![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5849\/7951932\/10\/grafic.jpg?width=702&height=498\"\nstyle=\"width:)
<\/a><\/p>\nAstfel de exemple completeaza un peisaj inghetat in care
\nreorganizarea sistemului de productie a energiei prin formarea
\ncelor doi giganti energetici bate pasul pe loc, multi specialisti
\nspunand ca si acest proiect este mort. Ultimii ani arata insa ca
\nacesta nu ar fi primul proiect blocat, nici ideea crearii unui
\nsingur campion national neavand mai mult succes, desi a pus pe foc
\no piata intreaga.”Romania a dovedit pana acum ca-si poate permite
\nsa piarda multe lucruri. Proiectul reactoarelor 3 si 4 de la
\nCernavoda nu ar fi primul. Problema este ca noi avem obligatii
\nasumate prin tratatul de aderare. Investitiile de mediu in
\ntermocentrale nu au fost facute. Unele unitati se vor inchide, asa
\nca putem deveni deodata importatori de energie.<\/p>\n
Cine raspunde de aceste lucruri?”, se intreaba un specialist in
\nindustria nucleara care prefera sa vorbeasca sub protectia
\nanonimatului. Pastrarea anonimatului in aceasta perioada este o
\nconstanta cand vine vorba de Cernavoda, deoarece – avand loc
\nrenegocieri si repozitionari ale companiilor – oamenii din domeniu
\nprefera sa nu fie asociati cu declaratii referitoare la proiect. La
\nrandul lor, surse din marile companii care au fost implicate in
\nproiectul reactoarelor 3 si 4 sustin ideea ca tergiversarea unor
\nproiecte majore la infinit poate transforma Romania dintr-un
\nexportator net de energie intr-un importator: “Parcul de generare
\nal Romaniei este foarte vechi. Eficienta centralelor este scazuta.
\nCare este capacitatea Romaniei de a negocia o noua amanare pentru
\nindeplinirea obligatiilor de mediu? Uniunea Europeana se va uita
\nspre noi si va zice: fonduri europene nu ati luat, centrale nu ati
\nfacut, drumuri nu aveti. De ce v-as mai pasui? Inchideti!”.<\/p>\n
Cea mai mare problema este ca in 2012 va veni scadenta la marile
\ntermocentrale in ceea ce priveste investitiile de mediu. In acel
\nmoment, cei care au facut proiectele necesare vor merge mai
\ndeparte, iar cei care nu le-au facut vor fi obligati sa inchida in
\ncazul in care nu vor fi obtinute niste extinderi de termene.<\/p>\n
<\/p>\n
“Problema este ca nu vorbim numai de reactoarele 3 si 4. Cand am
\nvenit in Romania, se vorbea despre o strategie 2007-2020. Foarte
\nbuna strategia. Am contribuit si noi la ea. Nu s-a facut nimic.
\nAcum se face o alta strategie. Problema este ca si proiectele
\nenergetice au perioade favorabile si nefavorabile. Cand am avut
\ncrestere economica, nu am facut nimic. Acum este mult mai greu.
\nCand Romania era pe val, o alta piata, Turcia, trecea prin momente
\ndificile. Acum Romania nu-si mai revine, iar Turcia a devenit una
\ndintre cele mai interesante piete la nivel global. Timpul care s-a
\npierdut e bun pierdut”, spun sursele citate.<\/p>\n
Totodata, ideea ca statul sa faca aceste investitii de unul
\nsingur, cu fonduri proprii, nu pare sa-si gaseasca sustinerea in
\nrandul specialistilor din domeniu. Reactoarele 3 si 4 de la
\nCernavoda nu pot fi finantate in totalitate de stat nici daca
\nNuclearelectrica se listeaza la bursa si nici prin capitalurile pe
\ncare le are compania.<\/p>\n
“Statul nu poate face nici macar o singura unitate. Situatia de
\nacum este complet diferita fata de ceea ce s-a intamplat in cazul
\nunitatilor 1 si 2 de la Cernavoda. Acelea erau unitati in care
\nmajoritatea cheltuielilor erau facute inainte de anii ’90. Si
\natunci au fost probleme cand au fost luate credite cu garantia
\nstatului, iar acum este si mai rau. Nu mai suntem in anii
\n2002-2003”, spune un alt specialist care a preferat sa-si pastreze
\nanonimatul.<\/p>\n
Un alt scenariu luat in calcul a fost acela al realizarii celor
\ndoua reactoare pe rand si nu simultan. Expertii din domeniul
\nnuclear spun ca de fapt asa proiectul ar ajunge sa coste si mai
\nmult: “Sa faci o singura unitate te costa mai mult, pentru ca
\npierzi toate sinergiile pe care le ai din constructia simultana a
\ncelor doua reactoare. Sa construiesti un singur reactor acum te
\ncosta cam 2,5 miliarde de euro. Bine, exista varianta sa listam
\ncompania la bursa, sa punem toate capitalurile pe care le avem si
\ntot nu cred ca strangem un miliard de euro. De fapt noi d-aia ne-am
\ndus la investitori. Nu l-am fi facut altfel singuri? Ar fi fost
\nmandria noastra”.<\/p>\n
Astfel, ideea unui parteneriat public-privat va merge mai
\ndeparte, dar si aici sunt probleme chiar si pentru cele doua
\ncompanii ramase in cursa: Enel si ArcelorMittal Romania. “Sa spunem
\nca vor ramane si Enel si ArcelorMittal. Mai departe depinde de
\ncapacitatea de finantare. Un astfel de proiect ajunge in final sa
\ncoste cam 6 miliarde de euro. Pentru Arcelor, o participatie mare
\ninseamna o suma mare si, mai mult, energia nici macar nu este
\ncore-business-ul Arcelor. Enel are datorii mari pe plan
\ninternational. In termen tehnici, da, proiectul poate merge mai
\ndeparte, dar practic cine poate sa puna atatia bani pe masa?”, se
\nintreaba surse din companiile care au fost implicate in acest
\nproces.<\/p>\n
Potrivit acestora, chiar daca au aparut in presa informatii
\npotrivit carora companii rusesti, chinezesti, americane sau
\ncanadiene ar vrea sa fie si ele implicate in proiectul celor doua
\nreactoare, este putin probabil ca un astfel de lucru sa se
\nintample: “Poate intr-un an, daca proiectul se va regandi, revenim
\nsi noi.”Potrivit celor care au fost implicati in acest proiect,
\ngreseala majora pe care a facut-o statul roman si care a dus la tot
\nacest blocaj a fost cresterea aproape peste noapte a participatiei
\npe care Nuclearelectrica o avea in EnergoNuclear, compania de
\nproiect pentru realizarea reactoarelor noi de la Cernavoda. La
\nmomentul respectiv, fara prea multe explicatii, statul si-a majorat
\nparticipatia de la 20% la 51% pentru ca ulterior sa revina la ideea
\nde a si-o diminua, nefiind capabil sa sustina un astfel de efort
\ninvestitional. “Cresterea participatiei la 51% a fost o prostie
\nmare de tot. Acesta este unul dintre lucrurile care au dus la
\nblocajul proiectului. Si-au dat si ei seama, dar s-au temut de
\natacul politic. Nationalismul exacerbat este bun doar daca-l poti
\nsustine in mod real, nu declarativ”, cred oamenii din domeniu.<\/p>\n
In ciuda acestor lucruri, proiectul celor doua reactoare de la
\nCernavoda ramane unul bun, lucru recunoscut la unison de toti
\noamenii din piata energiei. Dincolo de detaliile tehnice, ultimii
\nani au facut sa lipseasca acum un lucru esential: increderea
\ninvestitorilor in statul roman, dupa cum spune reprezentantul unui
\ngigant energetic european: “Proiectul ramane un proiect bun in
\nsine, cu o tehnologie foarte buna, dar la fel de clar este si
\nfaptul ca vorbim de un proiect care este intarziat de doi ani. Un
\nproiect nuclear este in sine un lucru major, dar daca mai adaugi si
\nintarzieri vorbesti si de bani, si de timp pierdut. Daca pornesti
\nla drum cu un proiect atat de mare, trebuie sa ai o incredere mare.
\nTarile in care plasezi bani atat de multi sunt ordonate in functie
\nde increderea pe care le-o acorzi”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cel mai mare proiect de investitii al Romaniei din ultimii 20 de ani trece printr-un moment critic. Blocajul de 4 miliarde de euro de la reactoarele 3 si 4 aminteste insa de lista lunga a proiectelor de centrale noi concepute in anii de crestere economica, din care nu s-a ales nimic. Intrebarile care se ridica sunt cine raspunde de acest esec si la ce riscuri care se supune Romania?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[531],"tags":[10753,5801,9404,150,6987,9405,5616,15414,8163],"class_list":["post-45665","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-energie","tag-centrala","tag-cernavoda","tag-cez","tag-energie","tag-gdf-suez","tag-iberdrola","tag-investitie","tag-nuclearelectrica","tag-rwe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45665","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45665"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45665\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":63095,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45665\/revisions\/63095"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45665"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45665"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45665"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5849\/7951932\/11\/banda-cernavoda.jpg?width=481&height=31\")
<\/u><\/a><\/p>\n