De pe blogul economistului Stephen Levitt am cules o istorioara
\nnumita conandoylesc “misterul tonetei cu fructe”. Este vorba
\ndespre, desigur, o toneta cu fructe unde vinde o doamna. Doamna in
\ncauza vinde banane la gramada – doua banane cu un dolar sau trei
\nbanane pentru un dolar. Bananele sunt de aceeasi marime, de aceeasi
\ncalitate si au acelasi gust, iar gramezile de “doua la un dolar” si
\n“trei la un dolar” sunt departate si de dimensiuni egale. Doamna se
\nsupara daca incerci sa iei trei banane din gramada de “doua la
\ndolar” sau invers.<\/p>\n
Intrebarea vine firesc, de ce vinde asa? Si, slava Domnului, Web
\n2.0 ofera si posibilitatea postarii de raspunsuri de la cititori,
\nsi aici incepe distractia.<\/p>\n
Unul zice ca unele banane vin din Peru si altele din Brazilia,
\nchiar daca arata la fel, altul ca poate unele sunt ceva mai vechi,
\niar altul se pierde intr-o expunere docta despre cum poate el manca
\ndoua banane, dar in nici un caz trei, de unde trage concluzia ca
\nvanzatoarea are studii serioase de anatomie stomacala si psihologie
\ncomportamentala. Nu lipseste nici vizionarul care diferentiaza
\nbananele organice de cele crescute conventional, iar altcineva,
\nsa-i spunem “analistul”, a studiat fotografiile si face un
\nmercurial: “o banana pentru 40 de centi, doua pentru 80 de centi,
\ndoua pentru un dolar si trei pentru un dolar”. Dar analistul nu mai
\nexplica nimic si ne lasa sa tragem propriile concluzii.<\/p>\n
Si citez in continuare, pentru ca exercitiul este minunat: unul
\ncrede ca bananele vin in ciorchini de cate cinci si doamna in cauza
\nare un ciudat sentiment al echilibrului care ii impune sa
\nrepartizeze marfa in multimi luate cate doua sau trei (de unde si
\nnervozitatea care apare atunci cand iei bananele din gramada
\nnepotrivita) – insul in cauza numeste asta “market segmentation”.
\nImediat urmatorul comentator ii da dreptate, dar introduce in
\necuatie un personaj aparte, CelCeVreaMereuCelMaiBunRezultat si care
\nii permite doamnei sa nu piarda o chestie ce suma magnific in
\nengleza, adica “the lucrative margins of the luxury segment”. Ceva
\nmai jos altcineva descopera la taraba cu banane germenii strategiei
\nApple de stabilire a preturilor produselor. Si tot asa cale de 150
\nde comentarii si posibile explicatii, care ajung pana la a invoca
\n“briciul lui Ockham”. Mai trebuie sa remarc numarul personajelor
\nlucide, care au raspuns citand o replica a unui personaj de film –
\nceva de genul “dintr-o toneta cu banane castigi intotdeauna,
\noricum” si al celor si mai lucizi, care au replicat “de ce nu o
\nintrebati pe vanzatoare?”.<\/p>\n
Diversitatea de opinii poate fi interpretata ca un semn si un
\nposibil raspuns la intrebarea cu care am pornit, daca a tinut
\nmintea noastra pasul cu ritmul de dezvoltare al stiintei si
\ntehnicii. Aici si nu in imobiliarele chineze sau in pretul
\nalimentelor sau al metalelor pretioase este urmatorul balon de
\nsapun care se va sparge, este un domino social, economic si politic
\ncare va schimba fata lumii si care trebuie interpretat ca
\natare.<\/p>\n
Nu intamplator am pomenit de Belle Epoque – a inceput spre
\nfinele secolului XIX si s-a terminat in momentul in care Gavrilo
\nPrincip l-a impuscat pe arhiducele Franz Ferdinand si a izbucnit
\nPrimul Razboi Mondial. Pana la izbucnirea razboiului, Belle Epoque
\na insemnat forta de munca ieftina, cai ferate, aparitia sampaniei
\nsi a traiului boem, a serelor si a banchetelor somptuoase. Intre
\n1870 si 1914 si stabilitatea politica a lumii occidentale a fost o
\nrealitate pe care nici macar pierderea Alsaciei si a Lorenei de
\ncatre Franta nu a tulburat-o. Aparent, pentru ca in cancelarii s-au
\nacumulat tensiuni, iar balurile stralucitoare ascundeau tendinte
\nnationaliste, rivalitati economice, dispute teritoriale si sisteme
\nde guvernare complicate. Iar la terminarea unuia dintre cele mai
\nsangeroase conflicte, harta lumii nu mai era aceeasi – disparusera
\npatru mari imperii si patru mari dinastii. Iar perioada de relaxare
\na Belle Epoque a indus un entuziam inconstient, pentru ca initial
\ns-a plecat la razboi pe baza de voluntariat. Pe urma au murit
\nmilioane de oameni, iar Hemingway a vorbit de “generatia pierduta”,
\na celor marcati de marele conflict.<\/p>\n
Si un amanunt: Germania a facut ultima plata din contul
\ndespagubirilor pe care le-a avut de platit abia in octombrie 2010,
\ncand, au spus unii, s-a terminat cu adevarat razboiul. Ce vreau sa
\nspun? Pai, asemeni “analistului” bananier, am oferit toate datele
\nproblemei, si, in plus, pare ca lumea gandeste mai intens si mai cu
\nfolos decat in urma cu un secol. Si nu uitati ca toata lumea, de la
\ndoamna cu banane si pana la stabii care se intalneasc la Davos sau
\nla comentatorii de pe bloguri vor MereuCelMaiBunRezultat; asta nu
\ninseamna, totusi, “the lucrative margins of the luxury segment”. Ci
\nurmatorul balon.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
De undeva de la finele celui de-al Doilea Razboi Mondial si pana in prezent lumea a traversat o perioada pe care as asemui-o cu \u201cBelle Epoque\u201d. Saracia la nivel mondial a scazut, stiintele au avansat intr-un mod remarcabil, medicina a crescut speranta de viata, viteza de deplasare a crescut, comunicatiile sunt cu totul altfel – avem internet, televiziune, 3D. Mintea noastra a tinut pasul?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[8976,7236,21054,7104],"class_list":["post-45680","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-dorin-oancea","tag-editorial","tag-la-belle-epoque","tag-opinii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45680","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45680"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45680\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":63109,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45680\/revisions\/63109"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45680"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45680"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45680"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}