
\ninteresul firmelor de constructii si proiectare atat din Romania,
\ncat si din strainatate, numarul intentiilor de participare fiind de
\npatru ori mai mare decat in cazul procedurilor derulate pana in
\nprezent de CNADNR”, au aratat reprezentantii CNADNR. Atat de mare,
\nincat institutia a prelungit cu inca doua saptamani termenul de
\ndepunere a ofertelor pentru cele patru tronsoane de autostrazi
\nscoase la licitatie recent, in conditiile in care potentialii
\nofertanti au cerut o serie de clarificari privind documentatia de
\natribuire.<\/p>\n

CNADNR a argumentat amanarea termenului de depunere a ofertelor
\nprin faptul ca nu a avut posibilitatea sa raspunda solicitarilor in
\ntermenul stabilit. Astfel, deschiderea ofertelor va avea loc pe 1
\nmartie pentru tronsoanele Nadlac-Arad si Timisoara-Lugoj si pe 2
\nmartie pentru Lugoj-Deva (lotul 1) si Orastie-Sibiu.<\/p>\n<\/p>\n

<\/p>\n

Daca tot romanii vor fi cei care isi vor adjudeca marile
\ncontracte, ramane de vazut. Cert este ca anul trecut, unul dintre
\nmarii castigatori de contracte de infrastructura a fost grupul
\nStraco, controlat de oamenii de afaceri Alexandru si Traian Horpos,
\nnumele companiei figurand in patru dintre cele mai mari zece
\ncontracte atribuite de CNADNR. De altfel, Straco apare drept
\ncastigator, alaturi de austriecii de la Strabag, si in cel mai mare
\nproiect atribuit in 2010 de CNADNR, cel de constructie a
\nautostrazii Deva-Orastie, cu o valoare de circa 180 de milioane de
\neuro fara TVA. Ce-i drept, in afara de acest contract, licitatiile
\ndin anul precedent nu au depasit 100 de milioane de euro, dar din
\nrandul castigatorilor nu au lipsit nume precum Romstrade, controlat
\nde Nelu Iordache, Delta ACM 93, detinuta de familiile Diaconu si
\nCristescu, sau UMB Spedition, firma lui Dorinel Umbrarescu.<\/p>\n

Tot Straco Grup a fost ales castigator si pentru intretinerea
\nautostrazii Bucuresti-Pitesti si a centurii Pitesti, alaturi de
\nDelta ACM 93 si Romstrade, dar si pentru largirea la patru benzi a
\ndrumului national 73, alaturi de Genesis International, companie
\ncontrolata tot de Straco. Firma si-a adjudecat si contractul de
\nintretinere multianuala a autostrazii Bucuresti-Cernavoda, impreuna
\ncu Romstrade. Straco Grup a fost infiintata in anul 2003, iar in
\nanii anteriori a fost implicata in mai multe contracte de
\nreabilitare a strazilor atat cu Primaria Sectorului 3, cat si cu
\nPrimaria Bucuresti.<\/p>\n

Numele constructorilor straini nu lipseste in totalitate din
\nrandul celor mai mari contracte atribuite anul trecut de CNADNR,
\ninsa acestia nu s-au remarcat atat de mult. Austriecii de la
\nStrabag, alaturi de Delta ACM si C&I Euroconstruct, au castigat
\nanul trecut reabilitarea drumului national 67B Scoarta-Pitesti, pe
\no distanta de circa 188 de kilometri. Valoarea acestui contract s-a
\nridicat la circa 87 de milioane de euro.
\nUn contract ceva mai mic a fost castigat de ungurii de la
\nNemzetkozi Vegyepszer, in consortiu cu firma romaneasca Diferit
\nSRL, pentru centura Cluj Est, insa valoarea contractului nu
\ndepaseste 18 milioane de euro. Sub zece milioane a fost si
\ncontractul atribuit germanilor de la Bilfinger Berger
\nBaugesellschaft pentru reabilitarea podului peste Dunare de la
\nGiurgeni, inclus in drumul national 2A, potrivit informatiilor
\ntransmise de CNADNR.<\/p>\n

Nu numai CNADNR a anuntat investitii masive in drumurile mari,
\nci si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, care a
\npublicat recent un anunt de intentie pentru ceea ce este
\nconsiderata a fi cea mai mare licitatie din istoria Romaniei, de
\n3,3 miliarde de euro, pentru realizarea Programului National de
\nInfrastructura, ce va cuprinde, pe langa constructia a 10.000 de
\nkilometri de drumuri judetene si locale, si modernizarea satului
\nromanesc. In momentul in care se vor publica si anunturile de
\nparticipare, cel mai probabil ca aceasta licitatie va atrage multe
\nfirme in ciuda faptului ca lucrarile se vor desfasura, cel putin
\npana in 2013, pe banii constructorilor.<\/p>\n

Una dintre firmele romanesti care si-a anuntat intentia de a
\nparticipa si la acest proiect al MDRT-ului este PA & CO
\nInternational, detinuta de omul de afaceri Costel Casuneanu,
\nconsiderat unul dintre regii asfaltului din Romania. “Ne
\nintereseaza si aceasta varianta, chiar daca investitiile se fac,
\ninitial, pe banii constructorilor. PA & CO International
\nparticipa la toate licitatiile publice, in domeniul sau de
\nactivitate. In general, compania noastra se prezinta saptamanal, in
\nmedie, la cel putin doua licitatii. Analizam toate anunturile
\nfacute publice prin intermediul SEAP si participam acolo unde
\nintrunim conditiile, in incercarea de a ne conserva pozitia pe
\npiata”, explica Casuneanu. Omul de afaceri din Bacau nu va fi
\nsingurul care va participa, iar licitatia va scoate la suprafata
\ntoate consortiile si strategiile constructorilor care activeaza in
\nRomania. In lipsa de orice altceva, proiectele publice vor fi gura
\nde oxigen de care piata constructiilor, care a scazut cumulat cu
\ncirca 40% in anii 2009 si 2010, are nevoie pentru a-si reveni din
\ncriza.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dupa doi ani in care piata constructiilor parea ca atarna de un fir de ata, companiile de profil – in special cele detinute de romani – au luat o gura de aer proaspat.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7142],"tags":[7263,14911,10984,362,160],"class_list":["post-45975","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-transporturi","tag-autostrazi","tag-cnadnr","tag-constructie","tag-infrastructura","tag-licitatii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45975","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45975"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45975\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":63385,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45975\/revisions\/63385"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45975"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45975"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45975"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}