{"id":45442,"date":"2011-01-26T09:40:00","date_gmt":"2011-01-26T09:40:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45442"},"modified":"2026-04-02T19:23:51","modified_gmt":"2026-04-02T19:23:51","slug":"doar-bucurestiul-conteaza-pe-harta-softistilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45442","title":{"rendered":"Doar Bucurestiul conteaza pe harta softistilor"},"content":{"rendered":"

“E cumva normal ca industria sa fie concentrata aici”, spune
\nBogdan Putinica, directorul executiv al companiei de soft Enea
\nRomania, despre Bucuresti. Dincolo de argumente precum pozitionarea
\ngeografica sau contactul rapid cu exteriorul prin intermediul unui
\naeroport international, Capitala atrage anual cele mai mari
\ninvestitii din partea multinationalelor prin comparatie cu alte
\norase din tara, dar si o buna parte din specialistii din anumite
\ndomenii care migreaza spre un centru de business mai ofertant din
\npunct de vedere financiar.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

In cifre, 5,8 miliarde de euro si aproape 69.000 de oameni
\ncompun industria IT&C din Bucuresti, adica 67%, respectiv 56%
\ndin nivelul din toata tara, procente la care se adauga si peste 60%
\ndin contributia la produsul intern brut a pietei de
\ntelecomunicatii, hardware, software si servicii, potrivit unui
\nstudiu realizat de Institutul pentru Tehnica de Calcul (ITC) pentru
\nanul 2009. Urmatoarele orase ca dimensiune ar fi Clujul, cu un
\nbusiness IT&C de 1,21 miliarde de euro si in jur de 8.500 de
\nangajati, si Timisoara, care genereaza putin peste jumatate de
\nmilion de euro si angajeaza in domeniu aproape 12.500 de oameni.
\n“In linii mari, tendintele si clasamentul sunt acelasi si pentru
\n2010, doar ca cifrele nu sunt inca disponibile in totalitate”,
\nprecizeaza Mircea Vuici, cercetator in cadrul ITC si coordonatorul
\nstudiului.<\/p>\n

Mana de lucru este totusi mai scumpa in Bucuresti. La fel si
\nchiriile si alte costuri semnificative pe care le-ar putea avea o
\ncompanie. In contrapondere, restul tarii nu mai sufera de multa
\nvreme de problema comunicatiilor ingreunate, mai ales ca internetul
\ndin Romania este printre cele mai performante din toata lumea, iar
\ndomeniul software, de exemplu, este unul care poate functiona la
\nfel de bine de la distanta. “In Iasi, costurile erau pana nu demult
\ncu 20-30% mai mici”, spune Putinica despre calculul facut la
\nmomentul in care evalua potentiale destinatii pentru deschiderea
\nunui nou birou al companiei. Centrul cu 25 de angajati se va
\ndeschide insa cel tarziu in martie in Republica Moldova, la
\nChisinau, pe fondul costurilor cu 40% mai mici sau chiar 50% “daca
\noptimizam la maximum cheltuielile”, dupa cum spune managerul.<\/p>\n

“Depinde bineinteles de orasul luat in calcul, dar numai mana de
\nlucru este cu o treime mai ieftina in provincie”, apreciaza Eugen
\nSchwab-Chesaru, seful pentru Europa Centrala si de Est al companiei
\nde consultanta IT Pierre Audoin Consultants (PAC). Singura problema
\nreala ar fi faptul ca oferta este totusi limitata, pe de-o parte
\npentru ca multi specialisti migreaza spre Capitala, iar pe de alta
\nparte pentru ca cei ramasi sunt deja angajati de companiile care au
\nintuit mai devreme potentialul de reducere a cheltuielilor si au
\npornit operatiuni regionale.<\/p>\n

“Acum ar insemna sa deschizi un birou si sa iti asumi decizia de
\na angaja oameni mai putin calificati pe care sa ii formezi intern
\nsau de a fura oameni de la competitie”, spune Putinica, aducand in
\nplus argumentul ca orasele cu acces la transport aerian nu mai sunt
\nchiar atat de ieftine si sunt deja inchise din cauza companiilor
\ndeja prezente care au absorbit toata forta de munca. Iar pentru o
\nmultinationala devine chiar mai dificil sa desfasoare activitati in
\nprovincie, mai ales cand se pune si problema unor vizite din partea
\nmanagerilor din alte tari.<\/p>\n

<\/p>\n

Regula nu este totusi general valabila. Tendinta companiilor de
\na migra spre orase mai ieftine s-a facut simtita deja de cativa
\nani, chiar daca operatiunile noi pornite in ultimii ani in Capitala
\ncontrabalanseaza ponderea industriei la nivel geografic. “Exista
\ndeja destule exemple de companii care au sarit peste Bucuresti si
\nau deschis filiale direct in provincie”, spune Vuici, facand
\nreferire, de exemplu, la Nokia, care a dus productia direct la
\nCluj, dubland ponderea judetului din totalul pietei. Tocmai din
\nacest motiv, productia de hardware este singura componenta a
\nindustriei IT&C care este mai puternica in tara decat in
\nCapitala unde reprezinta 8,4% din total, adica 143 de milioane de
\neuro, mai ales dupa prabusirea unor retaileri care aveau aici si
\nactivitati de asamblare de electronice, precum K-Tech.<\/p>\n

Cu toate acestea, inclusiv in ce priveste partea de software si
\nservicii, ponderea Bucurestiului s-a mai diminuat, lucru explicabil
\npe de-o parte prin volumul mare de insolvente, dar si prin mutarea
\nmultor companii mai mici in tara, in centre de afaceri cu software
\nprecumTimisoara, Cluj, Iasi si Brasov, care urmeaza in clasamentul
\nITC. In ansamblu, mai toate au scazut fata de anii trecuti pe
\nfondul crizei, exceptie facand doar Timisoara care s-a impus deja
\nde mai multa vreme drept al doilea centru software din tara, cu o
\ncifra de afaceri de 198 de milioane de euro, adica nici 15% din
\ncele 1,44 miliarde inregistrate in capitala.
\nNumai la telecomunicatii lucrurile sunt mai clare si cat se poate
\nde stabile. Cu afaceri de 4,2 miliarde de euro si 37.400 de
\nangajati, Bucurestiul concentreaza peste 92% din telecomul
\nromanesc. Doar furnizori alternativi, de regula companii de
\ndimensiuni foarte mici, raman in provincie si cumuleaza afaceri de
\ncateva sute de milioane de euro, insa nici cele mai mari centre de
\nafaceri nu ajung la un procent din intreaga industrie, situatie
\ncare nu se va schimba prea curand. Pentru ca in final,
\nmultinationale de telecom precum Orange sau Vodafone n-ar avea
\nniciodata cum sa-si mute operatiunile in afara Capitalei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Aproape sase miliarde de euro si 69.000 de oameni compun piata IT&C dintr-un singur oras din tara; Capitala concentreaza cea mai mare parte a industriei, desi companiile se plang in continuare de costuri mari si de forta de munca specializata tot mai putina. Sa fie provincia o directie?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[4139],"tags":[306,193,259,13352],"class_list":["post-45442","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-it","tag-bucuresti","tag-it","tag-productie","tag-sofware"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45442","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45442"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45442\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62901,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45442\/revisions\/62901"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45442"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45442"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45442"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}