{"id":45480,"date":"2011-01-27T10:25:00","date_gmt":"2011-01-27T10:25:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45480"},"modified":"2026-04-02T19:24:21","modified_gmt":"2026-04-02T19:24:21","slug":"cum-se-peticeste-o-plasa-de-siguranta-de-ce-vorbeste-ue-pe-doua-voci","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45480","title":{"rendered":"Cum se peticeste o plasa de siguranta. De ce vorbeste UE pe doua voci"},"content":{"rendered":"<p>Nu a fost mana astrelor sau vreun as de pica scos din maneca de<br \/>\npropriul guvern: Portugalia a evitat la un varf de ac soarta<br \/>\nIrlandei de la sfarsitul anului trecut doar dupa ce Banca Centrala<br \/>\nEuropeana (BCE) a deschis larg cuferele si a aruncat in primele<br \/>\nzile ale lui 2011 peste doua miliarde de euro speculatorilor din<br \/>\npietele financiare, iar Bruxellesul a dat de inteles ca intr-un<br \/>\nviitor foarte apropiat Uniunea va veni cu o solutie bine inchegata<br \/>\npentru a evita astfel de situatii sensibile pentru moneda unica.<br \/>\nNumai ca, saptamana trecuta, dubla reuniune a ministrilor de<br \/>\nfinante europeni (intai doar a celor 17 din zona euro, apoi a<br \/>\ntuturor celor 27) a adus doar o promisiune cam fara vlaga din<br \/>\npartea Germaniei si o intoarcere pe calcaie a Comisiei Europene,<br \/>\ncare se grabise sa anunte pentru inceputul lui februarie parafarea<br \/>\nunor noi conditii de asistenta financiara comunitara.<\/p>\n<p>Fondul European de Stabilitate Financiara (EFSF), plasa de<br \/>\nsiguranta de 440 miliarde de euro la care zona euro, in frunte cu<br \/>\nGermania, a fost constransa in mai anul trecut sa impleteasca in<br \/>\ngraba pentru salvarea Greciei si a monedei unice, ar trebui sa se<br \/>\nintinda cat mai mult, ca sa cuprinda eventual si Portugalia, dar si<br \/>\nalte state care &#8211; nu e exclus &#8211; vor mai intra in colimatorul<br \/>\npietelor. Cu acest deziderat sunt de acord si Berlinul, si<br \/>\nBruxellesul, insa oficialii germani nu se prea grabesc sa mai bage<br \/>\nodata mana in bugetul propriu ca sa-si sustina colegele mai putin<br \/>\natente cu cheltuielile si imprumuturile. Ministrul german de<br \/>\nfinante Wolfgang Schaeuble, exponentul unei rezervate aripi nordice<br \/>\ndin care mai fac parte Olanda si Finlanda, a amanat luarea unei<br \/>\ndecizii pana la summitul UE din 24-25 martie, rastimp suficient<br \/>\npentru ca &#8211; speculeaza presa internationala &#8211; statele vizate de<br \/>\ncresterea dobanzilor la imprumuturi sa ia masuri de redresare<br \/>\nfinanciar-bugetara chiar mai dure decat pana in prezent.<\/p>\n<p>Si totusi, spre ce se indreapta fondul de asistenta financiara<br \/>\ncomunitara? In teorie, valoarea EFSF este de 440 de miliarde de<br \/>\neuro, dar din cauza restrictiilor privind ratingul maxim AAA<br \/>\nacordat obligatiunilor emise de acest vehicul, statele zonei euro<br \/>\nse pot baza concret doar pe putin peste 250 de miliarde de euro.<br \/>\nGrecia si Irlanda sunt deja servite de fond, iar odata cu<br \/>\npotentiala salvare a Portugaliei, pe care dobanzile de aproape 7%<br \/>\ncu care o impresoara piata o vor rapune mai devreme sau mai tarziu,<br \/>\nar ramane destul de putin loc pentru a ingramadi mai apoi si o<br \/>\nSpanie aflata la ananghie sau, cosmarul de care nimeni nu vrea inca<br \/>\nsa aduca vorba, chiar o Italie intrata in vria speculatorilor.<\/p>\n<p>Discutiile referitoare la extinderea de la 440 de miliarde de<br \/>\neuro la 750 de miliarde de euro a garantiilor financiare oferite de<br \/>\nEFSF &#8211; si care au trimis pietele in entuziasm chiar inainte de<br \/>\nrecentele emisiuni de eurobonduri ale Spaniei si Portugaliei &#8211; au<br \/>\nprimit, se pare, un &#8220;Nein&#8221; vehement din partea Germaniei, care ar<br \/>\nprefera sa rezolve intai o problema mai veche, Grecia. Potrivit<br \/>\ninformatiilor obtinute deocamdata de presa doar pe surse, Berlinul<br \/>\nar fi propus contractarea de imprumuturi de pe pietele<br \/>\ninternationale, in numele EFSF, bani cu care statele cu probleme,<br \/>\nGrecia bunaoara, sa-si rascumpere de la Banca Centrala Europeana<br \/>\nobligatiunile suverane pe care aceasta le-a achizitionat de pe<br \/>\npiata secundara, cu un discount de 20-30% si sa mai usureze astfel<br \/>\ndin datoria pe termen mediu a tarii. Cu aceasta restructurare<br \/>\npartiala si indirecta a datoriei, pe care un comentator a numit-o<br \/>\n&#8220;un default politicos&#8221;, Grecia ar putea sa iasa din nou sa se<br \/>\nimprumute de pe piete, ridicand o parte din presiunea asupra EFSF<br \/>\ncare, in schimb, s-ar putea concentra asupra altor state cu<br \/>\nprobleme. O alta posibilitate ar fi folosirea Fondului de<br \/>\nStabilitate drept garant pentru o noua emisiune de obligatiuni a<br \/>\nGreciei, la dobanzi mult sub cele peste 11% pe care i le cere acum<br \/>\npiata, iar banii stransi astfel sa fie folositi tot la<br \/>\nrascumpararea obligatiunilor de la BCE.<\/p>\n<p><img src=\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/7908872\/2\/grafic.jpg?width=799&#038;height=600\"\nstyle=\"width: 406px; height: 304px;\" alt=\"\" \/><\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>Oricare dintre cele doua metode va fi pusa in aplicare, suma<br \/>\ndisponibila pentru EFSF &#8211; care inca doi ani mai are dreptul de a<br \/>\nsalva state din eurozona &#8211; nu va creste substantial. Pentru a<br \/>\najunge insa la cele 440 de miliarde de la care pietele ar incepe sa<br \/>\npriveasca mai cu teama inainte de a da navala pe o tara euro aflata<br \/>\nla ananghie, solutiile sunt doar doua: fie mai multe garantii<br \/>\noferite de statele finantatoare ale Fondului (pentru a-si pastra<br \/>\nratingul AAA, EFSF trebuie sa fie supracapitalizat 120%), fie<br \/>\nrenuntarea la ratingul AAA, in prezent oferit de cele trei mari<br \/>\nagentii de rating S&#038;P, Moody&#8217;s si Fitch, in favoarea unui AA,<br \/>\ncare inseamna si o dobanda ceva mai mare, dar si mai multi bani la<br \/>\ndispozitie pentru a-i folosi la ajutorarea tarilor cu probleme.<\/p>\n<p>Klaus Regling, CEO al Fondului de Stabilitate si fostul director<br \/>\ngeneral pentru afaceri economice si monetare al Comisiei Europene,<br \/>\na negat deja ca ar fi nevoie urgent de a creste valoarea<br \/>\nfinantarilor disponibile prin EFSF, dar si ca ar fi iminenta o<br \/>\neventuala restructurare a datoriilor Greciei in ciuda opiniei<br \/>\ncontrare aproape generale. &#8220;La acest moment, pietele se indoiesc in<br \/>\nmod evident ca am avea capacitatea de a actiona daca apare nevoia<br \/>\nde ajutor suplimentar&#8221;, i-a replicat tot prin presa Olli Rehn,<br \/>\ncomisarul european pentru Afaceri Economice.<\/p>\n<p>O solutie la aceasta problema trebuie acceptata insa in primul<br \/>\nrand de Germania. Si nu doar pentru ca Berlinul este cel mai mare<br \/>\nfinantator al bugetului Uniunii si al EFSF, ci si pentru ca la<br \/>\nconducerea Fondului de Stabilitate se afla o echipa nemteasca, iar<br \/>\ndin toamna asteptarea generala este ca un german sa revendice si<br \/>\nlocul de presedinte al Bancii Centrale Europene, pe care francezul<br \/>\nJean-Claude Trichet il va lasa liber de la 1 noiembrie. Asadar,<br \/>\nplasa de siguranta financiara a eurozonei se anunta a fi o afacere<br \/>\ngermana mai mult decat oricand in urmatoarea perioada, iar cei ce<br \/>\nau nevoie de ea trebuie sa astepte clementa Berlinului si a Angelei<br \/>\nMerkel. O grea asteptare, mai ales intr-un an electoral, cum e cel<br \/>\npe care Germania tocmai l-a inceput, si in care, se stie,<br \/>\npromisiunile de ajutor fratesc pentru<br \/>\nPortugalia-Grecia-Spania-Italia din banii contribuabilului german<br \/>\nnu aduc in niciun caz voturi in plus.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Daca aveti impresia ca Uniunea Europeana vorbeste din nou pe doua voci &#8211; de data asta referitor la cum trebuie protejata zona euro de propriile slabiciuni &#8211; sa stiti ca nu v-ati inselat: Comisia Europeana si Germania sunt in plin duet disfonic si concertul la care avem cu totii invitatii in primul rand pare ca va mai dura cateva saptamani.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[7371,188,7921,20889,8988,13242],"class_list":["post-45480","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-comisia-europeana","tag-economie","tag-germania","tag-slabiciuni","tag-special","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45480","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45480"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45480\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62919,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45480\/revisions\/62919"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45480"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45480"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45480"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}