{"id":45809,"date":"2011-02-14T09:00:00","date_gmt":"2011-02-14T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45809"},"modified":"2026-04-02T19:33:46","modified_gmt":"2026-04-02T19:33:46","slug":"ce-stim-despre-pisicile-egiptene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45809","title":{"rendered":"Ce stim despre pisicile egiptene?"},"content":{"rendered":"<p>Cu doar doua saptamani in urma am scris in aceasta pagina despre<br \/>\ncartea lui Evgeny Morozov &#8220;The Net Delusion&#8221;, care incearca sa<br \/>\nsustina ideea ca puterea internetului in promovarea libertatii si<br \/>\ndemocratiei este o iluzie. Autorul chiar pluseaza: internetul este<br \/>\nmai degraba o arma in mana guvernelor represive. M-am bazat mai<br \/>\nmult pe argumentele lui Cory Doctorow pentru a sustine contrariul,<br \/>\ndar intre timp am primit chiar din jurnalele de stiri o<br \/>\ndemonstratie elocventa. Daca puterea internetului nu face doua<br \/>\nparale, de ce guvernul egiptean a incercat sa opreasca total<br \/>\naccesul la retea in timpul recentelor demonstratii?<\/p>\n<p>Povestea acestei blocade digitale este cu totul speciala, pentru<br \/>\nca este pentru prima data in istorie cand o putere politica<br \/>\nincearca sa inchida total accesul la internet si la telefonia<br \/>\nmobila. Se stie ca autoritatile din China, Iran sau alte tari cu<br \/>\nregimuri autoritare sau represive cenzureaza sau limiteaza accesul,<br \/>\ndar niciuna nu a dorit sa blocheze tot traficul (nu punem la<br \/>\nsocoteala Coreea de Nord, unde internetul pur si simplu nu exista).<br \/>\nThailanda si Tunisia au taiat accesul la siturile de stiri si la<br \/>\nretelele sociale in timpul tulburarilor, insa blocada totala este o<br \/>\nproblema tehnica foarte complexa. Avand in vedere ca totul a cazut<br \/>\ndeodata (in doar 13 minute o tara a disparut din internet), este<br \/>\nindiscutabil ca guvernul egiptean a avut un plan foarte bine pus la<br \/>\npunct. Nu voi insista pe detaliile tehnice, dar merita amintit ca<br \/>\nretelele de telefonie mobila au fost oprite chiar de operatori<br \/>\n(protocolul cu guvernul egiptean prevede aceasta posibilitate) si<br \/>\nca un singur ISP din zece a ramas activ: Noor Data Networks, care<br \/>\nfoloseste un cablu submarin operat de Telecom Italia. Dar se pare<br \/>\nca &#8220;scaparea&#8221; a fost intentionata, pentru ca Noor deserveste bursa<br \/>\negipteana si, probabil, alte servicii strategice si bine protejate<br \/>\n&#8211; nu-mi imaginez ca, de pilda, serviciile secrete au ramas in<br \/>\nbezna.<\/p>\n<p>Si cu toate acestea, multi egipteni au reusit sa strapunga<br \/>\nblocada. Cea mai simpla cale a fost sa-si reaminteasca o metoda<br \/>\nabandonata de mai mult de un deceniu: dial-up pe liniile telefonice<br \/>\nterestre, in combinatie cu programe de &#8220;camuflaj&#8221; de genul Hotspot<br \/>\nShield sau servicii precum Tor. De ce au fost oprite retelele<br \/>\nmobile, dar nu si cele fixe? Pentru ca acestea din urma sunt<br \/>\npractic utilizate doar ca mijloace de comunicare individuale, in<br \/>\ntimp ce telefonia mobila converge spre internet. O alta varianta,<br \/>\nceva mai scumpa si mai complicata, a fost utilizarea comunicatiilor<br \/>\nprin satelit (si ea o metoda utilizata pe vremuri de mai multe<br \/>\nISP-uri). S-au folosit, de asemenea, sistemele &#8220;ham radio&#8221;<br \/>\n(radioamatori) si unele retele virtuale private, care au devenit<br \/>\naproape publice. Inginerii de la Google si SayNow au dat si ei o<br \/>\nmana de ajutor, punand la dispozitie trei numere fixe unde<br \/>\negiptenii puteau lasa mesaje vocale, care erau automat transcrise<br \/>\nsi trimise ca tweet-uri.<\/p>\n<p>Pana la urma, blocada a fost ridicata in 2 februarie si<br \/>\negiptenii s-au napustit pe Facebook, Twitter si serviciile de<br \/>\nstiri. Un think tank al Organizatiei pentru Dezvoltare si Cooperare<br \/>\nEconomica a calculat ca cele cinci &#8220;zile negre&#8221; au costat Egiptul<br \/>\naproape 100 de milioane de dolari, insa pierderile potentiale sunt<br \/>\nmult mai mari, deoarece este greu de crezut ca investitorii din<br \/>\nzona telecom vor reveni prea curand. Insa dincolo de toate acestea<br \/>\neste certitudinea ca internetul reprezinta astazi o putere cu o<br \/>\nimportanta miza politica. Joseph Nye &#8211; profesor la Harvard si<br \/>\nautorul cartii &#8220;The Future of Power&#8221; &#8211; remarca faptul ca accesul<br \/>\nlarg la mijloacele de informare (in special internetul) a schimbat<br \/>\ndatele unei ecuatii politice in care statele occidentale au<br \/>\nsustinut guverne autoritare sau chiar dictatoriale pentru a evita<br \/>\nascensiunea gruparilor islamiste radicale. Realitatea este ca<br \/>\ninformatia a dat nastere unui &#8220;nou mijloc&#8221;, adica unei paturi<br \/>\nsemnificative a populatiei din tari musulmane care este moderata si<br \/>\nchiar moderna, capabila sa pondereze atat tendintele dictatoriale,<br \/>\ncat si islamismul radical, dar pe care Occidentul fie a ignorat-o,<br \/>\nfie a neglijat-o. In termenii lui Nye, s-au concentrat doar asupra<br \/>\ntranzitiei puterii, dar nu si asupra &#8220;difuzarii&#8221; puterii.<\/p>\n<p>Regizorul iranian Bahman Ghobadi a pus el insusi pe torente<br \/>\nfilmul sau &#8220;No One Knows About Persian Cats&#8221; (premiat la Cannes si<br \/>\ninterzis in Iran) pentru ca tinerii din tara lui sa-l vada si sa-l<br \/>\nraspandeasca. V-ati imaginat ca in Iran sunt cateva sute de<br \/>\nformatii de muzica rock si jazz in clandestinitate? Ei sunt &#8220;noul<br \/>\nmijloc&#8221; pe care l-a produs internetul.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Evenimentele din Egipt au pus inca o data in evidenta puterea internetului, chiar daca (sau tocmai pentru ca) autoritatile au incercat, in premiera mondiala, sa-l blocheze total. Am aflat astfel ca egiptenii sunt mult mai conectati decat credeam. Si nu doar ei.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[7236,20908,7107,7105],"class_list":["post-45809","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-editorial","tag-egipt","tag-mircea-sarbu","tag-weboscop"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45809","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45809"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45809\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":63247,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45809\/revisions\/63247"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45809"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45809"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45809"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}