{"id":45700,"date":"2011-02-08T08:15:00","date_gmt":"2011-02-08T08:15:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45700"},"modified":"2026-04-02T19:30:35","modified_gmt":"2026-04-02T19:30:35","slug":"cum-am-ajuns-cei-mai-rentabili-si-ieftini-angajati-din-europa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45700","title":{"rendered":"Cum am ajuns cei mai rentabili si ieftini angajati din Europa"},"content":{"rendered":"

Ceata permanenta in care s-a aflat piata muncii in ultimii doi
\nani, mersul pe bajbaite si speranta permanenta ca revenirea
\neconomica e pe-aproape au facut rau companiilor si angajatilor
\ndeopotriva. O privire in urma arata ca a avut loc o deteriorare de
\nneignorat a relatiei dintre angajati si angajatori, a felului cum
\nangajatorii se raporteaza la bani, dar mai ales a felului cum
\nangajatii se raporteaza la munca lor. S-a intamplat tocmai pentru
\nca gestionarea a tot ceea ce tine de resursele umane dintr-o
\ncompanie s-a facut pripit si, de multe ori, fara o analiza clara a
\nscopului si a efectelor posibile.In 2009, criza financiara a
\ninsemnat restructurare si reducere de costuri.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Una dintre primele masuri luate de companii a fost sa concedieze
\nsi sa externalizeze activitati, precum calcularea si plata
\nsalariilor, contabilitatea, intretinerea sistemelor IT sau
\nrecrutarea de personal. Daca in 2008 rata de externalizare a
\nactivitatilor de resurse umane era de 10%, in 2009 a crescut la 17%
\nsi probabil ca tendinta s-a mentinut si in 2010, in conditiile in
\ncare companiile ce ofera servicii externalizate au avut o crestere
\na numarului de clienti. S-a marit si rata incetarilor involuntare
\nale contractelor de munca, adica rata concedierilor. In 2008,
\naceasta rata era de 1,3%, in timp ce in 2009 a urcat pana la 7,3%,
\narata studiul care masoara eficienta capitalului uman, Saratoga
\n2010, realizat de PricewaterhouseCoopers si publicat in februarie
\n2011. Anul trecut a adus o stagnare sau poate chiar o scadere a
\nratei concedierilor, avand in vedere ca majoritatea companiilor
\nincheiasera inca din 2009 planul de disponibilizari.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Una dintre criticile pe care autorii studiului le aduc
\ncompaniilor romanesti este ca nu au remodelat procesele de afaceri
\nsi nici nu au regandit pozitia oamenilor in organizatie, preferand
\nsa opteze pentru cel mai putin recomandat tip de restructurare –
\nconcedierile. Mai simplu ar fi fost, cred specialistii de la
\nPricewaterhouseCoopers, sa opereze miscari laterale, precum mutarea
\noamenilor dintr-un departament in altul sau specializarea pentru o
\narie de competenta superioara. Datele sunt relevante – in 2009,
\nrata promovarilor interne a scazut de la 4,8% la 1,6%, iar
\nrecrutarile interne au ajuns si ele la un nivel minim: de la 11,1%
\nin 2008 la 1,3%.<\/p>\n

Totusi, se observa o scadere de 30% a ratei de fluctuatie a
\npersonalului, ceea ce inseamna, implicit, o crestere a loialitatii
\nangajatilor. “Aceasta loialitate nu trebuie confundata cu o
\nlegatura onesta intre angajat si companie. Pur si simplu este
\ngenerata de stagnarea pietei muncii si disparitia ofertelor de
\nangajare”, spune Lavinia Tanculescu, manager al departamentului de
\nconsultanta in resurse umane de la PricewaterhouseCoopers. De fapt,
\nangajatii sunt frustrati din cauza lipsei de oportunitati de
\nangajare si a unei mai mari incarcari pe post, aparuta dupa ce
\nfiecare departament a ramas cu un numar minim de personal.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului Saratoga
\nvizeaza gradul de rentabilitate a angajatilor. In Europa de Vest, o
\ncompanie care investeste un euro intr-un angajat primeste inapoi
\n1,16 euro. Pe tot continentul, rata de recuperare a investitiei
\neste de 1,17. In Romania, un angajator care investeste un euro
\nintr-un angajat primeste inapoi mai mult decat oriunde – 1,53 euro.
\nSuntem, cu alte cuvinte, printre cei mai rentabili angajati din
\nEuropa. Rentabilitatea vine de pe urma faptului ca, raportate la
\ncosturile totale, cheltuielile companiilor cu salariile sunt de
\naproape trei ori mai mici decat in alte tari din Europa. Prin
\nurmare, este destul de simplu pentru angajatorii de la noi sa aiba
\nangajati rentabili, atata vreme cat nu investesc prea mult in
\nei.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Atribuit cate unui sector de activitate in parte, indicatorul
\nrentabilitatii arata rezultate diferite. Spre exemplu, sectorul
\nbunurilor de larg consum pare sa fi fost printre cele mai afectate,
\ninregistrand cea mai mica rata a veniturilor pe numarul de
\nangajati, profituri negative, descresteri in ceea ce priveste
\nacordarea de bonusuri de performanta si comisioane din vanzari si
\ncea mai scazuta rata a rentabilitatii fortei de munca. Totusi,
\nangajatorii din FMCG au avut in 2009 cele mai scazute costuri cu
\nforta de munca – aproximativ 8.300 de euro pe an, in scadere fata
\nde 2008, cand o companie platea circa 11.300 de euro pe an pentru
\nsalariile angajatilor. In acelasi sector observam cea mai ridicata
\nrata a fluctuatiei de personal (24%), cea mai mare rata a
\nrecrutarilor externe (16,1%), dar si cele mai mici costuri alocate
\nrecrutarii – circa 250 de euro pe an pentru fiecare angajat
\nrecrutat.<\/p>\n

<\/p>\n

Caracteristici apropiate are sectorul productiei industriale.
\nVeniturile mici si ratele scazute de profit, raportate la numarul
\nde angajati, au fost pentru companiile din acest sector doua motive
\nde ingrijorare. In consecinta, nevoia de a face operatiunile mai
\nsuple s-a concretizat intr-o rata a concedierilor masive si,
\naparent, intr-o crestere a angajamentului oamenilor fata de
\norganizatie.<\/p>\n

Desi sunt mult mai bine platiti decat cei din sectorul bunurilor
\nde larg consum sau din industrie, angajatii din servicii financiare
\nau fost serios afectati de criza si de restructurarile care au avut
\nloc in banci. Au ramas mai putini si au fost nevoiti sa investeasca
\nefort suplimentar de instruire in alte arii de activitate, au fost
\nsupusi unor presiuni interne generate de masurile de reducere de
\npersonal si s-au vazut captivi intr-o piata ramasa fara
\nalternative, asa incat au inceput sa resimta un grad ridicat de
\nfrustrare, manifestata, in primul rand, prin cresterea
\nabsenteismului.<\/p>\n

Serviciile financiare se confrunta cu cea mai ridicata rata a
\nabsenteismului de la locul de munca, de 7,4%, iar ingrijorator este
\nca fenomenul este raspandit nu numai in randul angajatilor din
\nfunctiile de executie, ci si la nivel de management, unde rata
\nabsenteismului este de 12%. Mai grav este ca din totalul absentelor
\nde la serviciu ale managerilor, 83% sunt nemotivate, adica nu sunt
\ntrecute nici la concediile medicale, nici la concediile de odihna.
\nPrin absenteism, realizatorii studiului inteleg fiecare ora pe care
\nun angajat nu o petrece la serviciu, desi este in timpul
\nprogramului. Studiul nu da date despre absenteismul mental sau
\nprezenteismul, asa cum il numesc specialistii, adica momentele in
\ncare, desi aflat la serviciu, angajatul face orice altceva decat
\nsarcinile de munca.<\/p>\n

Ca in fiecare an, angajatorii din IT&C au reusit sa mentina
\ncel mai sanatos sector, cu angajati multumiti si bine platiti.
\nRezultatele studiului Saratoga evidentiaza cativa indicatori
\nrelevanti in acest sens – cea mai ridicata rata a veniturilor per
\nangajat, cea mai ridicata rata a costurilor per angajat, cea mai
\nridicata valoare a rentabilitatii capitalului uman – 3,1 lei pentru
\nfiecare leu investit, cea mai scazuta rata a absenteismului si cele
\nmai mari investitii in specializarea angajatilor – 30 de ore pe an
\npentru fiecare angajat. “Este rezultatul investitiilor pe care
\ncompaniile le-au facut in ultimii ani in achizitia si gestionarea
\ntehnologiei, precum si in instruirea angajatilor”, precizeaza
\nLavinia Tanculescu.<\/p>\n

Cei de la PricewaterhouseCoopers spun ca aceste rezultate, care
\nla o prima apreciere nu dau semne sa se fi schimbat mult in 2010,
\nar trebui sa fie motive de reflectie pentru angajatori, in
\nperspectiva redresarii economice incepand din a doua parte a anului
\nin curs. “Companiile vor avea nevoie de angajati loiali, deci
\ntrebuie sa investeasca inca de pe acum in programele de retentie”,
\nsustine Peter de Ruiter, seful departamentului de consultanta
\nfiscala si juridica de la PricewaterhouseCoopers. Acesta ar fi un
\nprim aspect. In al doilea rand “va trebui sa o ia de la zero si
\nsa-si inoveze practicile de resurse umane, astfel incat sa raspunda
\ncaracteristicilor pietei post-criza. Dar niciuna dintre acestea nu
\neste usor de facut”.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Suntem printre cei mai rentabili angajati din Europa, dar asta se intampla pentru ca avem salarii mici. Nu suntem multumiti de viata noastra profesionala, ba chiar avem frustrari majore si lipsim de la serviciu. Radiografia pietei muncii arata dezarmant. Ce e de facut?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7218],"tags":[192,438,7203],"class_list":["post-45700","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-resurse-umane","tag-angajati","tag-europa","tag-resurse-umane"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45700","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45700"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45700\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":63128,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45700\/revisions\/63128"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45700"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45700"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45700"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}