{"id":45953,"date":"2011-02-21T09:00:00","date_gmt":"2011-02-21T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45953"},"modified":"2026-04-02T19:37:00","modified_gmt":"2026-04-02T19:37:00","slug":"gandirea-copiilor-de-gradinita","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45953","title":{"rendered":"Gandirea copiilor de gradinita"},"content":{"rendered":"<p>Cea mai recenta stire de acest tip pe care am intalnit-o este<br \/>\ncea privind doua mari companii din China interesate de<br \/>\ninfrastructura romaneasca, energetica sau de transport. Intalniri<br \/>\ncu primarul Capitalei Sorin Oprescu, un atasat comercial amabil,<br \/>\npromisiuni pentru o noua intalnire in martie. D\u00e9j\u00e0-vu.<\/p>\n<p>Stirile de acest tip incep in arhiva colegilor de la Mediafax<br \/>\nundeva in 1994, cu &#8220;Concernul Martin Marietta interesat de<br \/>\ninvestitii in Romania&#8221; (si nu ma pot abtine sa nu zambesc vazand,<br \/>\npe aceeasi pagina, titlul &#8220;Presedintele Ion Iliescu a fost<br \/>\ndintotdeauna interesat de soarta intreprinderilor private&#8221; &#8211; 28<br \/>\nianuarie 1994).<\/p>\n<p>In 1995, apare concernul Krupp-Hoesch interesat de industria<br \/>\nauto din Romania, in 1997 apareau &#8220;mari companii americane si<br \/>\nbritanice&#8221; cu investitii strategice, pe urma Hyundai voia sa<br \/>\ncolaboreze cu Dacia, Shell voia sa participe la privatizarea<br \/>\nsectorului petrolier, Fiat voia sa faca tractoare, grupuri<br \/>\nisraeliene voiau fie Banca Dacia Felix, fie industrie energetica,<br \/>\nDodge venea la ARO Campulung, Thomas Cook tanjea la hotelurile de<br \/>\npe litoral, Hyundai recidiva, aparea si un fond de investitii al<br \/>\nlui George Soros sau nemtii de la Rheinmetall si cate si mai cate.<br \/>\nCum ar fi aratat Romania daca toate aceste companii chiar ar fi<br \/>\nvenit si ar fi investit si ar fi deschis companii si ar fi angajat<br \/>\nromani care nu ar mai fi fost nevoiti sa plece in Spania sau<br \/>\nItalia? E greu de spus.<\/p>\n<p>Cum ar fi fost Romania daca companiile ar fi intalnit lideri<br \/>\nromani cu adevarat preocupati de investitii straine si de<br \/>\ndezvoltare?<\/p>\n<p>Nu vreau sa speculez asupra motivelor pentru care nu s-au<br \/>\nfinalizat, macar in parte, atatea interese manifestate; as vrea sa<br \/>\nevidentiez, insa, un mod de gandire care face mult rau si care tine<br \/>\nde o anume conformatie a agendei publice din Romania.<\/p>\n<p>Daca ceri unui ins sa gaseasca cat mai multe intrebuintari<br \/>\npentru o agrafa de birou, raspunsurile vor fi diferite &#8211; un ins<br \/>\ncomun gaseste 10-15, iar un geniu poate ajunge la 200. Este ceva ce<br \/>\nse cheama gandire laterala. Insii comuni sunt insa mai multi, mult<br \/>\nmai multi decat geniile. Niste savanti curiosi au pus intrebarea cu<br \/>\nagrafa copiilor de gradinita si, surpriza!, 98% s-au incadrat la<br \/>\ncategoria genii. Cinci ani mai tarziu jumatate din genii se<br \/>\npierdusera, iar peste alti cinci ani numarul geniilor se incadra in<br \/>\nmedia generala. De unde scaderea? Din scoala, desigur, din<br \/>\nconditionarile impuse de un sistem de invatamant bazat pe<br \/>\nrepetitie, memorare si banalitati si nu pe dezvoltarea<br \/>\naptitudinilor creative.<\/p>\n<p>Cand asa ceva se mixeaza cu prostia si hotia, ies &#8220;interese&#8221;<br \/>\nmanifestate, dar nefinalizate &#8211; copiii de gradinita vor intelege ce<br \/>\nvreau sa spun.<\/p>\n<p>In mod ciudat, mixul de care vorbesc creeaza si un tip nou de<br \/>\nagenda publica, preocupata in general de orice altceva decat de<br \/>\nchestiunile cu adevarat importante; in plus, este este manipulabila<br \/>\nsi interpretabila. Nu folosim agrafe de birou, ci, la intamplare,<br \/>\nvamesi. Cu ajutorul gandirii laterale, vamesii se metamorfozeaza in<br \/>\naverile sindicalistilor, ca sa luam o alta zona la intamplare.<br \/>\nAverile sindicalistilor vor culisa firesc catre premierul<br \/>\nindependent, un nou model de agrafa, iar pe urma vom studia la fel<br \/>\nde senini reteta Coca-Cola sau a 11-a planeta a sistemului solar.<br \/>\nCopiii de gradinita vor intelege din nou.<\/p>\n<p>Noi, astia care nu putem vedea o agrafa de birou decat drept<br \/>\ncarlig de peste sau speraclu sau instrument de scobit in ureche, o<br \/>\nsa ne minunam de ce nu avem totusi infrastructura energetica,<br \/>\nautostrazi, locuri de munca sau un litoral atragator. Raspunsul<br \/>\nl-au obtinut savantii citati mai sus &#8211; din scoala vietii, adica din<br \/>\nprostie, hotie si nepasare mixate cu o gandire asa de laterala<br \/>\nincat pica in sant, nu pot iesi infrastructura energetica,<br \/>\nautostrazi, locuri de munca sau un litoral atragator.<\/p>\n<p>Or sa vina unii si or sa imi spuna ca agenda publica o face si<br \/>\npresa. O fi, dar depinde cum privim termenul &#8211; copiii vor<br \/>\nintelege.<\/p>\n<p>Ca sa intelegem cu totii, o istorioara: scriitorul si<br \/>\ndramaturgul George Bernard Shaw, un spirit razvratit si<br \/>\nnonconformist, a avut, la un moment dat, un conflict major cu presa<br \/>\namericana. Mai mult, face si o vizita in State. Ajunge, impreuna cu<br \/>\nsotia, coboara de pe vapor. Presa, fotografi, intrebari. A doua zi<br \/>\ntoate ziarele newyorkeze au avut o stire de genul: &#8220;Ieri, cu<br \/>\nvaporul &#8230; a sosit la New York doamna Shaw. Doamna Shaw a declarat<br \/>\nla sosire ca se bucura sa se afle in America, ca se va intalni cu<br \/>\n&#8230; si cu&#8230; Doamna Shaw era imbracata cu&#8230;.. In vizita sa in<br \/>\nAmerica, doamna Shaw este insotita de George Bernard Shaw, un<br \/>\nscriitor&#8221;.<br \/>\nModel de gandire laterala adevarata, nu?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>O discutie intr-o sedinta de redactie mi-a adus aminte de cateva zeci bune de stiri pe care le-am dat sau editat de-a lungul perioadei de jurnalist de agentie de presa; este vorba de un soi de format fix, de neevitat atunci cand faci jurnalism de acest fel. Este stirea de tipul \u201ccompania X este interesata de&#8230;\u201d si aici apareau Romania, o companie romaneasca sau cine stie ce domeniu de activitate.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[8976,7236,7104],"class_list":["post-45953","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-dorin-oancea","tag-editorial","tag-opinii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45953","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45953"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45953\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":63364,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45953\/revisions\/63364"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45953"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45953"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45953"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}