{"id":45538,"date":"2011-01-31T09:00:00","date_gmt":"2011-01-31T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45538"},"modified":"2026-04-02T19:25:55","modified_gmt":"2026-04-02T19:25:55","slug":"cum-arata-jumatatea-plina-a-paharului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45538","title":{"rendered":"Cum arata jumatatea plina a paharului"},"content":{"rendered":"

“Romania era un teritoriu virgin. Nu existau companii, atunci
\nerau doar antreprenori care vedeau oportunitatile. Nu existau nici
\nfoarte multe banci la acel moment pentru a obtine finantare”,
\ndescria, la mijlocul anului 2008, Jonas af Jochnick, unul dintre
\ncei mai bogati suedezi, situatia din Romania anilor
\n1996-1997.<\/p>\n

Jonas af Jochnick are acum 73 de ani si a venit in decembrie la
\nBucuresti pentru inaugurarea unui laborator de analize in preajma
\nCapitalei, o investitie de 15 milioane de euro. Fondatorul
\nOriflame, al fondului de investitii Oresa, al lantului de clinici
\nMedicover si al laboratoarelor de analize medicale Synevo nu a
\nparut afectat de criza economica prin care trece tara noastra, iar
\noptimismul sau venea insotit de cifre concrete: “In momentul in
\ncare va veni revenirea economica, dorim sa fim deja aici. Romania
\ntraverseaza o perioada dificila, dar dupa trecerea furtunii ne
\nasteapta un peisaj frumos”. De fapt, Jonas af Jochnick anunta un
\nplan investitional de o suta de milioane de euro pentru urmatorii
\ncinci ani: “Am fost activi in mediul economic romanesc de mult
\ntimp. Suntem extrem de impresionati de Romania. Ne plac oamenii de
\naici si mai ales spiritul lor antreprenorial”, a spus suedezul,
\nexplicand ca pana in prezent fiecare sector si-a dovedit
\ncompetitivitatea, “iar investitiile fondului in La Fantana, Fabryo
\nsi Somaco au fost de succes.” Iar milioanele de euro pe care le
\ntrimit suedezii inspre Romania vin sa confirme increderea pe care
\ninca o mai au investitorii straini, mizand pe un teritoriu care nu
\nmai e “virgin”, dar care e inca departe de a fi matur.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Investitia lui Jonas af Jochnick nu este nici cea mai mare, nici
\ncea mai importanta, nici macar in sanatatea din Romania. Dar are
\nsemnificatia ei, pentru ca Romania nu are nevoie de o unica cea mai
\nimportanta investitie in sanatate din Europa sau din sud-estul
\nEuropei, ci de 1.000 de investitori ca Jonas af Jochnick, care ar
\nschimba fata Romaniei. Si in ultima vreme au fost cateva semnale
\nputernice, printre care si tranzactiile si investitiile enumerate
\nmai sus, care arata a dezghet. Economia si sectorul privat vin dupa
\ndoi ani deosebit de grei, perioada in care au disparut 600.000 de
\nlocuri de munca, au falimentat mii de firme, iar impozitele si
\ntaxele au crescut considerabil. E un context unde simpla
\nneimplicare a politicului in economic, alaturi de modificarea
\nlegislatiei muncii pentru a pune piata fortei de munca pe baze
\ncompetitive si de ajustarea fiscalitatii pentru a o aduce la
\nacelasi nivel cu taxele si impozitele aplicate in tarile vecine, ar
\nputea insemna in cele din urma o crestere economica decenta, dar si
\nrezolvarea multora dintre problemele care astazi par de
\nnerezolvat.<\/p>\n


\n<\/a><\/p>\n

Finantarea este cel mai important motor al reluarii cresterii
\neconomice si, conform semnalelor din piata, bancile sunt pe cale sa
\nreia acordarea de credite. O spun Catalin Parvu, directorul general
\nexecutiv al Piraeus Bank, care vorbeste de o crestere de o cifra,
\nsau Steven von Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, banca la
\ncare cererea de credite corporate a inceput deja sa creasca. Lucian
\nAnghel, economistul-sef al BCR, apreciaza ca 2011 va fi mai bun
\ndecat anul trecut din punctul de vedere al creditarii, mai ales ca
\nbancile au lichiditati ieftine la dispozitie: “Asteptam companiile,
\ninfrastructura, exportatorii sa reinceapa procesul investitional
\npentru ca este momentul de repornire”.<\/p>\n

Investitiile imobiliare par si ele sa iasa din hibernare: Ziarul
\nFinanciar a identificat 10 proiecte de malluri, in nordul si estul
\nCapitalei, dintre care trei sau patru vor intra in dezvoltare in
\nacest an. Este vorba de Promenada, in cartierul Floreasca, Victoria
\nCity, situat in Bucurestii Noi, Pallady Shopping Center sau Mega
\nMall, de pe platforma Electromagnetica.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Carrefour Romania, liderul pietei in segmentul hipermarketuri in
\nfunctie de cifra de afaceri, anunta pentru anul in curs doua noi
\ndeschideri: la Bucuresti si in Botosani. Magazinul din Capitala ar
\nurma sa fie inaugurat in septembrie 2011, in cadrul celui mai mare
\ncentru comercial din Europa: Colosseum.<\/p>\n

Colosseum va fi cel mai mare mall din Europa si va include, pe o
\nsuprafata totala de 190.000 mp, un centru comercial si un parc de
\nretail autonom, cu 480 de magazine si peste 10.000 locuri de
\nparcare. Terenul destinat noului proiect, cu o suprafata de peste
\n600.000 mp, se afla in zona de nord a Bucurestiului. Investitia
\ntotala depaseste 350 milioane de euro si va crea peste 5.000 de
\nlocuri de munca.<\/p>\n

Dupa ce a dormitat vreme de cativa ani, reteaua franceza Cora iese
\nacum in ring cu un plan de bataie bine conturat, care vizeaza
\ndeschiderea unui spatiu propriu de 7.000 mp la Drobeta
\nTurnu-Severin in martie; inca trei alte magazine ar putea fi
\ndeschise, pe lista de posibilitati figurand inchirierea de spatii
\nla Arad, Galati (un proiect in constructie) si Bucuresti. Francezii
\nau demarat si constructia unui hipermarket la Brasov, pe un teren
\ncumparat recent. In 2012, Cora planuieste inaugurarea celui de-al
\ndoilea magazin din Constanta, intr-un proiect propriu care vizeaza
\nun magazin cu o suprafata de 16.000 mp, plus o galerie de 5.000
\nmp.<\/p>\n

<\/p>\n

Un semnal pozitiv este si cresterea numarului de utilitare si
\ncamioane vandute. “Anul acesta piata totala de vehicule comerciale
\nnu mai are cum sa scada. Din piata primim semnale bune, iar
\nportofoliul de comenzi nu a mai fost asa sanatos de doi ani. In
\nultimele luni am avut o medie a comenzilor de 70-100 de unitati pe
\nluna”, spune Stefano Albarosa, directorul executiv al Cefin, cel
\nmai important dealer Iveco. Estimarile indica vanzarea a circa
\n4.400 de camioane grele, volum dublu fata de cel din 2010.<\/p>\n

In industria bunurilor de larg consum dezvoltarea nu treneaza: in
\ndomeniul apelor minerale trei noi investitii au fost finalizate
\ndeja, dintre care doua sunt investitii greenfield si una o
\ntranzactie prin care Ioan Balan, fost actionar la Covalact, a
\npreluat divizia de ape minerale de la Bere Mures (care a fost
\ncumparata de Heineken). Aqua Carpatica este o investitie a omului
\nde afaceri Jean Valvis, artizanul marcilor Dorna, aflate acum in
\nportofoliul Coca-Cola. Si imbuteliatorul marcii Tuborg a investit
\nin domeniul apelor minerale, lansand anul trecut marca
\nBilbor.<\/p>\n

Mergand cumva contra curentului, intr-un an cand cele mai multe
\ncompanii s-au dovedit precaute la capitolul investitii, Procter
\n& Gamble a inaugurat o fabrica, in care a investit 100 de
\nmilioane de dolari, aceasta fiind cea mai mare investitie de anul
\ntrecut, la Urlati, Ploiesti, compania mai avand o fabrica la
\nTimisoara. La deschidere, Bob McDonald, director executiv general
\nsi presedinte al Consiliului de Administratie al P&G, a
\ndeclarat ca se asteapta ca pe viitor “sa extindem investitia”, dar
\nnu a oferit detalii suplimentare asupra acestui subiect. In fabrica
\nde la Urlati, P&G va produce sampoane si balsamuri de par care
\nvor fi destinate, in proportie de 90%, exportului catre 20 de
\ntari.<\/p>\n

Poate una dintre cele mai ferite de criza prin comparatie cu
\naltele, industria IT&C a dat destule semnale optimiste in 2010,
\ncu toate ca si aici cifrele au fost in scadere. Multe companii din
\ndomeniu au facut anul trecut angajari, pe cand in restul
\nsectoarelor din economie tendinta a fost inversa. Cateva mii de
\noameni si-au gasit un loc de munca in industrie, la Alcatel-Lucent,
\nHP sau Oracle, dar si in centre de cercetare si dezvoltare sau
\nbirouri noi inaugurate pe piata locala, cum s-a intamplat in cazul
\nIntel, IBM sau Google. Evident, au existat si companii care au
\nfacut disponibilizari pe fondul reorganizarii si optimizarii
\noperatiunilor, Romtelecom fiind poate cel mai bun exemplu –
\noperatorul telecom a incheiat 2010 cu 8.600 de angajati, cu 1.400
\nmai putini fata de anul precedent, si va continua si anul acesta,
\ninsa in ansamblu nivelul a fost echilibrat de valul de angajari,
\nlucru care n-a fost valabil in aproape nicio alta industrie.
\nNeintroducerea unui impozit pe veniturile programatorilor, pe
\nmarginea caruia s-a discutat aprins anul trecut, a fost de asemenea
\no hotarare buna pentru companiile din domeniu care altfel riscau sa
\npiarda din interesul pentru Romania si sa ia in calcul mutarea
\noperatiunilor in alte tari, unde costurile ar fi fost mai
\nmici.<\/p>\n

In ceea ce priveste segmentul electronicelor, cateva companii
\nromanesti au inceput sa produca tablete si cititoare de carti
\nelectronice, impulsionate de interesul ridicat al consumatorilor
\npentru astfel de produse. Brasovenii de la VisualFan, spre exemplu,
\nau lansat tableta Allview AllDro si smartphone-ul Allview Q1 G3T,
\nin timp ce Televoice a lansat cititorul Evobook, oferind astfel o
\nalternativa mai ieftina pentru produse consacrate precum iPad sau
\nKindle si contribuind totodata la revenirea consumului. In acelasi
\nregistru, un rol important au avut anul trecut si site-uri de
\ncumparaturi colective, care ofera cupoane de reduceri pentru varii
\nproduse si servicii cata vreme exista un numar minim de
\ncumparatori. Majoritatea au fost lansate in 2009, dar au prins elan
\npe parcursul ultimelor luni, mai ales odata cu intrarea in
\ncompetitie a companiei renumite la nivel mondial Groupon.<\/p>\n

Nu in ultimul rand, desi mai putine si la valori mai mici,
\ntranzactiile din domeniul IT&C de anul trecut au fost un semnal
\nca lucrurile totusi se misca. Achizitia Gecad ePayment, furnizorul
\nde solutii de plati electronice al omului de afaceri Radu
\nGeorgescu, de catre fondul de investitii sud-african Naspers,
\npreluarea distribuitorului Scop Computers de polonezii de la ABC
\nData, vanzarea a 51% din actiunile producatorului de echipamente
\ntelecom Topex catre Rohde & Schwarz sau achizitiile
\noperatorului NextGen detinut de Romtelecom, printre care si New Com
\npentru sase milioane de euro, sunt doar cateva dintre cele mai
\nimportante tranzactii ale anului trecut.<\/p>\n

Iata un tablou dinamic, sigur incomplet, al economiei in miscare:
\ntranzactii, investitii, achizitii, deschideri de fabrici. Pentru
\na-l completa, cititi discutiile de la ultimul Club BUSINESS
\nMagazin<\/u>, chiar pe tema optimismului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La inceput au fost magazinele de lux ivite pe Calea Victoriei: Hugo Boss, Mengotti, Max Mara Mont Blanc, Emporio Armani si Gucci au deschis sau au preluat aici spatii. Pe urma, omul de afaceri Radu Georgescu a vandut compania ePayent catre Allegro, parte a grupului sud-african Naspers. Ulterior, cladirea Floreasca Business Park isi schimba proprietarul, intr-o tranzactie de 100 de milioane de euro. Vin noi companii, cresc fondurile europene atrase, se deschid investitii in apa minerala si in medicina. Fata de tristetea din urma cu un an, lucrurile par sa se miste. E momentul sa devenim mai optimisti?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[6577,19971,240,202,188,474,149,6481,432,11256],"class_list":["post-45538","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-auto","tag-bani-europeni","tag-comert","tag-cover-story","tag-economie","tag-industrie","tag-investitii","tag-moda","tag-optimism","tag-somaj"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45538","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45538"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45538\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62975,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45538\/revisions\/62975"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45538"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45538"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45538"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}