![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5849\/7977439\/2\/40-43-eoliene.jpg?width=800&height=600\"\nstyle=\"width:)
<\/p>\nDaca facem o comparatie intre strategiile energetice facute de
\nstat sau proiectele de termocentrale, hidrocentrale sau reactoare
\nnucleare ce urmeaza sa vina si eoliene, cele din urma castiga
\nevident cursa. Daca pentru prima categorie, 2010 a fost un an
\ncomplet lipsit de stiri pozitive, a doua categorie a prezentat la
\nbilant montarea a peste 200 de “mori de vant” in urma unor
\ninvestitii de circa 800 de milioane de euro. In 2015, cele mai
\npesimiste scenarii mizeaza pe 3.000 MW instalati, adica in jur de
\n1.500 de turbine si investitii de circa 5 miliarde de euro.<\/p>\n
Energia eoliana este unul dintre putinele domenii in care
\ninvestitiile au inregistrat anul trecut un nivel record, banii
\nfiind alocati de grupuri energetice gigant, asa cum este cazul
\ncehilor de la CEZ sau al italienilor de la Enel. Mai mult,
\nstatisticile europene arata ca, in 2010, Romania a ocupat locul
\nsapte in ceea ce priveste capacitatea nou instalata in proiecte
\neoliene, cu 448 MW, toti in zona Dobrogei. Cei 448 MW pot alimenta
\nintr-un an, numai cu energie verde, peste 400.000 de gospodarii cu
\nun consum mediu lunar de 200 de kWh. Practic, energia eoliana este
\nsingurul domeniu in care Romania poate spune ca a avut anul trecut
\no performanta mai buna decat Polonia sau Austria. “Romania are
\npremisele ca anul acesta sa ajunga la o capacitate nou instalata de
\n600-1.000 MW. Se poate ca la sfarsitul anului acesta sa ajungem la
\no capacitate mai mare decat Austria. Mai mult, in Romania s-au
\nderulat anul trecut 5% din totalul investitiilor in parcuri eoliene
\nnoi la nivel european. Aceste investitii se fac in zona de inalta
\ntehnologie. Nu cred ca sunt multe alte domenii in care Romania sa
\naiba o astfel de performanta”, spune Ionel David, consultant pe
\nrelatii publice in cadrul Asociatiei Romane pentru Energie Eoliana
\n(AREE), organizatie care este activa in domeniul de profil de 2 ani
\nsi care are 85 de membri.<\/p>\n
<\/p>\n
Fantanele, Agighiol si Pestera au fost cele mai norocoase
\nlocalitati: din locuri uitate de lume au ajuns sa fie mentionate pe
\nprima pagina a unor ziare precum Le Monde, iar rand pe rand CEZ,
\nEnel si Energias de Portugal au ridicat proiecte eoliene de sute de
\nmilioane de euro. “Primariile acestor comune au de castigat enorm
\nde pe urma acestor proiecte. Practic, 1% din valoarea investitiei
\nrevine primariei in momentul in care se acorda autorizatia de
\nconstructie. Ceea ce am observat este ca primariile din comunele cu
\npotential au inceput sa-si faca birouri de urbanism, primul pas in
\nacest sens fiind facut de primarul de Pestera. Apoi au urmat si
\nalte primarii si astfel ele sunt cele care elibereaza autorizatiile
\nde constructie”, explica David.<\/p>\n
Mai mult, lista comunelor care vor avea de castigat din faptul
\nca vantul bate cu putere pe suprafata lor va creste semnificativ.
\nPotrivit celor mai recente date ale Transelectrica, la sfarsitul
\nlunii trecute, primele 25 de proiecte eoliene ca marime care aveau
\ncontractele de racordare la retea semnate, fie ca este vorba de
\nreteaua nationala de transport, fie de retelele de distributie,
\naveau o capacitate totala de circa 3.300 MW, fiind situate in
\nlocalitati precum Cogealac, Casimcea, Daieni, Topolog sau Valea
\nDacilor. Dincolo de vestea buna legata de capacitate, un alt lucru
\ndemn de observat este ca majoritatea proiectelor sunt realizate de
\ngiganti precum Verbund (Austria), Energias de Portugal sau Enel,
\nadica de companii care-si pot permite sa finanteze o astfel de
\ninvestitie si care au dovedit ca nu sunt pur speculatori.<\/p>\n
Nici estimarile pe termen lung nu par mai putin optimiste, in
\ncel mai prudent scenariu capacitatea instalata in proiecte eoliene
\nla nivelul anului 2015 urmand sa ajunga pana la 3.000 MW, adica
\nechivalentul in putere a peste patru reactoare ale centralei
\nnucleare de la Cernavoda. In total, investitiile ar urma sa fie
\ncuprinse intre 4,5 miliarde de euro si 5,4 miliarde de euro, tinand
\ncont de faptul ca pentru fiecare MW nou instalat intr-un parc
\neolian sunt necesare fonduri de 1,5-1,8 milioane de euro. In total,
\nar insemna montarea a circa 1.500 de turbine eoliene, daca luam in
\ncalcul o capacitate unitara de 2 MW. “Volumul de putere instalat in
\ncentrale eoliene depinde de modul in care se va stabiliza schema de
\nsprijin a acestora, aflata in prezent in analiza la Comisia
\nEuropeana, iar decizia finala va fi a investitorilor. Evaluarea
\nnoastra a fost de 2.500-3.000 MW instalati pana in 2015”, spun
\nreprezentantii Transelectrica, transportatorul national de energie,
\ncompanie care are un rol vital in integrarea proiectelor
\neoliene.<\/p>\n
<\/p>\n
Comparativ cu estimarile lansate de Asociatia Romana pentru
\nEnergie Eoliana, cele ale Transelectrica pot parea pesimiste. “La
\nnivelul anului 2013, capacitatea instalata in proiecte eoliene ar
\nputea ajunge la peste 4.000 MW. In 2011, ar putea fi instalati
\n703,5 MW, in 2012, 1.335 de MW, iar in 2013, 1.508 MW”, arata
\ncalculele AREE. Estimarile castigatoare vor depinde de modul cum va
\nevolua legislatia in domeniu. Astfel, daca inca din 2008 este in
\nvigoare o lege care stabileste schema de sprijin pentru
\ninvestitiile in energia regenerabila, Legea 220\/2008, aceasta nu
\neste inca aplicabila in contextul in care nu a fost elaborata o
\nlegislatie secundara, iar avizul favorabil al Comisiei Europene
\ninca lipseste. Principalele temeri in legatura cu textul legii
\npornesc din posibila existenta a unei supracompensari pentru
\ninvestitori.<\/p>\n
In Romania, sistemul de sprijin pentru energia regenerabila este
\ncompus din certificate verzi si din cote obligatorii. Motivul
\npentru care s-a creat aceasta schema este faptul ca fara sprijin nu
\nse pot face investitii rentabile in energia verde, in contextul in
\ncare pretul tehnologiilor este mult mai mare comparativ cu sursele
\nclasice de producere a electricitatii. In linii mari, pentru
\nfiecare MWh de energie verde produsa investitorul primeste un
\ncertificat verde. Mai departe, fiecare furnizor de energie trebuie
\nsa aiba in cosul sau o anumita cota obligatorie de energie
\nregenerabila. Dovada indeplinirii acestei obligatii se face tocmai
\nprin numarul de certificate verzi achizitionate. Aceste certificate
\nsunt emise de Transelectrica si au o valoare cuprinsa intre 27 si
\n55 de euro. Dincolo de incasarile generate de tranzactionarea
\ncertificatelor verzi, producatorii de energie regenerabila mai
\ncastiga si din vanzarea electricitatii in piata. Schema se aplica
\nfiecarui producator de energie verde pe o perioada de 15 ani daca
\nunitatile intra in functiune pana in 2016, iar echipamentele sunt
\nnoi. Daca echipamentele sunt vechi, durata de aplicare se
\nreduce.<\/p>\n
De exemplu, un producator de energie eoliana ar trebui sa
\nprimeasca doua certificate verzi pentru fiecare MWh produs pana in
\n2017, in timp ce unul de energie solara ar primi 6 certificate,
\nconform noii forme a Legii 220, promulgata in vara anului trecut.
\nCum acest text legislativ nu este inca aplicabil, toti producatorii
\nde energie verde primesc doar un certificat pana la intrarea in
\nvigoare a noului document. “In mai-iunie, speram sa primim un
\nraspuns pozitiv din partea Comisiei Europene pentru schema de
\nsprijin. Normele secundare sunt in mare parte facute de catre
\nAutoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE)”,
\nexplica Ionel David.<\/p>\n
Potrivit acestuia, una dintre posibilele modificari legislative
\ncare ar putea fi facute, astfel incat sa fie eliminata problema
\nsupracompensarii, ar fi ca investitorii sa faca o optiune.
\n“Daca beneficiaza si de fonduri europene, atunci va primi un singur
\ncertificat verde, conform vechii scheme de sprijin. Practic,
\ninvestitorul va opta. Fie merge pe sistemul de certificate verzi,
\nasa cum este el prevazut de lege, fie opteaza pentru finantare
\neuropeana, dar va primi un singur certificat verde. Temerea este ca
\ndaca se combina ambele ajutoare, atunci rata de rentabilitate a
\nacestor proiecte va depasi nivelul mediu de 11,5%, care este limita
\nagreata pentru proiectele eoliene”, explica David. Necesitatea
\nclarificarii cadrului legal este una urgenta, in contextul in care
\nnicio banca nu doreste sa finanteze astfel de proiecte prin
\nasumarea riscului unor eventuale modificari legislative.<\/p>\n
Cresterea accelerata a investitiilor in eoliene trebuie privita
\ninsa mai departe pentru ca acestea vor produce schimbari majore la
\nnivelul intregului sistem energetic. “Pentru a se putea echilibra
\nconsumul fara perioade de intrerupere sau fara solicitarea dincolo
\nde limita unei functionari eficiente a grupurilor termoelectrice,
\neste important ca aparitia centralelor eoliene si a grupurilor
\nnucleare sa fie insotita de instalarea unor grupuri flexibile in
\nfunctionare, cum sunt de exemplu turbinele pe gaze, si a centralei
\nhidroelectrice de acumulare si pompaj, anuntate de cativa ani, de
\n1.000 MW (este vorba despre uriasul proiect Tarnita – Lapustesti –
\nn.red.)”, avertizeaza reprezentantii Transelectrica.<\/p>\n
Mai mult, factura pentru integrarea in sistem a sutelor de
\nturbine eoliene se anunta a fi ridicata. “Datorita deplasarii
\ngeografice a centrelor de greutate in domeniul productiei, in
\nspecial cresterii productiei in Dobrogea, va demara realizarea unor
\nproiecte majore de intarire a retelei de transport. Investitiile
\nnecesare in retele, care reprezinta un volum mult mai mare decat
\ncel din anii anteriori, vor fi corelate cu evolutia parcului de
\nproductie, in limita resurselor financiare a caror sursa principala
\nramane tariful de transport”, mai spun reprezentantii
\nTranselectrica.<\/p>\n
Practic, finantatorul final al intregului boom eolian va fi tot
\npopulatia care va acoperi prin facturile platite si certificatele
\nverzi pe care furnizorii de energie sunt obligati sa le cumpere si
\ninvestitiile necesare in retelele de electricitate. Statisticile
\nsunt clare si arata un singur lucru: pentru fiecare procent de
\ncrestere a ponderii energiei eoliene in structura totala a
\nproductiei de energie valoarea facturilor va creste in medie cu
\n1,1%.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cu doi ani in urma, afacerile cu energie eoliana pareau a fi ceea ce fusesera cu alti doi ani in urma afacerile imobiliare. Aproape ca nu trecea o saptamana fara ca un investitor din energie sau un om de afaceri din varii domenii sa anunte noi planuri sau proiecte eoliene. Cele mai multe au ramas la stadiul de intentie, insa proiectele serioase merg inainte. A trecut energia eoliana de la mit la realitate?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[531],"tags":[81,7442,150,18593,7633,77],"class_list":["post-45885","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-energie","tag-afaceri","tag-dezvoltare","tag-energie","tag-eolian","tag-investitori","tag-proiecte"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45885","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45885"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45885\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":63299,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45885\/revisions\/63299"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45885"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45885"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45885"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}