\n![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7977219\/14\/banda-portof.jpg?width=372&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n“Am inceput activitatea in 1997, primul dosar in care am fost
\nnumit administrator judiciar a fost la Bere Bauturi Chitila. Firma
\na intrat insa in faliment. Era o fabrica de bere care nu avea
\nfabrica. Era prevazuta pentru o productie de un milion de
\nhectolitri, dar nu a mai fost realizata”, isi aminteste acum
\nStanescu. Ulterior, Stanescu a fost desemnat administrator judiciar
\nsi apoi lichidator al bancilor Dacia Felix, Bankcoop, Banca Albina
\nsi Banca Internationala a Religiilor. De ce au cazut atunci
\nbancile, iar acum, desi s-au clatinat, au ramas in picioare?<\/p>\n
“In criza din sistemul bancar am inceput cu Dacia Felix in 1999,
\nunde am fost numit administrator judiciar. Sistemul bancar era la
\ninceputuri si majoritatea bancilor care au cazut erau cu capital
\nromanesc. Principalul motiv pentru care au cazut a fost devalizarea
\nde catre propriile conduceri si lipsa personalului calificat. Acum
\nsupravegherea BNR este foarte stricta, iar fraudele reprezinta
\ncazuri izolate, care se intampla peste tot in lume. Ati vazut ce
\ns-a intamplat si la Societe Generale”, explica Stanescu,
\nreferindu-se la cazul traderului J\u00e9r\u00f4me Kerviel, care a fraudat
\nbanca franceza cu cateva miliarde de euro.<\/p>\n
<\/p>\n
Repetarea scenariului de acum zece ani ar avea efecte
\ncatastrofale, in conditiile in care depozitele populatiei au ajuns
\nla circa 36 de miliarde de euro.<\/p>\n
“Cand au cazut bancile respective capitalul privat era in
\nformare, astfel ca au suferit putine firme. Romania a fost intr-o
\nsituatie foarte grea, cu inflatii galopante si cresteri negative.
\nDupa 2000 a inceput insa sa se stabilizeze”, isi aminteste avocatul
\ncare explica principala diferenta fata de acea perioada de
\ncriza.<\/p>\n
“Acum am fost angrenati intr-o criza globala, nefiind pregatiti
\npentru asa ceva. Gripa ataca multe organisme, dar unii chiar mor de
\nea. Noi am intrat in recesiune si nu mai scapam de ea. Poate anul
\nacesta. Unele motoare au inceput sa functioneze de anul trecut, cum
\nar fi exporturile si tot ce este pe orizontala, industria, in
\nspecial multinationalele, precum Dacia, care este un stindard”,
\nexplica avocatul.<\/p>\n
Care este rolul practicienilor in insolventa pentru scoaterea
\neconomiei la liman si de ce au ajuns firmele romanesti intr-o
\nsituatie atat de dificila? “Am aratat ca reorganizarea
\nfunctioneaza. Atunci cand firmele ajung sa aiba dificultati
\nfinanciare incep sa piarda mai mult timp in negocierile cu
\ncreditorii decat le mai ramane sa se ocupe de afacerile lor. Platim
\nlipsa de performanta – managerii nostri <de dupa ploaie> ,
\ncum ii spunem fenomenului”, explica Lotrean.<\/p>\n
Cineva se poate intreba cum pot niste avocati tineri sa vada
\ncare mecanisme nu functioneaza analizand contabilitatea firmelor si
\ncum reusesc sa acopere domenii variate din economie, de la
\nproductie la comert si imobiliare. Firmele de insolventa au atras
\nalaturi de ei parteneri. Casa de Insolventa Transilvania a incheiat
\nanul trecut o alianta cu firma de avocatura Nestor Nestor Diculescu
\nKingston Petersen (NNDKP), unul dintre cei mai mari jucatori de pe
\npiata, in timp ce pentru administrarea City Mall a fost incheiat un
\nparteneriat cu firma de consultanta imobiliara Coldwell Banker.<\/p>\n
Pe de alta parte, in unele cazuri este nevoie de o schimbare de
\nmanagement in cadrul companiilor intrate in insolventa pentru a
\nputea schimba mersul firmei.<\/p>\n
“La Aversa am fost nevoiti sa ridicam dreptul de administrare,
\nastfel ca am ajuns sa conducem noi, dar cu directori specializati.
\nEu consider ca in cazul reorganizarii ar trebui ca actionarii sa se
\ngandeasca primii la un nou management. Administratorul judiciar
\ntrebuie sa aiba o viziune despre felul cum se poate derula
\nprogramul de reorganizare respectand regulile”, explica Stanescu.
\nCresterea nivelului de activitate a tras dupa sine si extinderea
\nechipelor. CITR a ajuns sa numere 70 de angajati, dintre care 20 de
\npracticieni in insolventa, in timp ce la RVA lucreaza 30 de oameni,
\nsustinuti de echipa de 13 avocati de la SMDA.<\/p>\n
Aceasta extindere a dus totodata si la o majorare a veniturilor
\nfirmelor?<\/p>\n
“Cel mai bun an financiar pentru noi a fost 2007, cand am vandut
\nplatforma Tractorul (tranzactie de peste 70 de milioane de euro –
\nn.red.). Banii insa i-am investit in continuare in dezvoltarea
\nfirmei”, explica Lotrean. Un alt onorariu important a fost incasat
\nsi anul trecut, cand CITR a vandut, cu circa 30 de milioane de
\neuro, mallul Tiago din Oradea unei firme controlate de omul de
\nafaceri Gabriel Popoviciu.<\/p>\n
In acest gen de tranzactii, lichidatorul poate incasa un
\ncomision chiar si de 10%, ceea ce inseamna venituri de ordinul
\nmilioanelor de euro. “Onorariile din lichidare sunt cuprinse intre
\n8 si 12%. Bancile sunt insa in actuala perioada mult mai implicate.
\nAu scazut onorariile de succes deoarece dau din banii lor. Jumatate
\ndin banci au deja departamente de recuperare de creante bune”,
\nexplica Lotrean.<\/p>\n
Pe de alta parte, cei de la RVA au fost mai putin norocosi in
\nultima perioada, desi ofertele de pret au devenit mai realiste.<\/p>\n
“Sa vinzi ceva in Romania este un lucru greu de realizat acum,
\nin conditiile in care majoritatea garantiilor sunt imobiliare –
\nterenuri si constructii. Interesul investitorilor este in
\ncontinuare scazut, desi s-a micsorat diferenta intre intre
\nasteptarile de pret. Fondurile specializate sunt inca la 20-25%, in
\ntimp ce noi, lichidatorii, nu coboram sub 50-55%, rareori la 40%,
\nfata de valorile vazute de banci in 2008”, spune Stanescu.<\/p>\n
<\/p>\n
In consecinta, sumele incasate de firma sunt mai mici, dar ar
\nputea creste in acest an, pe masura ce preturile vor deveni
\nsuficient de atractive pentru investitori.<\/p>\n
“Este un blocaj foarte mare care ne afecteaza si pe noi pentru
\nca incasam bani atunci cand vindem. Si nu am mai vandut in ultima
\nperioada ceva spectaculos, o societate intreaga, ci doar bucati de
\n1, 2, 3 milioane de euro. Nu mare branza. Anul acesta poate ne vom
\nintalni cu asteptarile investitorilor undeva intre 30 si 40% fata
\nde valorile initiale”, afirma Stanescu.<\/p>\n
Lichidarile tind insa sa nu mai fie singura sursa de castig.
\nDupa reorganizarile de la Leonardo si Flanco realizate de CITR, in
\nurmatoarea perioada ar urma ca RVA sa inchida un dosar de
\nreorganizare la Nuclearmontaj. Si insanatosirea unei firme
\nconstituie o sursa buna de venit pentru casele de insolventa,
\nputand deveni la fel de profitabila ca si lichidarile. “Faceam
\nreorganizari si inainte de criza. Tot timpul aveam cate doua-trei
\nproiecte, dar 10% erau reorganizari si 90% erau falimente. Acum
\nraportul este de 50-50, deoarece cam 90% din ce a intrat anul
\ntrecut au fost reorganizari”, arata Lotrean.<\/p>\n
Cati bani poti fi obtinuti din reorganizare? “Onorariile din
\nreorganizare sunt stabilite in urma negocierii cu creditorul. Sunt
\nsi onorarii de succes care depind de distribuirea banilor catre
\ncreditori si se calculeaza ca procente cuprinse intre 1 si 7%.
\nAcesta este succesul. Pe de alta parte, incercam ca dezvoltarea si
\nintretinerea firmei sa le acoperim din onorariile lunare”, afirma
\nLotrean, care spune totodata ca activitatea firmelor este atat de
\nimprevizibila incat au fost cazuri in care a venit el personal cu
\nbani de acasa pentru a sustine activitatea curenta a firmelor in
\ninsolventa: “Am ajuns sa creditam si noi firme din portofelul
\npersonal”.<\/p>\n
In ciuda acestui fapt, firma a inregistrat anul trecut venituri
\nde circa 4,5 milioane de euro, echivalentul unei case de avocatura
\nde business cu 40 de avocati. Pentru acest an, vanzarea proiectului
\nCity Mall din Bucuresti ar putea de asemenea aduce un comision de
\ncateva milioane de euro.<\/p>\n
Stanescu se arata insa mai nemultumit de evolutia cifrei de
\nafaceri, desi a colaborat cu Casa de Insolventa Transilvania la
\nrestructurarea grupului Flanco-Flamingo si gasirea unui investitor:
\n“Inca nu simtim o crestere substantiala a veniturilor. Vom simti
\ncand vom reusi finalizarea planurilor de reorganizare si vom
\ndistribui sume catre creditori. Au fost cateva succese. La
\nFlanco-Flamingo, unde am colaborat cu Casa de Insolventa
\nTransilvania, am facut un plan reusit. A fost o lucrare
\nfrumoasa”.<\/p>\n
Dar cum reusesc casele de insolventa sa colaboreze in dosare de
\nzeci de milioane de euro, stiut fiind faptul ca avocatii de afaceri
\nsunt de regula orgoliosi?<\/p>\n
“Suntem obligati cateodata sa colaboram. Nu poate fi acelasi
\nadministrator la firme care au datorii reciproce. Colaboram si la
\nrestructurarea celui mai mare producator de vagoane de marfa din
\nEuropa. Noi lucram la Romvag, Solv Insolv la Meva si Casa de
\nInsolventa Transilvania la Astra. Sunt structuri de credite foarte
\ncomplexe, dar noi credem ca grupul se va salva”, explica Stanescu.
\nAvocatul vorbeste de grupul International Railway Station, compus
\ndin Astra Vagoane Arad, Meva Turnu Severin si Romvag Caracal,
\ncontrolat de omul de afaceri Cristian Burci .<\/p>\n
Ce se intampla insa cand ajungi sa reorganizezi firme care
\ncolaboreaza, cum este cazul retailerilor si proprietarilor de
\ncentre comerciale? Spre exemplu, lantul de librarii Diverta, aflat
\nin insolventa, are magazin si in City Mall, proiect aflat in
\nfaliment, dar care trebuie mentinut la un nivel acceptabil al
\nveniturilor pentru a obtine un pret mai bun in urma vanzarii.
\n“Unuia ii zic sa isi plateasca chiria. Celuilalt ii spun sa o
\nscada. Trebuie sa ii tratezi nepreferential, ca altfel iti
\ndistruge: credibilitatea”, explica Lotrean.<\/p>\n
Ca in orice afacere de servicii insa, cea mai dificila misiune
\neste aceea de a gasi oamenii potriviti pentru a face fata unui
\nvolum de dosare in crestere. “Am luat oameni. Cel mai greu lucru
\neste sa gasesti oameni valorosi care sa poata lua rapid dosare.
\nMarele avantaj este ca avem si casa de avocatura care ofera un
\nsuport extraordinar. Multi dintre avocati sunt si practicieni in
\ninsolventa”, explica Stanescu.
\nAvocatul crede ca situatia economica din Romania va oferi
\npracticienilor sai dosare suficiente si in urmatorii ani. “Numarul
\nde dosare va fi destul de mare si in 2011. Termenele sunt foarte
\nlungi. La Tribunalul Bucuresti sunt cazuri de la sfarsitul lui 2010
\npentru care au fost date termene pentru 2012. Tot ce s-a depus in a
\ndoua jumatate din 2010 intra pe instanta in 2011. Iar cererea a
\nfost enorma”, arata Stanescu.
\nCu alte cuvinte, casele de insolventa vor avea in continuare de
\nlucru si restul firmelor vor avea batai de cap. De ce depinde
\nsalvarea lor? Cat conteaza consultantii? “Intr-o proportie
\ncovarsitoare nu poti vorbi de reorganizare fara <fresh
\nmoney>”, conchide Stanescu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cele peste 20.000 de dosare de insolventa si falimente provocate de criza au si castigatori: firmele de insolventa care pot avea pe un singur dosar venituri cuprinse intre 2.000 de lei, cat \u201ecosta\u201e un faliment simplu, si 3-4 milioane de euro, comision care poate fi incasat la vanzarea unui mall in faliment. Care este povestea a doi dintre cei mai mari jucatori de pe aceasta piata in care sumele rulate anual au ajuns sa depaseasca 30 de milioane de euro?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[202,7664,7981,9008],"class_list":["post-45805","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-cover-story","tag-faliment","tag-firme","tag-insolventa"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45805","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45805"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45805\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":63243,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45805\/revisions\/63243"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45805"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45805"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45805"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7977219\/2\/grafic2.jpg?width=&height=\"\nstyle=\"width:)
<\/a><\/p>\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7977219\/3\/grafic3.jpg?width=799&height=600\"\nstyle=\"width:)
<\/a><\/p>\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7977219\/4\/grafic4.jpg?width=799&height=600\"\nstyle=\"width:)
<\/a><\/p>\n