{"id":45424,"date":"2011-01-25T10:20:00","date_gmt":"2011-01-25T10:20:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45424"},"modified":"2026-04-02T19:23:42","modified_gmt":"2026-04-02T19:23:42","slug":"recolta-ascunsa-a-romaniei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45424","title":{"rendered":"Recolta ascunsa a Romaniei"},"content":{"rendered":"

Romania si-a rezervat de ani buni locul in capatul cel mai de
\njos al listei in privinta productivitatii la hectar, la nivel
\neuropean, pentru cele mai variate culturi – de la cartofi si grau
\npana la porumb. Cu alte cuvinte, culturile sunt slabe. La grau,
\nspre exemplu, productia totala de anul trecut a fost de 5,7
\nmilioane de tone, mai mare cu 10% fata de 2009 (5,2 mil. tone).
\nTotusi recolta a fost mai mica cu 15% fata de 2008. Acestea sunt
\ninsa estimarile Ministerului Agriculturii si nu cifrele cu care
\nlucreaza Ministerul Finantelor, unde trebuie platite taxele pentru
\nvanzarile de cereale produse. Cele doua ministere nu lucreaza cu
\naceleasi date, iar diferentele sunt mari. “Noi trebuie sa raportam
\nla Ministerul Finantelor cantitatea de cereale pe care le cumparam
\nsi le vindem, pentru a putea primi inapoi TVA-ul”, spune Victor
\nBeznea, presedintele Asociatiei Comerciantilor de Produse Agricole
\n(ACPA).<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Asociatia reuneste companii, ca Alfred Toepfer Intl, Bunge,
\nCargill, Nidera si Glencore, care cumpara si vand peste hotare
\ncerealele produse in Romania. Datele raportate de unii producatori
\nde cereale sunt insa cel mai adesea ajustate, astfel incat este o
\nmare diferenta fata de cifrele din bilanturile negustorilor de
\ncereale. Comertul la negru sau “agricultura de sant”, cum mai este
\nea numita, reprezinta 50% din valoarea productiei agricole
\ncomercializate, potrivit unor estimari. Acest tip de negot este
\nneimpozitat si puternic concurential. Iar piata neagra are vant in
\nvele de vreme ce numai castigul din TVA reprezinta un sfert din
\nvaloarea marfurilor. De cealalta parte, a comertului legal, se afla
\ncompaniile care se lupta cu procedurile de rambursare a TVA. “In
\nacest moment suma totala a TVA nerambursate catre membrii
\nasociatiei ajunge la 300 de milioane de euro, iar perioadele de
\nintarziere depasesc, in unele cazuri, un an”, spune Beznea.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Logica diferentelor mari dintre cantitatile vandute si cele
\ndeclarate este simpla. Daca productia la hectar este de 4 tone de
\ncereale si sunt declarate doar 2,5 tone, taxele si impozitele sunt
\nplatite doar partial.
\n“Noi stim insa care este productia, pentru ca urmarim consumul
\nintern de cereale si vedem care sunt volumele cumparate si vandute
\nde noi”, spune Beznea. El precizeaza ca la nivel oficial sigure
\nsunt doar datele referitoare la suprafata agricola cultivata,
\npentru care se acorda subventii si care sunt supravegheate din
\nsatelit. Pana la ora inchiderii editiei, reprezentantii ANAF nu au
\ncomentat pe marginea subiectului.
\nConform estimarilor asociatiei, productia de cereale si oleaginoase
\ndin Romania se plaseaza in jurul a 16,5 milioane de tone, cu o
\nvaloare medie de 3 miliarde de euro. Din acestea, asociatia a
\nexportat anul trecut 4,4 milioane de tone, mai mult fata de 2009
\n(4,3 mil. tone). In valoare insa, exporturile au fost cu 30% mai
\nmari, ajungand la 800 de milioane de euro, suma care inseamna 2%
\ndin totalul exporturilor, estimate pentru 2010 la 36 de miliarde de
\neuro de Asociatia Nationala a Exportatorilor si Importatorilor din
\nRomania (ANEIR).<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Cresterea valorii exportului de cereale se datoreaza evolutiei
\npreturilor pe bursele internationale. “In urma cu cativa ani,
\npretul cerealelor era stabilit numai in functie de cerere si
\noferta. Acum sunt mai multi factori”, explica Beznea. Cresterea
\npretului la petrol a antrenat producatorii de biodiesel sa creasca
\nvolumul produs. Mare parte din productia de cereale a gasit
\ncumparatori mai generosi in sfera producatorilor de combustibil
\nverde. Cu titlu de exemplu, jumatate din recolta de porumb din SUA
\nare ca tinta finala rezervorul masinii. Pe de alta parte, un rol
\nimportant il joaca si fondurile de investitii care fac speculatii
\nbursiere cu cereale. In plus, un rol important il joaca, explica
\nreprezentantii ACPA, si schimbarile in dieta unor popoare. Nu multi
\ns-ar gandi ca pretul painii din Romania poate fi influentat de ce
\npune pe masa un indian sau un chinez. Ei bine, pentru ca indienii
\nsi chinezii mananca acum mai multa carne decat in trecut, a crescut
\ncererea pentru cereale furajere, spune Beznea.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

Tragand linie si adunand, toti acesti factori si-au pus amprenta
\nasupra felului spectaculos in care a evoluat pretul cerealelor.
\n“Acum, pretul la grau este in jur de 250 de euro, de doua ori mai
\nmare decat in urma cu un an”, spune Ofelia Nalbant, vicepresedinte
\nal ACPA. Ea povesteste ca, in vara, a existat un moment dificil
\npentru negustorii de cereale, cand “pretul graului la bursele
\ninternationale crestea cu 2 euro pe ora”. In acel moment, toate
\ncontractele, oricat de semnate si parafate erau, pareau sa-si fi
\npierdut orice valoare.<\/p>\n

Si asta pentru ca in ochii producatorilor romani de cereale, un
\ncontract nu are prea mare valoare, explica la unison membrii
\nasociatiei. “Neseriozitatea producatorilor este una dintre cele mai
\nmari probleme pe care le avem”, spune Cristian Mihailescu,
\nvicepresedinte al asociatiei. Si asta pentru ca, atunci cand un
\nnegustor de cereale cumpara de la un producator, nu face stocuri de
\nmarfuri, ci vinde, la randul sau, unei alte companii. “In momentul
\nin care o companie nu-si respecta contractul, noi marcam pierderi,
\npentru ca nu ne putem permite sa nu onoram contractele”, explica
\nMihailescu. Reprezentantii asociatiei nu au vrut insa sa dea
\ndetalii despre profitabilitatea filialelor din Romania, in
\ncomparatie cu alte tari.<\/p>\n

Pe fondul cresterii abrupte a preturilor la bursa, producatorii
\nde cereale nu si-au respectat contractele. Ce e de facut in aceste
\nconditii? Singura arma concreta in aceasta situatie este urmarirea
\nin judecata, procesele intinzandu-se insa pe parcursul a mai multi
\nani. “In Marea Britanie exista un sistem mult mai bine pus la punct
\nsi un astfel de proces se finalizeaza in trei luni”, spune Ofelia
\nNalbant. Numarul de procese intentate de companiile din asociatia
\ncomerciantilor de cereale a explodat anul trecut. “Situatia de aici
\nnu are niciun fel de termen de comparatie cu nicio alta tara
\neuropeana”, declara Nalbant, care spune ca in Ungaria numarul
\ncontractelor nerespectate se plaseaza sub 5%, iar in Bulgaria sub
\n10%. “Noi avem nevoie de cantitati mari de cereale pentru a pune in
\nmiscare sistemul de tranzactionare, nu putem lucra cu mici
\nproducatori”, explica Beznea motivul pentru care din lantul
\ncerealelor nu pot lipsi comerciantii care fac legatura intre
\nfermieri si exportatori. In prezent, domeniul agricol din Romania
\neste foarte fragmentat: 1,1 milioane de proprietari au circa 9,65
\nmil. ha de teren arabil, in jur de 900.000 de fermieri avand
\naproape doua milioane de hectare. Aceste proprietati mici sunt
\nlucrate, in cea mai mare parte, cu metode depasite, in mod
\nineficient. Pentru dezvoltarea din domeniul rural si al
\ntransporturilor, Uniunea Europeana a pus la dispozitia Romaniei
\nfonduri structurale de 31 de miliarde euro din 2007 pana in 2013,
\ndar gradul de absorbtie este foarte redus.<\/p>\n

“Agricultura ar putea fi finantata de membrii asociatiei intr-o
\nmasura mai mare, spre exemplu prin avansuri pentru recolta, daca
\nfurnizorii ar fi mai seriosi”, afirma Beznea. Varianta nu face
\nsens, in prezent, pentru ca niciuna dintre companii nu are
\nsiguranta ca, odata ce va plati in avans, va si primi, la termen,
\nrecolta.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Grau, porumb, orz sau floarea-soarelui. Toate recoltele de anul trecut au fost mai mari decat cele din 2009. Insa intre cifrele reale si cele declarate sunt diferente mari, pentru ca agricultorii prefera sa nu mai plateasca taxele aferente. Adeseori, recoltele sunt si de doua ori mai mari.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[9421],"tags":[20871,3,10551,9969,20870],"class_list":["post-45424","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-agricultura","tag-agricultori","tag-agricultura","tag-culturi","tag-productivitate","tag-taze"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45424","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45424"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45424\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62888,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45424\/revisions\/62888"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45424"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45424"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45424"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}