![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/7934281\/5\/banda-invit.jpg?width=512&height=31\")
<\/a><\/p>\nMARIUS GHENEA: Romania pare usor deconectata de vitezele de
\nevolutie si involutie ale altor piete. Dupa cativa ani in Uniunea
\nEuropeana, ne asteptam sa ne conectam mai bine.<\/p>\n
GEORGE BUTUNOIU: Lucrurile par acum putin mai bune prin prisma
\nadaptarii. Poate ca ele nu s-au schimbat in mod fundamental in
\nbine, dar le acceptam noi pentru ca ne-am adaptat la ele.<\/p>\n
MARIUS GHENEA: Nu stiu daca ne-am adaptat cu totii. Inca nu vedem
\ndecat varful aisbergului. Mai sunt foarte multe companii cu
\nprobleme pe care nu le-au previzionat si multe vor exploda acum, in
\nprimavara lui 2011.<\/p>\n
GEORGE BUTUNOIU: Dar sunt si multi care privesc acum piata cu mult
\nmai multa detasare decat acum un an, pentru ca, pur si simplu, s-au
\nadaptat.<\/p>\n
BOGDAN BELCIU: Daca vorbim de cifre, eu cred ca vedem un trend de
\nstabilizare. Declinul s-a aplanat, exporturile continua sa creasca
\nsi chiar si scaderea consumului a ajuns la un oarecare echilibru.
\nProbabil ca anul acesta va fi un an de tranzitie si trebuie sa
\nsperam la o crestere incepand cu anii urmatori. Dar semne bune
\nsunt: productivitatea muncii creste, firmele incep sa devina mai
\nresponsabile.<\/p>\n
GEORGE BUTUNOIU: Pe termen lung, sunt mult mai multe efecte
\npozitive decat negative ale crizei.<\/p>\n
ADRIAN CRIVII: Efectul speculativ a disparut. Multe dintre
\ncompaniile romanesti o sa dispara, iar companiile care raman sunt
\nfoarte puternice si serioase. Curatenia care se face in economie
\neste binevenita. Cei care au depasit criza vor face din nou
\ninvestitii importante si vom vedea povesti de succes, in special in
\nzona industriei alimentare si a energiei.<\/p>\n
BUSINESS MAGAZIN: Tot optimismul nostru tine de un lucru
\nfundamental – se misca banii?<\/p>\n
MARIUS GHENEA: Nu, nu se misca, iar aici avem si probleme
\nstructurale si conjucturale. Structural vorbind, gradul de
\neconomisire la gospodarii creste in continuare, ceea ce inseamna ca
\nincrederea oamenilor a ajuns la un nivel minim. Pe de alta parte,
\nca sa se miste banii ar trebui sa vorbim de creditare sub toate
\nformele. Creditarea, la nivelul creditului de consum, este nu doar
\nmoarta, ci si anatemizata de la cele mai inalte foruri, ceea ce mi
\nse pare o mare prostie, deoarece creditele sunt o sursa importanta
\nde crestere. Sunt creditele pentru consum, creditele pentru
\ninvestitii, din zona guvernamentala si mai sunt investitiile din
\nzona guvernamentala. Cam astea sunt sursele de crestere si asa se
\nmisca banii. Iar pe partea asta se pare ca banii nu prea se misca –
\ninvestitiile in infrastructura sunt la cifre absolut halucinante.
\nAproape nimic nu se investeste, nici in infrastructura rutiera,
\nnici in infrastructura IT.<\/p>\n
ADRIAN CRIVII: Totusi, comprimarea unei economii merge pana la un
\nanumit nivel, dupa care trebuie sa reinceapa cresterea.<\/p>\n
MARIUS GHENEA: Dar niciodata o scadere economica de aceasta
\namploare nu este urmata de o crestere pe un palier asemanator, dar
\ntrebuie sa fie alimentata de niste lucruri, cum ar fi finantarea,
\niar pentru asta noi nu avem resurse si disponibilitate
\nimediata.<\/p>\n
ADRIAN CRIVII: Activele neutilizate din zona imobiliara au un
\npotential latent teribil. Bancile nu cred ca se mai pot confrunta
\ncu cantitatea asta de lichiditate. Ei pot fie sa-si retraga banii
\nsi sa-i duca pe alte piete sau sa inceapa creditarea. Inceputul
\ncreditarii va trebui sa fie legat de momentul in care vor incepe
\nsa-si vanda creditele neperformante. Cred ca asa o sa se relanseze
\nindustria imobiliara.<\/p>\n
MARIUS GHENEA: Partea buna este ca acesti bani bagati in terenuri
\ncare nu valoreaza absolut nimic s-au dus la niste proprietari
\nromani, care au facut ceva cu banii respectivi. Deci s-au dus catre
\nun circuit economic, fie el si neterminat.<\/p>\n
BOGDAN POPESCU: Credeti ca nu se dau credite pentru ca nu sunt bani
\nsau oamenii nu vor sa le ia sau bancile respective nu vor sa le dea
\npentru ca nimeni nu are incredere in nimeni?<\/p>\n
VALENTIN ILIE: Cifrele arata ca sub 20% in momentul de fata
\ninseamna creditare pe imobiliar.<\/p>\n
<\/p>\n
BOGDAN POPESCU: Si creditul imobiliar a fost la fel de demonizat
\nca si creditul pentru consum. Generatia noastra a fost prima
\ngeneratie dupa 60-70 de ani care isi cumpara case. Toate casele
\ncare exista acum au fost date gratis.<\/p>\n
MARIUS GHENEA: Gradul de indatorare in Uniunea Europeana este de
\n50% din PIB, iar la noi este de 20%, ceea ce este relativ putin.
\nAdica in niciun caz nu putem spune ca este vorba de excese. Si un
\nimpact aici are zona ipotecara, care la noi este destul de
\nmica.<\/p>\n
ANCA BIDIAN: La noi asta inseamna 4% din PIB.<\/p>\n
OLIVIU STOICA: Sa nu va imaginati, totusi, ca o sa ajungem la o
\ncifra de 50%, ca in Olanda, pentru ca vorbim de o cu totul alta
\ndinamica de piata. Eu sunt un roman plecat de mult timp si acum
\nm-am intors sa conduc Uniqa Asigurari, iar printre primele lucruri
\npe care le-am facut a fost un bilant sa vedem care ar fi pentru
\nnoi, la nivel de grup, din cele 21 de tari in care suntem prezenti,
\ntarile cele mai importante, care ne vor acorda crestere. Am facut o
\nanaliza si rezultatul a fost ca Romania a fost retinuta ca una
\ndintre cele trei tari strategice pentru grup, in care ne propunem
\nsa investim. Credem in Romania pentru ca ne-am uitat la mai multe
\naspecte. In primul rand, investitiile straine directe. Daca ne
\nuitam la perioada 2006-2008, au fost trei tari care au avut o
\ndinamica extraordinara, in sensul absorbtiei acestor investitii.
\nEste vorba de Ucraina, Romania si Bulgaria. Am avut o crestere de
\naproximativ 25%, intr-un timp de trei-patru ani. Am avut o crestere
\nde exporturi de 75%. Da, am pornit de la o baza foarte mica, dar
\nconteaza. Vorbim de un avans foarte mare, comparativ cu alte tari.
\nDaca ne uitam la cresterea activelor bancare, vorbim din nou de
\ncifre inegalabile de alte tari din regiune. Asta a fost perioada
\nfasta, de crestere. Romania a intrat in criza cu un an, un an si
\njumatate mai tarziu decat restul tarilor este-europene si vom iesi
\ndin criza cu un an, un an si jumatate mai tarziu decat restul
\ntarilor, pentru ca asta este dinamica noastra. Daca ne uitam la
\nalte zone geografice, situatia noastra este foarte comparabila cu
\nAsia, in special Indonezia, Thailanda, Malaiezia. Ce-am vazut acolo
\nin criza din ’97-’99, se intampla acum si in Romania. In Indonezia
\nse ajunsese ca toata lumea sa isi retraga banii pentru ca era un
\nmediu economic instabil si care isi pierduse increderea, pentru ca
\nin 2010 sa ajunga la o crestere de 15%. A fost o contractie
\nputernica, urmata de o revenire lenta, dar sigura. Ipoteza noastra
\nde lucru este ca Romania va urma acelasi traseu. Un mare atu al
\nnostru sunt exporturile, care au crescut cu 26% in 2010, fata de
\n2009, dar sa nu uitam ca exporturile reprezinta doar 25% din PIB.
\nDeci e bine, dar nu suficient.<\/p>\n
ADRIAN CRIVII: Daca eram o tara de patru milioane de locuitori, era
\nsuficient, dar suntem o tara de 20 de milioane de oameni.<\/p>\n
OLIVIU STOICA: Iar faptul ca Romania a migrat de la industrie catre
\nservicii, nu ne ajuta foarte mult in perioada asta, pentru ca iata
\nca industria ne duce afara. E o locomotiva. Deci, noi vedem iesirea
\ndin criza prin intermediul exporturilor si prin investitiile
\nstraine directe in economie. Increderea investitorilor care au
\ninvestit multi bani aici incepe sa revina, incet-incet. Va urma
\ncreditarea in ciclul de revenire, care se va relua la sfarsitul lui
\n2011, inceputul lui 2012, insa in niciun caz la nivelul din anii de
\ncrestere. Suferim, din pacate, in continuare la capitolul consum
\npentru ca vedem cum criza sociala continua. Noi, ca grup, noi
\nsuntem optimisti pentru Romania, anticipam o crestere a PIB de 13%
\npentru perioada 2010-2015, fata de 9%, cat este prognoza pentru
\ncelelalte tari din regiune.<\/p>\n
BUSINESS MAGAZIN: Investitiile si investitorii straini au revenit
\ninsistent in discutii. Romania va mai putea atrage bani?<\/p>\n
EUGEN SCHWAB-CHESARU: Mai poate atrage. Daca adunam plusul din 2007
\ncu minusul din 2009 si plusul din 2006 cu minusul din 2010, ajungem
\npentru anii respectivi la niste rate de crestere de PIB care ar fi
\nasigurat un parcurs al Romaniei in criza similar unor tari de genul
\nCehiei, Slovaciei sau Poloniei. Este valabil pentru foarte multe
\nzone din economie. Practic, in 2009 si 2010 s-a platit tribut
\npentru o accelerare necontrolata din trecut.<\/p>\n
BOGDAN BELCIU: Romania aparent creste pe exporturi, dar anul trecut
\n90% a reprezentat consumul intern.<\/p>\n
<\/p>\n
EUGEN SCHWAB-CHESARU: Daca facem o analiza cu privire la
\ndeficitul bugetar al Romaniei din perioada de boom, dand la o parte
\nveniturile exceptionale de la buget, o sa ramanem uimiti. Este un
\nminus mai mare decat este acum. Lucru care nu s-a vazut pentru ca
\nerau niste bani camuflati, folositi pentru un consum inflamat.
\nAcum, pur si simplu, are loc o corectie, o anulare a unui surplus
\nartificial. Noi avem o estimare de crestere intre 5% si 8% pentru
\npiata de servicii software si IT de business, nu vorbesc de
\nconsum, pentru 2011, raportat la 2010.<\/p>\n
BOGDAN BELCIU: Nu cred ca problema a fost consumul in sine, ci cred
\nca a luat-o un pic inaintea economiei reale. Au venit foarte multe
\ninvestitii straine, care au creat o stare de optimism, o presiune
\npe piata salariala, cresteri salariale, oamenii se simteau mai
\nbine.<\/p>\n
OLIVIU STOICA: Modelul economic al Romaniei din ultimii 20 de ani a
\ndepins foarte mult de fluxul de capital strain. A venit sub forma
\nde creditare, foarte putin sub forma de transferuri, apoi au urmat
\ninvestitiile straine directe. Acestea din urma au fost diminuate,
\ncreditarea la fel si nu mai asistam la acest aport extern de sume
\nmari destinate Romaniei.<\/p>\n
ADRIAN CRIVII: Sunt cateva banci mari care vor sa crediteze in
\nRomania. Eu cred ca pe piata romaneasca vor avea loc asezari,
\nconsolidari, vor aparea specializari noi ale bancilor.<\/p>\n
MARIUS GHENEA: Asta pentru ca randamentele, cel putin, sunt foarte
\nbune in Romania.<\/p>\n
OLIVIU STOICA: Sunt 42 de banci care isi fac concurenta pe piata
\ndin Romania. In Belgia au ramas trei-patru.<\/p>\n
MARIUS GHENEA: Si in SUA sunt 5.000. Depinde de sistem.<\/p>\n
ANCA BIDIAN: In Canada sunt patru.<\/p>\n
OLIVIU STOICA: Intrebarea este cu ce compensam. Ce mai
\natragem.<\/p>\n
MARIUS GHENEA: Exact. Si parerea mea este ca investitiile straine
\ndirecte au venit in Romania in principal pentru privatizare.
\nProiectele green-field sunt foarte putine. Si sunt mai degraba
\nexceptii care intaresc regula, fata de ce s-a intamplat in alte
\ntari din regiune. In Cehia sau Polonia, foarte multe investitii au
\nfost in proiecte ridicate de la zero. Si acolo efectul
\nmultiplicator este mult mai puternic.<\/p>\n
ADRIAN CRIVII: La asta ajuta permisivitatea legislativa,
\nautoritatile locale si o multime de aspecte.<\/p>\n
MARIUS GHENEA: Au mai fost momente in care investitori s-au dovedit
\ndispusi sa vina in Romania, dar din diverse motive planurile lor nu
\ns-au materializat.<\/p>\n
OLIVIU STOICA: Am putea compensa prin absorbtia de fonduri
\neuropene. E capital strain care vine aici.<\/p>\n
ADRIAN CRIVII: Pentru asta insa trebuie competente.<\/p>\n
MARIUS GHENEA: Aici putem vorbi de un optimism relativ, pentru ca
\ndaca in anii anteriori absorbtia a fost asa de slaba, mai rau decat
\naici nu se poate, deci probabil in 2011 fondurile atrase real vor
\nfi semnificativ mai mari decat fondurile atrase in anii
\nanteriori.<\/p>\n
BODAN BELCIU: Tocmai aceasta este problema. Ca acest catalizator de
\ncare am beneficiat acum trei ani de zile nu mai exista. Probabil ca
\ninvestitiile vor incepe dar vor fi mult mai graduale. Intr-un fel
\nne ajuta disponibilitatea fortei de munca, faptul ca salariile sunt
\nmai mici.<\/p>\n
OLIVIU STOICA: Legislatia fortei de munca in Romania ramane totusi
\ndificila.<\/p>\n
ADRIAN CRIVII: Conteaza foarte mult si nivelul foarte mare al
\nimigratiei. Foarte multi oameni capabili merg sa lucreze in alta
\nparte si foarte multi tineri foate bine pregatiti pleaca. Asta cred
\nca o sa fie o problema foarte mare pe termen lung in Romania.
\nCalitatea scazuta a invatamantului si sistemul sanitar descurajeaza
\npe foarte multi tineri care ar dori sa ramana si din pacate foarte
\nmulti care pleaca sunt cei care sunt foarte harnici si foarte bine
\npregatiti, practic cei care pot sa produca foarte mult si n-o fac
\naici, ci in alta parte.<\/p>\n
<\/p>\n
BOGDAN POPESCU: Este un lucru bun ca pleaca atat de multi oameni
\nin afara.<\/p>\n
ADRIAN CRIVII: Nu sunt de acord cu asta. De la Iliescu incoace aud
\nasta si e gresit.<\/p>\n
BOGDAN POPESCU: Sa spun altfel, atunci. Nu cred ca pleaca cei mai
\nbuni, nu pleaca fruntea, ci cei care nu au nicio sansa aici. Sunt
\nsate intregi din zona Moldovei, de exemplu, unde oamenii au
\nplecat.<\/p>\n
MARIUS GHENEA: Sunt doua lucruri total diferite.<\/p>\n
BOGDAN POPESCU: Sa vorbim de doua milioane de oameni care au vazut
\nprima oara o tara straina cand au plecat sa munceasca acolo. Si
\ncare au vazut un alt sistem. Au invatat o limba straina si s-au
\ndeschis catre lume. Oamenii acestia vor aduce ceva in Romania. Mai
\ndevreme sau mai tarziu.<\/p>\n
ADRIAN CRIVII: Vor aduce? A venit criza si nu se intorc.<\/p>\n
BOGDAN POPESCU: E vorba despre altceva. Trec peste partea de bani –
\ncele peste cinci miliarde de euro care intrau anual in tara.
\nAcestia sunt primii care au plecat. E drept, ca pleaca si
\n“creiere”, dar e vorba despre un procent mic, 0,1% specialisti
\neminenti. La urma urmei e globalizare. O alta observatie o am cu
\nprivire la tinerii calificati. Gasesc o mica contradictie: pe de o
\nparte spunem ca invatamantul romanesc in ultimii 20 de ani este
\ncatastrofal si pe de alta parte spunem ca tinerii nostri sunt cel
\nmai bine pregatiti. Tinerii acestia au 20-22 de ani, deci sunt
\nexact produsul sistemului pe care il condamnam.<\/p>\n
MARIUS GHENEA: Cred ca ceea ce vrem sa spunem noi este ca suntem
\nmai destepti decat altii indiferent ce se intampla.<\/p>\n
OLIVIU STOICA: Ca fiind unul dintre emigranti care m-am intors dupa
\n20 de ani, gasesc un lucru surprinzator. Nu ca oamenii pleaca –
\npentru ca exista un aspect legat de curiozitate, de oportunitati
\ncare sunt in alta parte – ci faptul ca din generatia mea, de
\nexemplu, aproape nu mai exista nimeni in tara. Sunt plecati peste
\ntot. Foarte putini se intorc in Romania cu experienta pe care au
\ncastigat-o, cu un capital pe care l-au castigat ca sa inceapa o
\nafacere aici.<\/p>\n
MARIUS GHENEA: Trebuie sa recunoasteti ca Romania se vede mai rau
\ndin exterior decat in tara. Ceea ce e un factor inhibitor. Eu
\nvorbesc cu colegi de-ai mei din SUA, de exemplu, care imi spun “Cum
\nsa ma intorc acolo, cand vad ce haos, nebunie si dezastru
\neste?”.<\/p>\n
OLIVIU STOICA: Cand ma uit la televizor, imaginea este,
\nintr-adevar, extrem de proasta. Dar cand mergi si vorbesti cu
\noamenii din firma, imaginea este complet diferita, mai buna.<\/p>\n
ADRIAN CRIVII: Pleaca doua categorii – cei care nu au nicio sansa
\nsi fac prostii si cei care sunt intreprinzatori si vor sa
\nmunceasca. Nu mai pot sta aici si sa nu faca nimic, cauta o
\nsansa.<\/p>\n
MARIUS GHENEA: Eu zic ca pe partea de antreprenoriat sansele sunt
\nmai bune aici.<\/p>\n
BOGDAN POPESCU: De ce sa nu poata sa munceasca aici? Munca este
\ninfinita oriunde.<\/p>\n
EUGEN CHESARU: Nu se duce nimeni in Germania sa-si deschida firma,
\nse duc ca angajati.<\/p>\n
MARIUS GHENEA: Unii ajung antreprenori si peste hotare, in Spania
\nsau alte tari, dar mai curand pe o nisa specifica, fac magazin sau
\nrestaurant tot pentru romani.<\/p>\n
ADRIAN CRIVII: Se duc insa multi sa lucreze cu carca pentru viata
\nlor, pentru ca aici nu se poate.<\/p>\n
ANCA BIDIAN: Dar de ce nu poate? Eu am o problema cu asta.<\/p>\n
ADRIAN CRIVII: Pentru ca nu este o competitie corecta si aici este
\no tara sociala in care se iau ajutoare pe nedrept. Sunt oameni
\nsanatosi care in loc sa munceasca primesc ajutoare.<\/p>\n
ANCA BIDIAN: Inca nu s-a interzis dreptul la munca. Sunt 58.000
\nde absolventi, dintre care trei sferturi nici nu au de gand sa
\nmunceasca.<\/p>\n
MARIUS GHENEA: Ca sa nu mai vorbim de doua-trei slujbe.<\/p>\n
ANCA BIDIAN: Asadar, despre ce vorbim? Au sume de la parinti cu
\ncare traiesc foarte bine.<\/p>\n
ADRIAN CRIVII: Dar de ce sunt asa de demotivati?<\/p>\n
MARIUS GHENEA: E vorba de modele si un anumit tip de bulversare
\nsociala mai ales la nivelul generatiei tinere.<\/p>\n
<\/p>\n
ANCA BIDIAN: Iar cu romanii plecati in strainatate este o
\ndiscutie care pe mine m-a chinuit multa vreme, pentru ca si eu am
\nplecat si m-am intors. Romanul plecat in strainatate isi ia si al
\ndoilea, si al treilea job. Acesta este sindromul
\nimigrantului.<\/p>\n
ADRIAN CRIVII: Al omului care n-a propasit aici si vrea sa
\nreuseasca acolo.<\/p>\n
ANCA BIDIAN: Daca aveti ocazia sa aveti angajati din Republica
\nMoldova sau din cine stie ce sat de la granita Romaniei, veti
\nremarca faptul ca munceste mult mai constiincios. Nu mai bine, ci
\nmai responsabil decat cel din Bucuresti. Este acelasi sindrom ca al
\nimigrantului, fata de cei care au varii sprijine. Afara n-ai nimic,
\nacolo te obliga societatea sa muncesti. Si ar fi suficient ca
\natunci cand vin in vacante, cei plecati sa povesteasca cum e acolo.
\nDar realitatea este prezentata fals. Eu am crezut ca una dintre
\nconsecintele pozitive ale crizei va fi maturizarea pietei fortei de
\nmunca si marturisesc ca nu o vad.<\/p>\n
ADRIAN CRIVII: Generatia care absolva acum nu neaparat ca este
\nnepregatita, dar este foarte demotivata.<\/p>\n
MARIUS GHENEA: Cred ca exista tipologii si nu putem
\ngeneraliza.<\/p>\n
BOGDAN BELCIU: Eu pot sa va spun ca am lucrat atat in SUA, cat si
\naici, iar in Romania, ca si colegii mei, muncesc mai mult decat in
\nstrainatate. Ca numar de ore, ca efort.<\/p>\n
OLIVIU STOICA: Eu am avut o experienta interesanta cand am pus
\nbazele unui start-up in Romania in urma cu cativa ani. Am fost
\nfoarte impresionat atunci si acum in firma de asigurari de
\ngeneratia cu varste cuprinse intre 25 si 40 de ani. Sunt foarte
\ndinamici, iuti la minte, vad legaturi. Aici exista insa o lipsa de
\nraspundere pentru ceea ce face fiecare. Intotdeauna este altcineva
\nde vina.<\/p>\n
ADRIAN CRIVII: Incepand de la nivel de CEO.<\/p>\n
OLIVIU STOICA: E de vina economia si orice altceva.<\/p>\n
ADRIAN CRIVII: Noi trebuie sa scoatem tara din criza, nu altcineva.
\nPretutindeni e competitie.<\/p>\n
OLIVIU STOICA: Eu sunt foarte optimist in ceea ce priveste
\ncalitatea oamenilor. Si vad ca firmele vin, ii instruiesc cativa
\nani pe oamenii de aici si apoi ii trimit in filialele din alte
\ntari.<\/p>\n
ANCA BIDIAN: Sunt de acord. Oamenii din firma mea sunt
\nextraordinari. Dar ceea ce spun este ca pentru a angaja doi oameni
\ntrebuie sa vad o suta din 58.000 de absolventi care se plang ca nu
\nau oferte. Ceea ce vreau sa mai adaug este ca nu am vazut pe nimeni
\ncare daca aici nu arata rezultate, sa poata s-o faca oriunde – si
\nin Alaska si in orice loc. Emigrarea ca solutie de evitare a
\nratarii nu mi se pare plauzibila.<\/p>\n
BOGDAN POPESCU: Doar ca e o viata mai comoda pentru ca este un
\nsistem mai solid.<\/p>\n
OLIVIU STOICA: Putinii oameni pe care i-am cunoscut ca se intorc
\nspun ca aici pot schimba mai mult decat intr-o firma
\ndintr-o tara dezvoltata.<\/p>\n
BUSINESS MAGAZIN: Din pacate nu s-a dezvoltat o cultura
\nantreprenoriala pentru modelele de succes.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Semnalele pozitive ferme intarzie sa apara, dar suntem mai aproape de sfarsitul crizei decat de inceputul ei, sustin invitatii celui mai recent Club BUSINESS Magazin. In lista de vesti bune se numara cresterea exporturilor, reducerea somajului, o productivitate mai mare si o predispozitie mai accentuata pentru munca. Este suficient pentru a urni motoarele economiei?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[1765,485,188,10626,532,560,30,432,196],"class_list":["post-45537","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-club-bm","tag-credite","tag-economie","tag-emigrare","tag-eveniment","tag-exporturi","tag-imobiliare","tag-optimism","tag-piata-muncii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45537","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45537"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45537\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62974,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45537\/revisions\/62974"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45537"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45537"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45537"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/7934281\/9\/banda-ghenea.jpg?width=392&height=31\")
<\/a><\/p>\n