{"id":45846,"date":"2011-02-16T08:30:00","date_gmt":"2011-02-16T08:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45846"},"modified":"2026-04-02T19:34:24","modified_gmt":"2026-04-02T19:34:24","slug":"foamete-care-foamete","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45846","title":{"rendered":"Foamete? Care foamete?"},"content":{"rendered":"

De la etajul al saptelea al cladirii de birouri Baneasa Business
\nCenter, de la marginea Capitalei, scenariul unei crize alimentare
\nmondiale pare improbabil. Vazuta din sediul general al companiei
\nCargill Romania, filiala locala a unuia dintre cei mai mari
\ncomercianti de cereale la nivel mondial, si agricultura romaneasca
\nare o imagine cat se poate de promitatoare.<\/p>\n

Locul 12 mondial pe care il ocupa tara noastra intr-un clasament
\nmai vechi al Nomura cu tarile cele mai vulnerabile la fluctuatiile
\nin pretul mondial al alimentelor este “nedrept si nemeritat;
\ndimpotriva, Romania are destule calorii si are statut de
\nexportator”, considera directorul general al Cargill Romania,
\nMartin Schuldt. Studiul, realizat pe datele din 2008 de banca de
\ninvestitii Nomura, insa mediatizat abia de curand la noi, avea in
\nvedere ca indicatori PIB pe cap de locuitor, ponderea alimentelor
\nin totalul cheltuielilor (indicand ca 70% din veniturile romanilor
\nerau cheltuite pentru bunuri de larg consum) si exporturile nete de
\nproduse agricole. Riscant, daca e sa luam in calcul o crestere
\naccelerata a preturilor la alimente, in cazul unei crize
\nalimentare. Insa niciun indiciu nu confirma un astfel de
\nscenariu.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Preturile la cereale au crescut foarte mult pe parcursul
\nultimului an, graul ajungand la bursele internationale la preturi
\nde aproape doua ori mai mari decat in 2009. Cu toate acestea,
\n“stocurile de cereale la nivel international sunt suficiente pentru
\nconsum, singura problema este distributia lor”, constata evidenta
\nSchuldt, care a preluat fraiele companiei in urma cu cateva luni.
\nDespre preturile cerealelor din a doua jumatate a acestui an
\nreprezentantii companiei nu au facut estimari, precizand ca
\nrecoltele depind in mare masura de vreme, iar in emisfera nordica
\nnici macar n-au incoltit plantele.<\/p>\n

Insa, in conditii meteo normale, recolta ar trebui sa fie mai
\nbuna decat cea din anul trecut. Prin urmare, balanta ar inclina mai
\ndegraba catre o scadere – sau cel putin o stagnare – a preturilor
\ncerealelor. La evolutia abrupta a preturilor, care cresteau cu doi
\ndolari pe ora, au contribuit laolalta seceta de anul trecut care a
\nafectat mai multe tari, speculatiile fondurilor de investitii,
\ncresterea productiei de combustibili verzi si schimbarea
\nobiceiurilor de consum. In China, spre exemplu, creste consumul de
\ncarne si, direct proportional, nevoia de furaje. Deci de
\ncereale.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

In Romania, marii comercianti de cereale, ca Alfred Toepfer
\nIntl, Bunge, Cargill, Nidera si Glencore, au deopotriva si ghimpi
\nin coaste, dar si teren de cucerit. Pe lista de probleme se inscrie
\nTVA nerambursata – in jur de 300 de milioane de euro pentru toti
\ncomerciantii, conform estimarilor Asociatiei Comerciantilor de
\nProduse Agricole. Legat strans de TVA este si nivelul pietei negre
\na cerealelor. Comertul la negru sau “agricultura de sant”, cum mai
\neste numit, reprezinta intre 40 si 50% din valoarea productiei
\nagricole comercializate, potrivit unor estimari. “Impozitarea
\ninversa, aplicata doar la sursa, adica la fermier, va avea un efect
\ndrastic: piata neagra va ajunge la zero”, declara optimist
\ndirectorul general al Cargill. Comentariul se refera la decizia
\nrecenta a Ministerului de Finante, care a decis impozitarea
\ncomertului cu grane doar la fermier. Pe acelasi palier de minusuri
\nse plaseaza si faptul ca nici macar jumatate dintre fermieri nu-si
\nrespecta contractele prin care vand recoltele.<\/p>\n

Pe de alta parte insa, tara promite mult – atat pentru ca
\nproductivitatea la hectar este scazuta, cat si pentru ca nu sunt
\ncultivate toate suprafetele de teren agricol. Desi Romania are o
\nsuprafata de teren agricol de 14,7 milioane de hectare, mai putin
\nde jumatate din aceasta (6,91 milioane de hectare) este
\nlucrata.<\/p>\n

\n

Go4it.ro transmite LIVE de la cel mai mare targ de telefonie
\nmobila din lume.
\nGalaxy Tab 10.1, Galaxy S II si LG Optimus 3D par sa fie
\nvedetele.<\/p>\n

Vezi toate
\nnoutatile >><\/a><\/p>\n

<\/p>\n

Mizand pe partile pozitive, Cargill tocmai a anuntat ca a
\ncumparat un siloz, in Drobeta Turnu-Severin, dar reprezentantii
\nCargill nu au dorit sa dezvaluie valoarea tranzactiei si nici
\nsumele pe care ar urma sa le investeasca. Spatiul, care nu mai este
\nfunctional din 1999, are nevoie “de investitii substantiale pentru
\na-l pune in circuit si a-l aduce la standardele de functionare”,
\nspune Schuldt. De pilda, sistemul de incarcare si descarcare a
\nbarjelor trebuie eficientizat. Si repede, pentru ca silozul ar
\ntrebui sa intre in circuit pana in luna septembrie.<\/p>\n

In silozul de la Drobeta Turnu-Severin vor fi depozitate
\ncerealele din judetele Mehedinti, Dolj, Caras-Severin si Timis.
\nEste al 18-lea spatiu al companiei din Romania, investitiile
\npompate pana acum in celelalte silozuri fiind de peste 50 de
\nmilioane de dolari. “Investitiile totale depasesc 100 de milioane
\nde dolari”, spune Schuldt despre compania pe care o conduce si care
\na intrat in Romania in 1996.<\/p>\n

Cargill cumpara cereale de la 1.500 de fermieri, activitate care
\nare partea leului in ceea ce face compania aici. Are insa si statut
\nde vanzator, avand in oferta inputuri agricole, adica seminte,
\npesticide si ingrasaminte. “Lucram cu 500 de fermieri, insa ratele
\nanuale de crestere in ultimii trei ani sunt de doua cifre”, spune
\nreprezentantul companiei. Totusi, fermierii romani folosesc putine
\nastfel de produse, in comparatie cu vecinii bulgari, care
\ncheltuiesc mai mult cu 30-50% pentru recolte. In Ungaria, banii
\ninvestiti de cultivatori sunt si mai multi, cu 60-70%, estimeaza
\nSchuldt.<\/p>\n

Fermierii locali au insa vant in vele in acest an gratie
\nincasarilor mai mari de pe urma recoltelor de anul trecut. Prin
\nurmare, si “investitiile lor pentru culturi ar putea creste,
\nintrucat au mai multi bani disponibili”, considera Schuldt. Tot el
\ncrede ca daca reteta ar fi replicata si in anii urmatori,
\nagricultura ar putea creste PIB-ul Romaniei “in mod semnificativ”.
\nTrebuie adaugat insa ca ponderea agriculturii in PIB abia mai trece
\nin prezent de 4%.<\/p>\n

Deocamdata, bani mai multi sunt intr-adevar in buzunarele sau,
\ndupa caz, in conturile producatorilor de cereale, de vreme ce
\nvaloarea exporturilor a fost mai mare cu 30% in 2010 fata de anul
\nanterior. Sumele au ajuns la 800 de milioane de euro pentru 4,4
\nmilioane de tone de cereale (fata de 4,3 milioane de euro in 2009).
\nCerealele au ajuns astfel la 2% din totalul exporturilor, estimate
\npentru 2010 la 36 de miliarde de euro de Asociatia Nationala a
\nExportatorilor si Importatorilor din Romania.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Recolta mondiala ar trebui sa fie mai buna decat cea din anul trecut, asa incat temerile privind o criza alimentara si o spirala a preturilor agricole nu se justifica, spune Martin Schuldt, seful Cargill Romania, unul dintre cei mai mari comercianti de cereale. Cat priveste Romania, capacitatea de a creste productia agricola este semnificativa, iar exporturile au urcat anul trecut cu 30%.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[9421],"tags":[3,13092,424,240,18223,19483,19017,340,10383],"class_list":["post-45846","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-agricultura","tag-agricultura","tag-cargill","tag-cereale","tag-comert","tag-grau","tag-martin-schuldt","tag-nomura","tag-preturi","tag-recolta"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45846","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45846"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45846\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":63281,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45846\/revisions\/63281"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45846"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45846"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45846"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}