![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5850\/7909061\/9\/banda-medicamente.jpg?width=334&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n“Pana in 2012 se asteapta intrarea in uz a inca cel putin 15
\nmolecule generice, la preturi accesibile, ce vizeaza cele mai
\nimportante arii terapeutice din sfera aparatului cardio-vascular, a
\nsistemului nervos central, a bolilor reumatice, ale tractului
\ndigestiv, precum si a cancerului”, spune Dragos Damian, care este
\nsi presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice
\ndin Romania. El estimeaza ca in 2011 valoarea cumulata a
\neconomiilor realizate la bugetul alocat cheltuielilor cu
\nmedicamente va totaliza un miliard de lei. Investitiile
\nproducatorilor romani de generice, cifrate pana acum la peste doua
\nmiliarde de euro, vor continua si in 2011. Introducerea in
\nfabricatie a moleculelor originale a caror perioada de protectie
\nsub patent a expirat, dezvoltarea facilitatilor de productie
\nautohtone sau investitiile in forta de munca sunt chestiuni ce se
\nvor afla in continuare pe agenda companiilor farmaceutice
\nlocale.<\/p>\n
In total, investitii care vor cumula cel putin 50 milioane de
\nlei la nivelul membrilor APMGR, care inglobeaza companii precum
\nActavis, Antibiotice, Biofarm, Gedeon-Richter, Labormed, Sandoz,
\nTerapia-Ranbaxy si Zentiva, cu o cifra de afaceri cumulata de 1,5
\nmiliarde de lei in 2009. Cele opt companii creeaza peste 7.500 de
\nlocuri de munca. Daca in 2009 la nivelul asociatiei au fost
\ndisponibilizati aproximativ 500 de angajati si s-au inregistrat
\npeste o mie de ore de somaj tehnic, in 2011 se anticipeaza ca la
\nnivelul APMGR se vor infiinta cel putin 250 noi locuri de munca,
\niar numarul angajatilor din industriile conexe se va majora cu un
\nfactor de multiplicare de opt ori.<\/p>\n
<\/p>\n
Dragos Damian, CEO al Terapia-Ranbaxy, cel mai mare producator
\nde generice din Romania dupa cifra de afaceri, cu fabrica de
\nmedicamente la Cluj-Napoca, apreciaza ca valoarea exporturilor se
\nridica pentru anul 2010 la 100-150 de milioane de euro.<\/p>\n
“Fara discutie, a fost sansa producatorilor romani de a fi
\nintegrati in multinationale. Daca ne uitam la producatori cum sunt
\nAntibiotice, detinut in majoritate de stat, si Labormed, al carui
\nproprietar e un fond de investitii, toate aceste companii incearca
\nsa se extinda pe piete externe”, spune Damian. Cu alte cuvinte, in
\nziua de azi ideea de a vinde doar in piata ta nu mai exista.
\n“Automat te plafonezi si risti sa te stingi.” Insa cat timp Romania
\nare un pret minim european pentru medicamentele vandute, o parte
\nmult mai consistenta o reprezinta reexporturi sau exporturi
\nparalele. Practic, medicamentul ajunge in Romania la cel mai mic
\npret de pe continent, de unde pleaca in alta tara ca sa se vanda pe
\nmai multi bani. “Asta confirma ceea ce spun alte asociatii ale
\nproducatorilor, cum ca se exporta in draci din Romania catre tari
\ncare isi permit sa plateasca mai mult pe aceste medicamente”,
\ncompleteaza Damian.<\/p>\n
Situatia a ajuns atat de trista incat se reexporta chiar si
\ngenerice, toate astea pentru ca Ministerul Sanatatii a insistat ca
\ndoctoriile sa se comercializeze in Romania la cele mai mici preturi
\ndin Europa, ba, mai mult, sa plafoneze pretul genericului la pretul
\ninovatorului, adica 65%, chiar daca pretul inovatorului era deja
\nscazut. Exista intr-adevar o crestere a exporturilor, ceea ce
\ninseamna ca se echilibreaza balanta, dar de mentionat e faptul ca
\nbanii pentru exporturi se incaseaza intre trei si treizeci de zile.
\nAsa se face ca multi producatori nici n-o sa mai fie interesati sa
\nvanda in Romania si asta strict din punctul de vedere al incasarii.
\nDamian il numeste “paradox”: producatorii romani vand din ce in ce
\nmai mult la export si din ce in ce mai putin in Romania, unde banii
\npe medicamente se deconteaza dupa mai bine de noua luni. In schimb,
\nvin din ce in ce mai multe produse din import, care, culmea, desi
\nsunt mai scumpe, se vand foarte bine in Romania. E firesc sa ne
\nintrebam atunci pe cine scoate din criza consumul de medicamente
\ndin Romania.<\/p>\n
Cat timp banii de la statul roman vin dupa noua luni, exportul
\nde medicamente a devenit mijlocul prin care producatorii isi
\nimbunatatesc fluxul de numerar.<\/p>\n
Totusi, nevoia de medicamente din tara este totusi mare si de
\naceea nicio multinationala nu va pleca prea curand din Romania.
\nEvident, in topul oraselor unde se produc medicamente se afla
\nCapitala. Fabrica Labormed este prima investitie de tip greenfield
\ndin industria de profil din Romania, in valoare de 19 milioane de
\neuro in 2007. La momentul preluarii Labormed de catre fondul de
\ninvestitii Advent International, unitatea de productie era deja
\nfunctionala. Suprafata construita este de aproximativ 10.000 mp,
\ndin care o treime este ocupata de zona de productie si depozitare.
\nLa fabrica Labormed lucreaza 230 de angajati in operational, iar
\ncapacitatea de productie a fabricii, pe trei schimburi, este de
\n60.000.000 unitati comerciale pe an. Portofoliul Labormed
\ntotalizeaza 216 de produse, dintre care 162 pentru piata interna,
\nrestul de 25% adresandu-se pietei externe. Cel mai de succes produs
\nal companiei pe piata externa este Prostacare plus, pe aria de
\nurologice din Polonia.<\/p>\n
“Romania poate avea un potential mare in atragerea investitiilor
\nde orice natura in momentul in care isi va imbunatati politica de
\nstimulente pentru atragerea investitiilor”, declara Stephen Stead,
\nCEO al Labormed. In sfera productiei de medicamente este necesar
\nsa-si eficientizeze birocratia locala in ce priveste reglementarile
\nindustriei farmaceutice. Stead spune ca “liniile directoare si
\nrecomandarile trebuie folosite ca atare si nu ca norme, cat timp
\nexista legi care restrictioneaza activitatea companiilor in loc sa
\nle ofere sprijin si coordonare ca sa devina mai competitive pe plan
\neuropean si regional”.<\/p>\n
Tot in Bucuresti functioneaza si singurul spatiu de productie al
\nliderului pietei, grupul sanofi-aventis Zentiva. Capacitatea anuala
\nde productie este de peste o suta milioane de unitati, adica mai
\nbine de doua miliarde de tablete. Una din opt cutii de medicamente
\ndistribuita la nivel national este produsa in fabrica grupului din
\nRomania. De asemenea, aproximativ 70% din volumul total de
\nmedicamente sanofi-aventis comercializat pe piata autohtona este
\nfabricat in facilitatea de productie din Bucuresti.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Oficialii Zentiva declara ca in ultimii ani s-au investit
\nconstant in unitatea de productie peste zece milioane de euro, iar
\npe viitor planul de investitii va fi mentinut la un nivel constant.
\nIn prezent, produsele Zentiva fabricate in Romania sunt
\ncomercializate doar pe piata autohtona si in volume foarte mici in
\nRepublica Moldova. Zentiva are in derulare transferul productiei
\nunui numar important de produse destinate unor piete externe precum
\nFranta, Germania, Italia, Marea Britanie, Portugalia.<\/p>\n
“Romania are cateva puncte forte care ar putea incuraja
\ninvestitiile in sfera productiei de medicamente: traditie in
\nindustria productiei farmaceutice, forta de munca pregatita si
\nspecializata in domeniu si potential de crestere a consumului
\nintern”, spune Dan Ivan, country head sanofi-aventis Romania si
\npresedinte al Consiliului de Administratie Zentiva. De amintit,
\nmedia consumului total de medicamente pe meleagurile autohtone
\n(circa 100 euro\/an per capita) este sub jumatatea mediei regionale
\n(circa 250 euro\/an per capita), consumul cetatenilor din Carpati
\nfiind unul dintre cele mai reduse din Europa. Tocmai pe asta se
\nbazeaza producatorii cand vorbesc de potentialul de crestere a
\npietei in volum, dar si in valoare. In plus, Romania se afla in
\ngrupul celor 17 piete emergente care, conform previziunilor IMS
\nHealth, vor creste vanzarile de medicamente cu 90 de miliarde de
\ndolari in perioada 2009-2013, contribuind cu 48% la cresterea
\nanuala globala a industriei farmaceutice in 2013.<\/p>\n
Cu toate acestea, nu trebuie sa uitam ca incurajarea
\ninvestitiilor pe piata autohtona este puternic influentata de
\nsistemul legislativ si economic, care in prezent reprezinta punctul
\nslab al Romaniei. “Fara un mediu economic stabil si un cadru
\nlegislativ care sa stimuleze investitiile in productia locala de
\nmedicamente, Romania nu va putea deveni suficient de atractiva
\npentru investitori”, spune Dan Ivan. Iar acest aspect ar trebui
\nrezolvat, deoarece orice investitie presupune generarea de noi
\nlocuri de munca, atat pe verticala cat si pe orizontala, dar si de
\ncontributii la bugetul de stat prin intermediul taxelor si
\nimpozitelor generate.
\nAchizitia Zentiva de catre sanofi-aventis din martie 2009 a facut
\nparte din planul strategic al grupului. Zentiva detine unitati de
\nproductie si in Slovacia, Cehia, Turcia, cu activitati de cercetare
\nsi dezvoltare active in Cehia si Turcia.<\/p>\n
In Capitala opereaza si Actavis, unde in cadrul unitatii de
\nproductie isi desfasoara activitatea peste 150 de specialisti.
\nVolumul productiei locale de medicamente oncologice in cadrul
\nunitatii Sindan – Pharma, vorbim de circa doua milioane de unitati
\npe an. Doctoriile merg catre piata interna in proportie de 40%. In
\nce priveste topul produselor Actavis cel mai bine vandute pe
\npietele externe au fost Gemcitabina, Irinotecan si Fludarabina.
\nBogdan Oghina, directorul general al fabricii Sindan Pharma,
\nconsidera ca tara noastra are un potential ridicat de atragere a
\ninvestitiilor straine in zona productiei de medicamente. Tocmai de
\naceea, in primavara anului 2006, Sindan Pharma a fost achizitionata
\nde grupul Actavis, impreuna cu divizia comerciala Sindan, devenind
\nastfel parte a grupului aflat in topul celor mai mari producatori
\nsi distribuitori mondiali de medicamente generice. In provincie,
\ncapetele de afis sunt istoricul Antibiotice Iasi, Terapia
\nCluj-Napoca, dar si Sandoz si Gedeon-Richter in Targu-Mures si
\nEuropharm-GSK la Brasov.<\/p>\n
<\/p>\n
Fabrica GSK produce medicamente atat pentru piata interna, cat
\nsi pentru alte piete din lume. In prezent, exporta medicamente in
\npeste 50 de tari din intreaga lume. Pentru 2010, nivelul
\nexporturilor este estimat sa atinga circa 43% din productia totala,
\nceea ce inseamna un total de aproximativ 18,5 milioane de cutii.
\nFabrica GSK din Brasov a inceput exporturile in 2008, iar volumul
\nacestora a crescut cu 186% in 2009 comparativ cu 2008, iar pentru
\n2010 fata de 2009 estimeaza o crestere de 330%. Unitatea a ajuns la
\nacest nivel al exporturilor datorita investitiilor in fabrica din
\nultimii 12 ani. GlaxoSmithKline a preluat fabrica Europharm in anul
\n1998, iar nivelul investitiilor este de circa 100 de milioane de
\ndolari, spune Ciprian Marcu, Public Health and Corporate Affairs
\nDirector GSK Romania.<\/p>\n
O concentrare de fabrici exista si la Targu-Mures unde Sandoz si
\nGedeon Richter si-au stabilit unitatile de productie. Din 1998,
\nGedeon Richter s-a lansat si ca producator de medicamente in
\nRomania prin preluarea fabricii Armedica S.A., care din anul 2003 a
\npreluat numele de Gedeon Richter Romania S.A. Compania are peste
\n550 de angajati, jumatate cu studii superioare. Peste 50% din
\nportofoliul de produse al companiei Gedeon Richter din Romania e
\nfabricat la Targu-Mures. Toate aceste medicamente sunt destinate
\npietei interne, iar un procent semnificativ ajunge si pe cea
\nexterna. “Printre cele care iau drumul altor meleaguri se numara
\ntamsulosina, simvastatina si haloperidolul”, explica Valeria Dan,
\ndirector general al Gedeon Richter Romania. Si cei de la Sandoz
\nexporta o mare parte din productie catre alte tari. Membrii APMGR
\nau echilibrat balanta comerciala externa, in 2010, cu 400 milioane
\nde lei. Cat despre 2011, exporturile legitime de medicamente,
\ncumulate la nivelul asociatiei, se estimeaza ca se vor majora cu
\n10%.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Romania a devenit in ultimii ani un punct de atractie pentru multinationalele producatoare de medicamente. Desi mai e loc pentru granzi, afacerile celor care au ales Romania prospera, iar exporturile cresc in fiecare an. BUSINESS Magazin a cautat sa afle cine sunt cei care fabrica medicamente in tara noastra si care e potentialul dezvoltarii unor astfel de afaceri in anii urmatori.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7228],"tags":[201,7592,474,323,7147],"class_list":["post-45462","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-industrie","tag-companii","tag-farmaceutice","tag-industrie","tag-medicamente","tag-producatori"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45462","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45462"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45462\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62902,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45462\/revisions\/62902"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45462"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45462"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45462"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5850\/7909061\/8\/banda-actori.jpg?width=539&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n