{"id":45699,"date":"2011-02-08T07:30:00","date_gmt":"2011-02-08T07:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45699"},"modified":"2026-04-02T19:30:34","modified_gmt":"2026-04-02T19:30:34","slug":"carnea-din-farfuria-romanilor-porc-din-plin-peste-mult-prea-putin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45699","title":{"rendered":"Carnea din farfuria romanilor &#8211; porc din plin, peste mult prea putin"},"content":{"rendered":"<p>In fiecare zi, un roman mananca 170 de grame de carne. Un calcul<br \/>\nsimplu, bazat pe datele furnizate de Institutul National de<br \/>\nStatistica si Asociatia Romana a Carnii, indica un consum de 60 de<br \/>\nkilograme anual pe cap de locuitor, fata de media Uniunii Europene<br \/>\nde 90 de kilograme. Datele INS privind consumul de carne si<br \/>\npreparate din carne arata ca doar un sfert din carnea consumata<br \/>\nprovine din productia proprie si numai doua treimi provin din<br \/>\ncomert.<\/p>\n<p>Cel mai mare autoconsum se inregistreaza la oua, unde populatia<br \/>\ncumpara mai putin de jumatate din cantitatea totala. Pe locul<br \/>\nsecund ca pondere a autoconsumului se situeaza legumele, respectiv<br \/>\n35% din cantitatea medie consumata. Din 9,3 kilograme de legume<br \/>\nconsumate lunar de o persoana, aproape 3,3 kilograme sunt produse<br \/>\nin gospodarii pentru consum propriu. Cetatenii beau in medie 6,1<br \/>\nlitri de lapte pe luna, dintre care doar putin peste patru litri<br \/>\nsunt cumparati, iar doi litri provin din gospodarie. Ponderi mai<br \/>\nreduse ale autoconsumului, sub 20%, se inregistreaza la paine si<br \/>\nprodusele zaharoase, precum si la apa minerala si bauturile<br \/>\nnealcoolice.<\/p>\n<p>Revenind la carne, dintre cele 60 de kilograme per capita<br \/>\nmancate anual, jumatate reprezinta produse pe baza de carne de<br \/>\nporc. 15-17 kilograme inseamna produse din pasare, iar restul<br \/>\nbovine si ovine. Totodata, carnea pe care o mancam e fabricata in<br \/>\nRomania in proportii de circa trei sferturi, potrivit asociatiilor<br \/>\ndin domeniu. Mihai Visan, directorul executiv al Asociatiei Romane<br \/>\na Carnii, explica pentru BUSINESS Magazin ca, de regula, consumul<br \/>\nde carne de porc este specific batranului continent, in timp ce in<br \/>\nStatele Unite ale Americii, spre exemplu, pasarea si vita sunt<br \/>\npreponderent mancate de cetateni: &#8220;E o chestiune de traditie, in<br \/>\nprimul rand, iar faptul ca mai bine de jumatate din carnea<br \/>\nconsumata de europeni provine din sortimentul porc tine de<br \/>\nobisnuinta&#8221;.<\/p>\n<p><a href=\n\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/galerie-foto\/analize\/carnea-din-farfuria-romanilor-porc-din-plin-peste-mult-prea-putin-7952066\/slide-2\"\ntarget=\"_blank\"><img alt=\"\" style=\"width: 504px; height: 378px;\"\nsrc=\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/7952066\/2\/porc-2.jpg?width=800&#038;height=600\" \/><\/a><\/p>\n<p>Sorin Minea, presedintele Patronatului Romalimenta, confirma<br \/>\npreferinta pentru traditionalul Ghita si sustine ipoteza modelului<br \/>\ncultural european: &#8220;Cu exceptia tarilor musulmane, unde predomina<br \/>\nconsumul de oaie, Europa mananca preponderent porc&#8221;. Minea vede<br \/>\ncarnea de pasare ca un tip mai nou introdus si mai ieftin, insa in<br \/>\nfavoarea porcului punctele albe vin de la gustul mai bun, dar si de<br \/>\nla calitatea nutritiva superioara. O carne mai tanara care creste<br \/>\nfoarte repede, spune Minea, nu e la fel de buna calitativ cu cea a<br \/>\nunui animal matur: &#8220;Colagen si colesterol exista in toate tipurile<br \/>\nde carne, iar faptul ca porcul e considerat mai nesanatos e cat se<br \/>\npoate de fals. E o chestiune de imagine&#8221;. Majoritatea<br \/>\nprocesatorilor de carne de porc sunt nationali, insa cei din lapte<br \/>\nsau pasare nu. Asa se face ca laptele e promovat ca aliment extrem<br \/>\nde sanatos, puiul la fel, iar acum cativa ani chiar si margarina<br \/>\nera socotita benefica, explica Minea, subliniind ca directiile in<br \/>\nce priveste mancarea sunt construite artificial, in functie de un<br \/>\ncriteriu simplu: &#8220;cine plateste&#8221;.<\/p>\n<p>Totusi, chestiunea tipului de animal cumparat trece in plan<br \/>\nsecund, cat timp consumul de carne este relativ scazut, atat fata<br \/>\nde media UE, cat si comparativ cu marii consumatori de produse de<br \/>\norigine animala, cum ar fi Spania, unde media pe cap de locuitor<br \/>\najunge la 90-95 de kilograme, cu jumatate peste Romania. &#8220;Faptul ca<br \/>\nromanii au ajuns sa manance tot mai rar carne nu are de-a face cu o<br \/>\ngandire dietetica, ci dimpotriva, se leaga de saracie&#8221;, declara<br \/>\ndirectorul ARC. In ultima vreme, scumpirea carburantilor si rata<br \/>\ninflatiei si-au pus amprenta si asupra preturilor la produsele din<br \/>\ncarne. Asa se face ca, doar in prima luna a anului 2011, clientii<br \/>\nau gasit la raft porc, pui, vita sau pasare mai scumpe in medie cu<br \/>\n15%. Fireste, preturile vor mai creste, iar majorarile corelate cu<br \/>\nputerea scazuta de cumparare a cetatenilor, cauzata de reducerile<br \/>\nde pensii si salarii, vor descuraja consumul in continuare, sustin<br \/>\nproducatorii.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>La auzul datelor calculate privind cantitatea si tipurile de<br \/>\ncarne mancate de cetateni, profesorul Gheorghe Mencinicopschi,<br \/>\ndirectorul Institutului de Cercetari Alimentare, se arata surprins<br \/>\nde ponderea &#8220;extrem de redusa&#8221; a carnii de peste din alimentatie.<br \/>\nIn viziunea sa, vestea buna ar fi ca un sfert din carne provine din<br \/>\nanimalele crescute in gospodarie, mai ales ca, in tarile dezvoltate<br \/>\nale Uniunii Europene, &#8220;nu se prea intampla un autoconsum la un<br \/>\nasemenea nivel&#8221;. Asa se face ca porcul preparat acasa este mai<br \/>\nsanatos decat cel din productia industriala, intrucat dispar<br \/>\neventualele adaosuri de aditivi alimentari sau conservanti pentru<br \/>\npastrarea carnii ori furajele imbogatite artificial destinate<br \/>\nhranei animalelor. &#8220;Se tot vorbeste de faptul ca e nociva.<br \/>\nNicidecum. Carnea nu e deloc periculoasa, insa trebuie privit cu<br \/>\natentie inspre felul in care e prelucrata, ce ingrediente i se<br \/>\nadauga si, nu in ultimul rand, cum o asociem in meniul zilnic&#8221;,<br \/>\nrezuma nutritionistul. Obezitatea nu are, asadar, nicidecum de-a<br \/>\nface cu produsele de origine animala, ci cu bombele calorice sau<br \/>\nalimentele bogate in grasimi hidrogenate si acizi grasi.<\/p>\n<p>Cel mai interesant, luna decembrie aduce an de an un plus<br \/>\nsemnificativ al sacrificarilor si deci al vanzarilor de carne.<br \/>\nPractic, frigiderele se umplu de trei-patru ori mai mult decat in<br \/>\nnoiembrie, de exemplu, iar explicatia e simpla. Asa cum spune seful<br \/>\nICA, &#8220;omul nu simte ca e sarbatoare daca nu are carne pe masa&#8221;. In<br \/>\nplus, mai ales in mediul rural, animelele sacrificate sunt o buna<br \/>\nsursa de hrana nu doar in luna decembrie, ci si in urmatoarele<br \/>\nluni, deoarece carnea lor se pastreaza si pana in primavara.<\/p>\n<p>Cu tot plusul acumulat de sarbatorile de iarna, cele 170 de<br \/>\ngrame consumate in medie zilnic sunt o sursa de proteine cu valoare<br \/>\nbiologica ridicata, dar totusi cantitatea e mica. &#8220;Consumul de<br \/>\ncarne aduce proteine de inalta calitate, dar nici grasimile animale<br \/>\nnu sunt deloc o sursa rea de lipide&#8221;, explica Mencinicopschi. Pe<br \/>\ntermen lung insa, nutritia de nici 200 de grame de carne pe zi<br \/>\npoate avea &#8220;consecinte nocive&#8221;, cat timp proteinele din carne sunt<br \/>\ncele mai apropiate de organismul uman.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Un sfert din productie proprie si trei sferturi din comert. Cand vine vorba de productie de alimente romanesti, cele mai mari businessuri sunt in carne. Cand vine vorba de cina, apetitul pentru porc si pasare e de departe cel mai crescut. Cat de sanatoase sunt obiceiurile de consum?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[8363,9817,21064,16781,3848,20457,7189,21063],"class_list":["post-45699","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-carne","tag-consum","tag-oaie","tag-pasare","tag-peste","tag-porc","tag-societate","tag-vita"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45699","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45699"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45699\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":63127,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45699\/revisions\/63127"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45699"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45699"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45699"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}