{"id":45948,"date":"2011-02-20T22:55:00","date_gmt":"2011-02-20T22:55:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45948"},"modified":"2026-04-02T19:36:57","modified_gmt":"2026-04-02T19:36:57","slug":"jafuri-violenta-focuri-de-arma-stiti-sa-va-aparati-care-e-pretul-sigurantei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45948","title":{"rendered":"Jafuri, violenta, focuri de arma. Stiti sa va aparati? Care e pretul sigurantei"},"content":{"rendered":"


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Autoapararea este un mod de viata; trebuie sa fii pregatit, dar
\nnu obsedat”, spune Costin Mihaila, managerul de la Samurai Club. Un
\npostas si-a pus in mod decisiv amprenta pe viata lui cand i-a
\ndaruit, in urma cu 48 de ani, o carte despre judo, in franceza. “Am
\ninvatat franceza ca sa pot citi cartea, care mi-a schimbat viata.
\nSunt foarte energic si inca din copilarie eram predispus la
\ndinamism excesiv”, spune Mihaila, in varsta acum de 60 de ani.
\nMihaila este manager al Samurai Club si vreme de peste patru
\ndecenii a fost un adevarat Miyagi pentru elevi de toate varstele,
\ndornici sa ia lectii de autoaparare. Mai cu seama in ultimul an si
\njumatate, spune Mihaila, s-a cristalizat un interes sporit pentru
\nlectiile de autoaparare, “poate pentru ca oamenii au inceput sa
\nperceapa mai acut violenta sporita din societate”.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Lectiile de judo sau karate, de autoaparare si de tir,
\nabonamentele la firme de protectie si paza, bodyguarzii, vanzarile
\nde arme si munitie pentru autoaparare sau securitatea informatica
\nintra, deopotriva, sub aceeasi umbrela. Sunt toate raspunsuri la
\nintrebarea: “Cum imi protejez afacerea si familia?”. Numai piata
\nserviciilor de securitate, care include si procesarea de numerar si
\nsecuritatea informatica, se plaseaza in jurul a 700 de milioane de
\neuro, spune Daniel Timofei, director general al firmei de protectie
\nsi paza Rosegur.<\/p>\n

La aceasta suma se adauga insa toate celelalte feliute mai mici,
\ncum sunt cursurile de toate felurile si vanzarile de arme, astfel
\nincat valoarea totala anuala a afacerilor legate de securitate se
\nplaseaza in jurul unui miliard de euro. Toata aceasta industrie se
\nleaga strans de felul in care a evoluat sentimentul de nesiguranta,
\nspun, la unison, managerii din cele mai variate afaceri legate de
\nsecuritate. Numitorul comun: infractiunile.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

In perioada de criza economica sunt cateva tipuri de infractiuni
\ncare se inmultesc, subliniaza comisarul-sef Niculae Marinescu,
\ndirector general adjunct la Directia Generala de Politie a
\nMunicipiului Bucuresti (DGPMB). Concret, creste numarul de talharii
\nsi de furturi, “dar in Bucuresti nu sunt infractiuni cu grad
\ndeosebit de complexitate”, explica Marinescu. El exemplifica, in
\nrandul infractiunilor “complexe”, spargerile la banci cu mod
\ndeosebit de operare, fapte grave cu victime multiple sau cele in
\ncare sunt utilizate arme de foc. Altfel spus, infractionalitatea in
\nCapitala, un oras care are peste doua milioane de locuitori, “este
\nde mica amploare, dezavantajul fiind ca este sacaitoare”, spune
\ndirectorul general adjunct al DGPMB. In Bucuresti au avut loc anul
\ntrecut 23 de omoruri fata de 22 in anul precedent, fara a fi
\nimplicate arme de foc. Cel mai mare numar de omoruri (30) in
\nCapitala a fost inregistrat in 2005. “In cazul infractiunilor de
\nmare violenta sunt folosite nu arme de foc, ci violenta fizica:
\npumnul, piciorul si obiectele contondente sau arme albe”, spune
\nMarinescu. Anul trecut in Capitala au fost cercetate peste 900 de
\npersoane care detineau arme albe; acestora li s-a intocmit dosar
\npenal.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Chiar daca, spre deosebire de SUA de pilda, pistolul nu joaca un
\nrol important in viata de zi cu zi, armele pentru autoaparare
\ntrezesc un interes tot mai mare din partea romanilor mai ales in
\nultimii ani. “Vanzarile de pistoale cu gaz iritant lacrimogen si
\ncele cu gloante de cauciuc au crescut cu 30-40% in ultimii doi
\nani”, spune Cristian Rotaru, armurier la Hunter Vip, cel mai vechi
\nmagazin privat de arme din Bucuresti. Deschis in 1994, spatiul
\nplasat in inima Capitalei are un contract de securitate semnat cu
\nBGS, care ar putea ajunge, in caz de spargere, in numai doua minute
\nsi jumatate la magazin.<\/p>\n

\n

CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
\n->>>>>>>>>>>>>>>>><\/p>\n

<\/p>\n

Pragul magazinului il trec zilnic 15-25 de clienti, dar numarul
\ncelor care cumpara ceva, efectiv, este mai mic: cel mult zece.
\n“Fluctuatia de vanzari este foarte mare, nu e la fel ca la un
\nmagazin alimentar. Intr-o zi vanzarile pot fi de cateva sute de
\nlei, in alta de cateva mii sau chiar mai mult”, explica Rotaru.
\nDoar o treime dintre clienti sunt femei, majoritatea celor care
\ncauta arme de autoaparare in prezent fiind oameni de afaceri, cu
\nstatut social mediu, care iau decizia sa cumpere un pistol dupa un
\neveniment – un vecin sau o cunostinta a fost pradata sau
\natacata.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Ce anume poate cumpara cineva care are in buzunar, obligatoriu,
\nnu numai bani, ci si autorizatia de port-arma? Rotaru spune ca sunt
\ndoua categorii de pistoale: cu gaz iritant lacrimogen si cele cu
\ngloante de cauciuc, cu diferite calibre. Pentru cele cu gaz,
\nintrate pe piata din 1994, care sunt depasite moral si ca
\neficienta, preturile sunt plasate intre 500 si 1.300 de lei. Armele
\ncu gloante de cauciuc, disponibile in magazine de patru ani, au
\npreturi care pleaca de la 1.500 de lei si ajung, la Hunter Vip, la
\n2.800 de lei. Pe langa pistol, si cartusele (4-7,5 lei), tocul (de
\nla 90 la 165 de lei), hamurile (320 de lei) si uleiul pentru
\ncuratat arma (50 de lei) pot ajunge in cosul de cumparaturi al unei
\npersoane care cauta o arma pentru autoaparare. Toti furnizorii
\npentru pistoale de autoaparare sunt straini. Hunter Vip are pe
\nrafturi doar arme de vanatoare produse de o firma din Cugir, Alba,
\ncare facea, pana in 2001, si pistoale cu gaz.<\/p>\n

Din totalul vanzarilor Hunter Vip, armele de autoaparare
\nreprezinta 60%, iar cele mai multe dintre acestea (80-90%) sunt
\npistoale cu gloante de cauciuc, spune Rotaru, care are studii
\nsuperioare de profil economic si povesteste ca lucreaza ca armurier
\nde sapte ani: “Nu mai avusesem contact cu armele decat in armata,
\ndar cand am venit la Hunter Vip am urmat un curs special cu un
\nprofesor emerit de tir, iar ulterior am mai urmat un curs
\nspecial”.<\/p>\n

Pistolul trebuie tinut, in mod obligatoriu, ascuns – de pilda in
\nposeta, in toc sub haina – pentru ca doar militarii, magistratii si
\nfortele de ordine le pot tine la vedere. Cate arme detinute legal
\npentru autoaparare au romanii? Oficial mai putin de 200.000, arata
\ndatele Inspectorarului General al Politiei Romane (IGPR), din care
\ncea mai mare parte se regasesc in Capitala. 27.900 de persoane
\ndetin legal arme pentru autoaparare in Bucuresti, dintre care 8.386
\nsunt arme letale, cu gloante adevarate.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

“Cu siguranta ca in Bucuresti este cel mai mare numar de permise
\nde port-arma, fiind judete in care nu sunt mai mult de 3.000 de
\ndetinatori de arme de autoaparare”, spune Marinescu care a fost
\nvreme de patru ani Director al Directiei Arme si Munitii din cadrul
\nIGPR. In mediul rural, explica el, sunt foarte putine persoane care
\ndetin arme, cel putin comparativ cu zona urbana. El povesteste ca,
\nin Capitala, numarul de solicitari pentru permise de arma de
\nautoaparare nu a crescut pe parcursul ultimilor doi ani,
\ndimpotriva, tendinta fiind descendenta: de la 4.877 in 2008 la
\n3.930 in 2009, pentru a ajunge, anul trecut, la 3.806. Toate
\nsolicitarile sunt, de regula, aprobate, pentru ca cineva care nu
\nindeplineste regulile – de pilda, un cazier imaculat – nici macar
\nnu se oboseste sa alcatuiasca dosarul. “Demersurile sunt acum mai
\ncomplexe; in urma cu cativa ani se acordau permise mult mai lejer,
\ndoar buletinul si un cazier erau suficiente”, afirma Marinescu.
\nAcum insa, sunt posibile chiar si verificari la domiciliu, explica
\nreprezentantul DGPMB, politica de obtinere a unui permis port arma
\nfiind mult mai aspra. Tot el precizeaza ca in Romania exista o
\ncontroversa intre cei care doresc liberalizarea portului de arme si
\ncei care sunt impotriva.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Anul trecut s-au inregistrat in jur de 100 de altercatii intre
\npersoane in care s-au folosit arme albe sau de foc. Marinescu spune
\nca “doar in 13 cazuri au fost folosite arme de foc, in 11 dintre
\nele fiind vorba de arme neletale”. Neletale, adica arme cu aer
\ncomprimat, cu gaz (iritant sau lacrimogen) sau cu gloante de
\ncauciuc. Doar intr-un singur caz a fost vorba de autoaparare, in
\nrest fiind situatii in care proprietarii au facut abuz de arme. Mai
\nprecis, a fost vorba de altercatii care au degenerat, pe “motive
\nclasice, ca ocuparea locului de parcare sau neacordarea de
\nprioritate in trafic”.<\/p>\n

In privinta posesiei de arme ilegale, directorul general adjunct
\nal DGPMB spune ca in Romania, comparativ cu alte tari, nu sunt
\nprobleme majore. De regula, acestea apartin strainilor care le
\nprocura din lumea interlopa din afara tarii.<\/p>\n

\n

CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
\n->>>>>>>>>>>>>>>>>><\/p>\n

<\/p>\n

Cum o arma inseamna griji si raspundere, mult mai la indemana,
\npentru protectia casei, este un contract cu o firma de paza.
\nAcestea ofera deopotriva servicii pentru persoane fizice si
\njuridice. 90% din cifra de afaceri Rosegur este realizata de
\ncontractele incheiate cu firmele, spune Daniel Timofei, care
\nprecizeaza ca anul trecut cererea de servicii de profil a
\ninregistrat o stagnare, iar la inceputul lui 2011 s-au facut
\nsimtite “primele semne de revigorare”. Firma a inregistrat anul
\ntrecut o cifra de afaceri de 18,6 milioane de euro, fata de 17,5
\nmilioane de euro in 2009. Pentru anul in curs Rosegur si-a propus o
\ncrestere de 24% a incasarilor. Previziunile se sprijina pe
\nplanurile firmei de a-si extinde activitatile in segmente ca
\ntransportul de valori, monitorizare si interventie pentru clienti
\nrezidentiali, instalare de sisteme integrate de securitate si
\nstingerea incendiilor. “In plus, in 2011 vrem sa incepem
\nactivitatea de procesare de cash”, sustine Timofei. El apreciaza ca
\npiata ajunge la 700 milioane de euro, inclusiv procesarea de
\nnumerar si securitatea informatica, fiind foarte fragmentata:
\nprimele 10 companii au mai putin de 25% din total.<\/p>\n

Doar firmele de protectie si paza (in jur de 1.300) au incasari
\nde 250 de milioane de euro, cele mai mari zece firme de profil
\nadjudecandu-si aproximativ jumatate din valoarea totala a
\ncontractelor, estimeaza Bogdan Oprea, presedintele BGS. Tot el
\nspune ca in ultimii ani piata a stagnat, pana in perioada 2007-2008
\nritmul de crestere mediu fiind de 10% pe an. “Pe termen mediu,
\npotentialul se plaseaza in jurul a jumatate de miliard de euro”,
\nspune presedintele BGS. Compania pe care o conduce este a doua din
\ndomeniul ei in functie de cifra de afaceri si are in jur de 100 de
\nechipaje de interventie in Capitala si zonele limitrofe; firma are
\ninsa sucursale si in orase din tara. “Numarul de contracte a
\ncrescut cu 50% din 2008 pana in prezent, pe fondul cresterii
\nnumarului de infractiuni”, afirma Oprea. Numai BGS prinde in
\nfiecare luna nu mai putin de 70 de infractori in flagrant si are in
\njur de 8-9.000 de interventii pe luna. Cel putin jumatate dintre
\nele sunt insa apeluri false, pentru ca abonatii fie apasa gresit
\ntastele, fie uita catelul in casa, fie nu stiu sa armeze corect
\nalarma. “Cu alarmele false pierdem 300.000 de euro pe luna”, spune
\nreprezentantul BGS.<\/p>\n

Durata medie in care ajung echipajele la un abonat in cazul in
\ncare porneste o alarma este de 2,5 minute (prin lege termenul maxim
\neste de 7 minute), spune Oprea, care precizeaza ca acest timp
\nreprezinta o medie a perioadei de reactie; cel mai adesea primul
\nechipaj ajunge insa in mai putin de un minut. Cum se intampla, de
\nfapt? In momentul cand se declanseaza sistemul de alarma,
\ninformatiile ajung in dispecerat; acesta transmite informatia catre
\ncele mai apropiate trei echipaje de zona respectiva. In mod normal,
\nla o interventie ajung 2-3 echipaje, dar numarul maxim nu are o
\nlimita, existand cazuri in care sunt trimise cateva zeci, pentru a
\ndescuraja. “Din pacate, oamenii sunt obisnuiti sa mearga la
\ncazinouri in grupuri mari, de zeci sau chiar sute de persoane”,
\nexplica Oprea, care spune ca in asemenea situatii numarul mare al
\nechipajelor ii descurajeaza pe cei pusi pe cearta.<\/p>\n

Compania a avut anul trecut o cifra de afaceri de 25 de milioane
\nde euro, fata de 22 de milioane de euro in 2009, din serviciile de
\nsecuritate. La nivel de grup, cumulat cu serviciile de ambulanta si
\nfirma de detectivi, BGS a ajuns anul trecut la 30 de milioane de
\neuro si pentru anul in curs previziunile vizeaza o cifra de 35 de
\nmilioane de euro.<\/p>\n

Compania are 15.000 de clienti, jumatate dintre ei fiind
\npersoane fizice, iar valoarea unui contract de supraveghere si
\ninterventie, ce include si abonamentul pentru ambulanta, variaza
\nintre 30 si 100 de euro pe luna. “De regula cei care au abonament
\npentru birou isi fac si pentru acasa”, spune Oprea. Judecand la
\nrece, aceste costuri sunt comparabile cu cele ale unei asigurari de
\ntip Casco pentru o masina cu pret mediu.
\nCine sunt, in aceste conditii, clientii? In cazul persoanelor
\nfizice sunt familiile care castiga peste 2.500 de lei pe luna. Lor
\nli se adauga firmele mici, cu sedii in apartamente, magazine de
\ntoate felurile si dimensiunile si pana la colosi economici. “Pentru
\nmonitorizare si interventii pretul unui abonament nu depaseste, de
\nregula, 150 de euro”, spune Oprea, care precizeaza ca spatiile cu
\ncel mai mare grad de risc sunt casele de schimb valutar, cele de
\npariuri si magazinele.<\/p>\n

CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
\n->>>>>>>>>>>>>>>>>><\/p>\n

<\/p>\n

La casele de schimb valutar, unde politica patronilor este de
\nprofit maxim in conditii de investitii minime, “nu numai ca nu au
\ngeam antiglont, dar nu indeplinesc conditii minimale pentru camere
\nvideo si adeseori n-au nici macar un grilaj mai teapan\/solid”,
\ndeclara reprezentantul DGPMB. Din acest motiv, spune Marinescu,
\npolitia are un veritabil meci cu firmele care sunt obligate, chiar
\nprin lege, sa ia masuri de securitate: bancile, spatiile de schimb
\nvalutar, magazinele de amanet sau casele de pariuri. De exemplu,
\nbancomatele din zonele rurale sunt tinte facile, mai cu seama ca
\ninstitutiile financiare “iau, de regula, masuri minimale de
\nsecuritate”, afirma Marinescu. De pilda, camerele de luat vederi
\nsunt depasite, oferind imagini de calitate proasta. Si asta pentru
\nca pe bancheri “ii intereseaza doar sa-si recupereze banii pierduti
\nde la asigurator. Pentru noi este mai relevant sa identificam
\nsuspectii”, spune Marinescu. El completeaza ca nu poate estima
\nevolutia numarului de bande organizate, in jargon politienesc
\n“grupuri infractionale”, dar precizeaza ca “infractorii din
\nBucuresti sunt identificati si prinsi mai degraba in tara”. Cu alte
\ncuvinte, bandele isi fac de lucru mai degraba in afara Capitalei,
\nunde gasesc “tentatii”.<\/p>\n

Cu totul alta imagine se vede insa din contractele firmelor de
\npaza si protectie. In conditiile in care activitatea bandelor, care
\ncer bani nu pentru protectie, ci pe modelul “ca sa nu te bat”, este
\ntot mai agresiva, micii antreprenori care au, de pilda, magazine,
\nprefera un abonament cu o firma de protectie, pentru care platesc
\n50 de euro pe luna. Spatiu de manevra pentru hoti este suficient,
\ndat fiind ca sunt alese, de obicei, exact spatiile neprotejate.
\n“Chiar si stickerul descurajeaza (“obiectiv protejat BGS” – n.r.)”,
\nspune reprezentantul BGS care da ca exemplu faptul ca in Pipera,
\nrecent, a fost sparta o vila care avea si in stanga si in dreapta
\nlocuinte supravegheate de firme de paza.<\/p>\n

“Avem un client al carui magazin a fost jefuit de mai multe ori
\nin doar cateva luni”, spune Oprea, care povesteste ca, dupa ce
\nproprietarul a facut contract cu BGS, hotii au fost prinsi in
\nflagrant, iar comentariul lor, pe ton de repros, a fost “de ce nu
\nati pus stickerul pe geam, ca de obicei?”.<\/p>\n

Pentru garzi de corp nu exista o cerere reala in acest moment,
\nspune Bogdan Oprea, adaugand ca firma are in acest moment un
\nproiect de pregatire a 15 agenti de acest tip, iar contractele vor
\navea “preturi de plecare de la 2.000 de euro pe luna”. O astfel de
\ngarda de corp nu face nimic altceva decat sa protejeze clientul,
\n“stand in umbra, gata sa intervina in forta numai atunci cand este
\ncazul”, spune presedintele BGS care estimeaza ca se pot numara pe
\ndegete garzile de corp din Romania cu un nivel de pregatire la fel
\nde ridicat. Cei 15 agenti au fost recrutati din randul angajatilor,
\ncriteriile fiind foarte stricte. De exemplu, la capitolul
\n“trebuie”, viitoarele garzi de corp bifeaza urmatoarele: conduc
\nfoarte bine, sunt prezentabili si devotati (“avem teste psihologice
\nperformante pe care am platit bani grei”), cunosc cel putin o limba
\nstraina, au o pregatire fizica excelenta (“toti agentii fac
\nsaptamanal cel putin doua antrenamente foarte dure, pentru ca nu
\nvrem ca, la o interventie, dupa ce urca zece etaje, sa fie batuti
\nde o femeie”). La toate acestea se mai adauga insa un stagiu de
\npregatire foarte complex, care include, de pilda, pregatire
\ntactica.<\/p>\n

Daca un contract cu o firma de paza sau o arma de autoaparare nu
\nsunt tocmai pe gustul oricui, mai exista o serie de alternative mai
\nla indemana. Una dintre acestea sunt cursurile de autoaparare.
\nManagerul Samurai Club spune ca numai pe internet a primit in
\nultima perioada peste 140 de solicitari din partea celor
\ninteresati, dar nu a putut sa le dea curs pentru ca, in acest
\nmoment, clubul nu are o sala adecvata pentru toate grupele de
\ncursanti. Mihaila povesteste ca a existat o vreme cand cursurile de
\ntip karate sau similare erau o veritabila moda in randul tinerilor,
\ndar acum nu mai e asa. Cei care vor sa urmeze cursuri de
\nautoaparare o fac dintr-un interes clar definit: sa stie cum sa
\niasa cu bine dintr-o situatie periculoasa, desi pentru altii
\nconteaza mai mult motivatia legata de ideea de a face miscare. De
\npilda, spune proprietarul Samurai Club, “am primit solicitari din
\npartea a circa zece parinti cu copii de peste cinci ani pentru a
\noferi lectii private de autoaparare pentru copii”. In plus, Mihaila
\nare cursuri speciale si pentru familii, asa incat “mama, tata si
\ncopilul invata cum sa reactioneze intr-o situatie de conflict cu un
\ngrup de agresori in parc, de exemplu”.<\/p>\n

Sigur, orice maestru in arte martiale recomanda calea pasnica
\npentru rezolvarea unui conflict, in 75% din situatii, spune Mihaila
\ncitand un studiu realizat la nivel mondial, situatia fiind
\nincheiata fara violenta. In restul situatiilor se ajunge insa la
\n“pumni si picioare si, din pacate, 12-13% dintre cazuri au
\nconsecinte grave, de genul invaliditatii”. Din acest motiv, cea mai
\nbuna solutie, in fata unui pericol, este evitarea lui. Cursurile de
\nautoaparare imbraca foarte multe fatete care aparent n-au nicio
\nlegatura cu pumnul si piciorul.<\/p>\n

CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
\n->>>>>>>>>>>>>>>>>><\/p>\n

<\/p>\n

O alta alternativa pentru protectie sunt sistemele de
\nsecuritate, pe care cei mai multi clienti persoane fizice aleg sa
\nle cumpere dupa ce au fost deja calcati de hoti. “Asemenea
\ninvestitii au mai curand rolul de a preveni astfel de intamplari”,
\nspune Mihai Constantinescu, proprietarul Securitystore.ro, magazin
\nvirtual de echipamente si sisteme de securitate pentru cladiri,
\nspatii publice si locuinte. Insa chiar si pentru o suma de numai
\ncateva sute de euro romanii se codesc. “Este o problema de
\nmentalitate, pentru ca ne gandim ca la o cheltuiala, nu o privim ca
\no investitie”, explica Constantinescu. Dintre toate tipurile de
\nproduse din portofoliu, cele mai cautate sunt cele pentru
\nsecuritatea imobilelor – de la sisteme antiefractie pana la cele de
\nacces controlat, mai nou fiind cautate si cele pe baza de amprenta
\nsau scanarea retinei. In ultimii ani, clientii sunt tot mai
\npretentiosi, insa “interesul scade brusc cand discutia ajunge la
\ncapitolul costuri”, spune Constantinescu.<\/p>\n

Un sistem antiefractie pentru o garsoniera costa in jur de 720
\nde lei sau 870 de lei in cazul unui apartament de trei camere. La
\nasta se adauga si pretul montajului, in jur de 30% din costul
\nechipamentului. “In ultima perioada am avut mai putini clienti,
\npentru ca acum nu se mai fac investitii, ci doar sunt acoperite
\nnevoile primare”, spune directorul Sysnet, afacere care a scazut cu
\n30% in ultimii doi ani, ajungand la 500.000 euro in 2010. Afacerea
\ndin zona de securitate a demarat in 2008 si de atunci, cand detinea
\n7-8% din incasarile totale ale firmei, a ajuns acum la circa o
\ntreime din cifra de afaceri. Numarul firmelor care sunt prezente in
\nacest segment este de ordinul miilor la nivelul intregii tari, iar
\nvaloarea vanzarilor lor este greu de estimat.<\/p>\n

Mai mult, pentru a face economie, unii clienti prefera sa-si
\nmonteze singuri sistemele, desi legea spune clar ca tehnicienii
\ncare fac aceste instalari trebuie sa fie acreditati. In plus, spune
\nConstantinescu, daca un dispozitiv nu este de calitate buna (“nu se
\npoate si ieftin si bun”) pot merge prost o multime de lucruri, de
\npilda ca bateria de la alarma sa fie consumata sau conectarile sa
\nnu fie bine realizate. Pe langa produsele destinate securitatii
\nspatiilor – de la firme si locuinte pana la vile – o felie
\nconsistenta din afacere revine sistemelor pentru bunurile mobile.
\nMasinile, de pilda, pot fi supravegheate cu ajutorul unui GPS. De
\nregula, proprietarii masinilor care isi instaleaza un GPS pentru
\nsupraveghere detin vehicule de peste 30.000 de euro, preturile de
\nplecare pentru astfel de sisteme fiind de 200-300 de euro. Insa cel
\nmai mare interes vine din partea asiguratorilor si a firmelor de
\nleasing, care sunt interesate “sa vada in orice moment unde se afla
\nbunurile din proprietatea lor”, explica Constantinescu. Si asta
\npentru ca s-a intamplat – nu numai o data – ca masini de multe zeci
\nde mii de euro sa dispara si ratele sa nu mai fie platite.<\/p>\n

“Sunt si masini mai scumpe, de peste 100.000 de euro, la care se
\nmonteaza doua astfel de GPS-uri, unul fiind ‘de siguranta;’ pentru
\ncazul in care este demontat celalalt”, spune proprietarul Sysnet.
\nLa costul GPS-ului se adauga si pretul abonamentelor, insa in acest
\nmoment pe piata romaneasca sunt doar dispecerate pasive. Acestea
\npot afla unde se afla o masina, dar nu au cum sa ia nicio masura,
\nde pilda sa o opreasca. “Avem acum negocieri cu furnizori din mai
\nmulte tari, cum ar fi Slovenia, pentru servicii mai complexe”,
\nspune Constantinescu. Un GPS mai performant poate opri alimentarea
\n(“dar nu la viteze de 100 km\/h, ci, de preferat, atunci cand
\nstationeaza”) si dispeceratul trebuie sa anunte politia unde se
\nafla masina. Astfel de GPS-uri pot fi montate pe autoturisme,
\ncamioane, tiruri, barci sau iahturi). In aceeasi gama se inscriu si
\nsolutiile de securitate personala, destinate, de pilda,
\ncardiacilor, celor care sufera de insuficienta respiratorie sau de
\ndiabet. Se pune la mana o bratara si e suficient ca posesorul sa
\napese un buton de alarma. Este gasit prin triangulatie pe satelit
\nsi in locul respectiv ajunge – in acest caz – echipajul medical,
\nexplica Constantinescu.<\/p>\n

Pentru autoturisme insa, de mare folos sunt si sistemele de
\nalarma. Si asta pentru ca in Capitala, in ultimul an, dintre toate
\ninfractiunile, cea mai spectaculoasa evolutie a fost in cazul
\nfurturilor de componente auto din exterior, de tipul oglinzilor sau
\nal capacelor de roti. Numai plangerile inregistrate au fost mai
\nmulte cu peste 100%, ajungand la 6.072 fata de 2.990 (in 2009),
\nconform DGPMB. Acest tip de fapte se inmultesc “pe fondul saraciei,
\nfiind cel mai usor de comis si asigura traiul de pe o o zi pe
\nalta”, spune Marinescu. Cele mai vizate sunt autoturismele scumpe,
\niar piesele furate se regasesc, adesea, la mezat in targuri. La fel
\nde facile sunt si talhariile: peste 70% dintre ele sunt comise prin
\nsmulgerea posetei sau a telefonului din mana, fiind “usor de
\nrealizat, mai cu seama seara”. Marinescu precizeaza insa ca unele
\nfapte, de genul furturilor de componente auto din exterior, nu sunt
\nconsiderate infractiuni in alte tari, care au o politica puternica
\nla capitolul asigurarilor. “In Elvetia, de exemplu, nici talhariile
\nnu sunt considerate infractiuni, pentru ca nu prezinta un pericol
\nsocial deosebit.”<\/p>\n

CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
\n->>>>>>>>>>>>>>>>>><\/p>\n

<\/p>\n

Nu in ultimul rand, la capitolul protectiei intra la fel de bine
\nsi securitatea informatica. Chiar daca Bucurestiul este una dintre
\ncele mai sigure capitale din lume din punctul de vedere al
\ncriminalitatii informatice, la nivel national numarul de cazuri
\neste in crestere de la an la an. Mai cu seama fraudele cu carduri
\nde credit si cele pentru obtinerea de informatii cu privire la
\ninstrumente de plata electronica castiga teren. In total, 59 de
\ngrupari organizate pandesc orice ocazie de a pacali utilizatorii de
\ninternet si a le fura date bancare pe care sa le foloseasca apoi
\npentru a le goli conturile, potrivit IGPR.<\/p>\n

Din 529 de persoane cercetate anul trecut, 267 au fost retinute
\nsau inchise in arest preventiv. Cel mai frecvent tip de atac
\ninformatic este cel cu virusi, care impiedica utilizatorii sa mai
\nfoloseasca anumite documente sau chiar calculatorul cu totul.
\nInfractorii mizeaza in acest caz pe lipsa unor solutii adecvate de
\nsecuritate, lucru dovedit inclusiv de faptul ca mai bine de
\njumatate dintre aplicatiile software folosite de romani, unde intra
\nsi cele de securitate, sunt piratate. Cei care au impresia ca se
\nferesc de atacuri nu inteleg ca aplicatia in sine este vulnerabila
\natunci cand este piratata. De la o economie aparenta de 25 de euro
\npe an, cat costa in medie o solutie de securitate, ajung sa piarda
\nde zeci de ori mai mult in cazul unui atac la care sunt zi de zi
\nexpusi.<\/p>\n

Cu toate acestea, mentalitatile se schimba zilnic. Dovada chiar
\nsi faptul ca se schimba mentalitatea si in privinta autoapararii.
\n“Daca te ataca hotul in casa si murea de inima, aveai probleme in
\nurma cu cativa ani”, spune avocatul Cristian Sirbu. Are 40 de ani
\nsi a castigat toate procesele in care a pledat, fiind cel ce l-a
\naparat pe Adrian Iovan, sotul creatoarei de moda Romanita Iovan,
\ndar si alte celebritati, ca Adrian Mutu, Ludovic Orban sau Ioan
\nBecali. Adrian Iovan a fost pus sub acuzare in 2005, dupa ce a
\nimpuscat in propria casa un tanar care venise la furat, iar
\navocatul a reusit sa convinga instanta ca Iovan a actionat in
\nlegitima aparare. “Autoapararea nu era deloc incurajata pana in
\nurma cu cativa ani”, spune avocatul, care apreciaza ca au fost
\nfacuti pasi importanti de la cazul Iovan. “Nici proprietatea nu era
\nrespectata si chiar daca am facut progrese, suntem ‘ultimii veniti’
\nintre europeni”, spune avocatul. Este un fapt indeobste cunoscut ca
\nin SUA un proprietar are dreptul de a impusca pe cineva care ii
\nintra, neinvitat, chiar si in curte. Si in Romania, in ultimii ani,
\ns-au mai schimbat lucrurile. “Acum nu mai trebuie sa demonstrez ca
\nsunt in legitima aparare in caminul meu si ca necunoscutul nu
\nastepta metroul pe canapeaua din sufrageria mea.”<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Jafurile armate, violenta crescuta, focurile de arma in altercatii provocate de motive (aparent) stupide, ca un loc de parcare, s-au inmultit. Nicio surpriza ca vanzarile de arme si servicii de paza si protectie cresc. Asa au ajuns afacerile legate de securitate, conform estimarilor BUSINESS Magazin, in jurul a un miliard de euro.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[111,21236,21237,202,455,21238,16386,7843,7303],"class_list":["post-45948","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-arme","tag-autoaparare","tag-bodyguarzi","tag-cover-story","tag-foc","tag-paza","tag-protectie","tag-siguranta","tag-violenta"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45948","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45948"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45948\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":63360,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45948\/revisions\/63360"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45948"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45948"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45948"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}