{"id":45560,"date":"2011-02-01T09:40:00","date_gmt":"2011-02-01T09:40:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45560"},"modified":"2026-04-02T19:26:52","modified_gmt":"2026-04-02T19:26:52","slug":"codul-vrajbei-noastre","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45560","title":{"rendered":"Codul vrajbei noastre"},"content":{"rendered":"

Din decembrie si pana acum, adica de cand au fost lansate in
\ndezbatere publica propunerile pentru noul Cod al muncii, disputele
\neterne dintre patronate, oameni de afaceri si ministerul de resort
\nau escaladat pana intr-un punct in care divergentele de opinii si
\ninterese au ajuns sa para ireconciliabile.<\/p>\n

Sindicalistii poarta, ca intotdeauna, mesajul angajatilor si
\nspun ca propuneri precum extinderea programului de munca, de la o
\nmedie de 40 de ore pe saptamana pana la 48 de ore pe saptamana
\n(pentru un interval de nu mai mult de trei luni consecutiv),
\nrelaxarea procedurilor in ceea ce priveste concedierile sau
\nextinderea perioadei de proba nu vor face decat sa anihileze orice
\nelan din partea salariatilor. Ba mai mult, angajatorii vor incepe
\nun lung sir de abuzuri, cu atat mai mult acum cand au nevoie de
\noameni care sa munceasca pe branci ore cat mai multe, pe bani cat
\nmai putini si fara obiectii. Frustrarea la locul de munca sau
\nmutarea frecventa de la o companie la alta sunt acuzate ca ar
\ndeveni, de asemenea, fenomene larg raspandite odata ce companiile
\nvor prefera sa angajeze oameni cu precadere pentru perioade de timp
\ndeterminate.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Majoritatea oamenilor de afaceri, inclusiv investitorii straini,
\nspun ca, dimpotriva, legislatia actuala a protejat excesiv
\nangajatii, iar asta a daunat afacerilor, ceea ce, in ultima
\ninstanta, s-a rasfrant tot asupra celor ce munceau in companie, dar
\nsi asupra perspectivei somerilor de a-si gasi de lucru. In plus,
\nsustin ei, a venit vremea pentru o piata cu adevarat competitiva,
\nunde productivitatea sa fie stimulata cu adevarat. De altfel, o
\nbuna parte dintre propunerile de schimbare au venit chiar din
\npartea Consiliului Investitorilor Straini si a Camerei de Comert
\nRomano-Americane. Reprezentantii acestora nu si-au propus doar sa
\nregleze dezechilibrele din relatia angajat-angajator, ci si sa
\nmajoreze investitiile in crearea de noi locuri de munca, odata ce
\nlegislatia va deveni mai prietenoasa cu angajatorii.<\/p>\n

“Va pot confirma din experienta personala ca marile companii
\nezita sa ruleze afaceri in Romania pentru ca legislatia muncii este
\nextrem de rigida si asta le poate crea o serie de pierderi
\nimportante, cauzate, spre exemplu, de incapacitatea de gestionare a
\nangajatilor neperformanti”, sustine Roxana Tesiu, directorul de
\nresurse umane al Wipro, companie cu 850 de angajati, care activeaza
\npe piata serviciilor externalizate. Pana acum, adauga ea, singurul
\nnostru avantaj competitiv a fost costul fortei de munca, sensibil
\nmai mic decat in alte tari. Pentru ca puteau face economie la acest
\ncapitol, erau companii din afara care externalizau in Romania sau
\ninvestitori care alegeau sa-si mute afacerile aici. Piedicile
\nintalnite ulterior atunci cand trebuia sa gestioneze contractele de
\nmunca ii nemultumeau insa.<\/p>\n

Dincolo de modificarile propriu-zise, sindicatele si o parte
\ndintre patronate (initial Alianta Confederatiilor Patronale,
\nulterior doar UGIR-1903) contesta si implicarea Consiliului
\nInvestitorilor Straini si a Camerei de Comert Romano-Americane, pe
\nmotiv ca aceste doua entitati nu sunt parteneri sociali, deci nu ar
\ntrebui sa fie consultate. Din acest punct de vedere, ramane o
\ndovada de diplomatie aproape incredibila faptul ca sindicatul de la
\nDacia a scos saptamana trecuta in strada 10.000 de oameni care sa
\nprotesteze contra noului proiect de Cod al muncii, dar in acelasi
\ntimp fara a avea niciun repros la adresa patronatului francez de la
\nRenault, desi actualul sef al Dacia, J\u00e9r\u00f4me Olive, este membru in
\nconsiliul de conducere al Consiliului Investitorilor Straini, care
\nsi-a exprimat nu o data deschis punctul de vedere asupra
\n“flexibilizarii” pietei muncii.<\/p>\n

In sprijinul lor, contestatarii noului Cod au invocat
\nconcluziile intalnirii de saptamana trecuta cu reprezentantii FMI
\nsi ai Organizatiei Internationale a Muncii, care au declarat ca nu
\nsustin ca o reglementare atat de importanta pentru viitorul
\nrelatiilor de munca sa fie adoptata in pofida dorintei partenerilor
\nsociali si cu riscul de a creste in continuare tensiunile din
\nsocietate. Ministrul de resort, Ioan Botis, a promis oricum ca
\nministerul va prelua cateva dintre propunerile sindicatelor la
\nmodificarea legislatiei, printre care stagiatura introdusa la
\ndebutul in cariera sau reabilitarea dupa sase luni a angajatului cu
\nsanctiuni disciplinare. Pe de alta parte insa, ministrul a insistat
\nca nu va renunta la propunerile legate de prelungirea perioadei de
\nproba, a preavizului sau a duratei contractelor pe termen
\ndeterminat. De asemenea, va fi mentinuta si propunerea privind
\naplicarea contractelor colective de munca la un intreg sector doar
\ndaca este semnat de cel putin jumatate dintre cei acoperiti de
\nacest contract.<\/p>\n

<\/p>\n

O alta propunere care a inflamat sindicalistii a fost aceea ca,
\nin cazul conflictelor de munca, angajatul reclamant sa fie cel care
\nsa aduca probe. Intre timp, Botis a anuntat ca renunta la aceasta
\nintentie, desi rolul ei era clar – scaderea numarului de procese
\nintentate de fostii angajati companiilor angajatoare. “Procesele de
\nmunca din ultimii doi ani, inmultite in mod sensibil, au scos in
\nevidenta multe tare ale legislatiei actuale si au consumat resurse
\nfinanciare importante ale companiilor”, afirma Mihai Seitan, fostul
\nministru al muncii.<\/p>\n

Potrivit avocatilor specializati in legislatia muncii, pana acum
\nin 90% dintre conflictele de munca ajunse in fata instantei
\ncastigul de cauza era al angajatului, iar despagubirile platite de
\ncompanie erau intotdeauna considerabile. Atunci cand era vorba
\ndespre contracte colective de munca, pierderile companiilor erau cu
\natat mai mari.Acestea ar fi elementele celei de-a 13-a modificari a
\nCodului muncii din 1990 incoace si cea mai importanta, intrucat va
\nrevolutiona termenii relatiei angajat-angajator.<\/p>\n

Este, evident, si cea mai controversata, in conditiile in care
\nministrului muncii i s-a cerut deja demisia in mai multe randuri,
\niar protestele in strada care reclama transformarea legislatiei
\nmuncii intr-o legislatie a sclaviei, dupa cum o numesc criticii,
\nameninta sa se inmulteasca. “Exagerarile de genul <cine nu-i cu
\nmine e dusmanul meu> nu au niciun sens aici. Oamenii de rand,
\nmasele, sunt foarte sensibili atunci cand aud ca noul Cod al muncii
\nii va exploata, dar nu inteleg substraturile, pentru ca nu stiu
\nexact discutiile care se poarta la varf si nu vad efectele pozitive
\ncare se vor rasfrange asupra lor daca vin mai multi investitori in
\nRomania, spre exemplu”, comenteaza Seitan.<\/p>\n

Oamenii de afaceri sustin in cea mai mare parte proiectul. “Avem
\nnevoie in momentul acesta de o crestere a productivitatii si de o
\nlegislatie mai relaxata, care sa puna mai putina presiune pe
\nangajatori”, spune Marius Ghenea, presedinte al Fit Distribution.
\nIl sustine si Adrian Crivii, fondatorul companiei de consultanta si
\nevaluari Darian: “Este foarte important sa apara aceste schimbari
\nin Codul muncii, pentru ca vor fi incurajati multi oameni de
\nafaceri sa creeze noi locuri de munca. Si vorbim aici atat de
\ninvestitori locali, cat si straini”.<\/p>\n

Discutiile din ultimele doua luni, pe fondul crizei ce a
\nschimbat total raporturile de forta pe piata muncii fata de
\nperioada de pana in 2008, nu au facut decat sa ridice inca o data
\nmingea la fileul oamenilor de afaceri, care se plang de multi ani
\nde faptul ca trebuie sa se poarte cu manusi cu angajatii, chiar si
\natunci cand acestia dovedesc ca mai mult incurca decat ajuta. Acum,
\ncand angajatorii si-au recastigat pozitia de forta in fata
\nangajatilor, iar oferta de locuri de munca disponibile s-a
\ncontractat simtitor, un nou Cod al muncii vine ca o consfintire a
\nacestor raporturi. “Practic, prin aceste propuneri vor fi
\nindepartate proceduri greoaie, cu privire la abaterile
\ndisciplinare, la politicile de angajare si concediere. Pur si
\nsimplu, nu vom mai avea un Cod al muncii care era facut exclusiv
\npentru o protectie dusa la extrem pentru drepturile angajatilor,
\nfara sa fie avut in vedere si interesul unei afaceri”, crede Roxana
\nTesiu.<\/p>\n

Teoria spune ca piata muncii va deveni mult mai competitiva
\nodata cu liberalizarea relatiilor de munca. La fel de adevarat e
\ninsa si faptul ca angajatii vor accepta cu greu ideea de crestere a
\nproductivitatii si de loializare fata de munca prin constrangere si
\nprin teama de a ramane vesnic angajati de proba sau inlocuiti dupa
\nce le expira contractele temporare. Acesta e si motivul pentru care
\nFMI, sustinator al planului Guvernului de a flexibiliza forta de
\nmunca, a ajuns sa-si exprime acum rezerve. Cinic vorbind, daca trec
\nmai multe saptamani si sindicatele nu reusesc sa-si mobilizeze
\nmembrii pentru miscari mai mari de protest, inseamna ca tensiunile
\nsociale invocate de FMI au fost supralicitate. Totusi, va trebui sa
\nasteptam cel putin o jumatate de an inainte de a ne putea pronunta
\ndaca noul Cod al muncii este un instrument de iesire din criza sau
\nde prelungire a ei; de-acum, mingea e in ograda
\ninvestitorilor.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oamenii de afaceri, in special investitorii straini, si Ministerul Muncii o numesc \u201cflexibilizare\u201d. indicatele nu se tem sa foloseasca termeni duri, precum \u201csclavie\u201d. Dincolo de amploarea scandalului creat pe marginea noului Cod al muncii, un lucru este clar: odata ce va fi adoptat, vom asista la sfarsitul pietei muncii asa cum o stim.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[8094,7924],"class_list":["post-45560","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-ministrul-muncii","tag-sindicate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45560","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45560"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45560\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62995,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45560\/revisions\/62995"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45560"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45560"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45560"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}