Pentru companii, sursele de finantare din strainatate s-au dovedit mai atractive decat creditele bancilor romanesti. Pentru romanul statistic, in schimb, accesul la un imprumut de la o banca din afara granitelor nu este tocmai simplu. Dar lucrurile s-ar putea schimba in curand.<\/SPAN><\/SPAN><\/FONT><\/SPAN><\/SPAN><\/SPAN><\/FONT><\/P> <\/SPAN><\/SPAN><\/FONT><\/SPAN><\/SPAN><\/SPAN><\/FONT> <\/P> Sub 10% din finantarea companiilor romanesti se face prin credite luate de la bancile romanesti, atragea atentia, in cadrul seminarului \u0084Romania 2010. Ce business plan avem pe urmatorii cinci ani\u0093, organizat saptamana trecuta de Ziarul Financiar, Mihai Bogza, presedinte Bancpost si fost viceguvernator al Bancii Nationale<\/SPAN><\/SPAN><\/FONT><\/SPAN>. <\/P> <\/P> Ca marile companii prefera, atunci cand au nevoie de bani, sa apeleze la fondurile proprii, la credite comerciale, finantari de la companiile mama sau (din ce in ce mai mult) la imprumuturi de la bancile straine, explica Bogza, se vede \u0084foarte bine\u0093 in statistici: datoria privata a Romaniei a crescut anul trecut cu circa 30%. In opinia fostului viceguvernator, \u0084astea sunt, de fapt, credite \u00abfurate\u00bb de la sistemul bancar romanesc\u0093. Cum se explica insa acest apetit pentru sursele de finantare din afara sistemului bancar local? Este previzibila pentru viitor o astfel de miscare si pentru segmentul de retail? In mare parte, fuga din sistemul bancar autohton a marilor companii aflate in cautare de finantare tine de costul mai mare al imprumuturilor in Romania. \u0084Mai ales al celui in valuta\u0093, subliniaza Bogza – adica exact al acelor finantari cautate in principal de marile companii ce lucreaza \u0084fie in activitati de import, fie de export\u0093. Asa se face ca, urmare a scumpirii \u0084intentionate\u0093 a creditelor in valuta ca urmare a masurilor luate de banca centrala anul trecut, \u0084pentru companii a devenit mai economic sa se indrepte catre alte surse de finantare\u0093, explica Bogza. <\/SPAN>De altfel, nu rare sunt cazurile in care bancile romanesti (si in special cele care fac parte dintr-un grup international) ajung sa fie simpli intermediari intre clienti si bancile straine pentru un imprumut. \u0084Deloc o stare de fapt pozitiva pentru sistemul bancar romanesc\u0093, spune fostul viceguvernator, la unison cu alti reprezentanti ai sistemului bancar. Stare de fapt care, dupa momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, s-ar putea manifesta (intr-o masura mai mica sau mai mare) nu doar pe partea de finantare a corporatiilor, dar si pe cea de retail. Bancherii spun ca politica restrictiva a bancii centrale – \u0084unicul buton apasat de autoritatile romane in lupta cu dezechilibrele macroeconomice\u0093 – <\/SPAN>ar putea face ca, dupa 2007, bancile romanesti sa piarda clienti in favoarea celor din UE. \u0084Trebuie sa ne asteptam ca intr-o buna zi bancile din jur sa vada ca institutiile financiare romanesti au multe restrictii de respectat\u0093, atragea atentia, in cadrul aceluiasi seminar, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Gratian Ghetea. <\/SPAN>Dupa 2007, institutiile financiare din Uniunea Europeana vor putea opera liber pe piata romaneasca, in baza unei simple instiintari (autorizari) facute bancii centrale. In aceste conditii, nivelul ridicat al rezervelor minime obligatorii (ce scumpeste proportional imprumuturile acordate de bancile romanesti), dar si restrictiile impuse la creditele de consum ar putea face mai interesante creditele strainilor, in fata celor oferite de bancherii romani. \u0084La noi\u0093, explica Lucian Anghel, director adjunct pentru piete financiare la BCR, \u0084rezerva minima obligatorie e mai mare decat tot ce au avut celelalte tari in momentul aderarii\u0093. Iar reducerea acestor rezerve nu se face peste noapte, spune Anghel, amintind exemplul Poloniei, tara care a avut nevoie de cinci ani pentru ca aceste rezerve sa coboare de la 5% la 3,5%. \u0084Reducerea rezervelor va diminua si volumul creditelor inregistrate in afara\u0093, concluzioneaza Anghel. Pana atunci, insa, nu ar trebui sa mire pe nimeni, crede Radu Ghetea, daca \u0084in curand banci din Bulgaria sau Ungaria vor incepe sa ofere credite de retail pentru romani, in sucursale de la granita\u0093. Elementul cheie in aceasta relatie ramane totusi proximitatea, \u0084pentru ca nimeni nu va merge din Bucuresti pana la granita ca sa ia un credit putin mai ieftin\u0093, este de parere Bogza. Teoretic, romani pot lua chiar si acum un credit de la bancile din strainatate, dar numarul celor care au apelat la aceasta varianta e insignifiant, spun bancherii. Conteaza mult relatia directa dintre clienti si banca, spun acestia, concluzionand ca fenomenul nu va fi, nici pe departe, unul de amploare. Ca lupta pentru clienti (fie ei companii, fie de retail) se va amplifica in sistemul bancar o anticipeaza si Roxana Moldovan, vicepresedinte la ABN Amro, care, alaturi de concurenta bancilor nerezidente, vede si dezvoltarea unor afaceri de nisa. \u0084Microfinantarea\u0093, crede ea, \u0084va deveni o nisa importanta de piata in urmatorii ani, datorita populatiei care in majoritate are un nivel de trai <\/SPAN>scazut\u0093. Aceasta va fi, apreciaza vicepresedintele de la ABN Amro, in special atributul institutiilor financiare <\/SPAN>globale care, prin sisteme proprii, pot sa mobilizeze fonduri uriase pe diferite piete financiare ale lumii. In Romania exista deja banci care si-au creat o nisa de piata prin facilitarea transferurilor din Uniunea Europeana si alte tari (Israel) catre Romania, din fonduri rezultate din munca lucratorilor romani in aceste tari (prin Western Union). Iar sumele intermediate nu sunt mici, in conditiile in care un procent de 10% din populatia activa a Romaniei a lucrat in afara granitelor anul trecut, aducand in tara 3,5 miliarde de euro. Moldovan vede, si la acest capitol, o posibila nisa de intrare pentru institutiile financiare internationale, care \u0084ar putea sa inceapa si in Romania sustinerea acestui sector\u0093, nu direct catre populatie, ci prin sustinerea financiara a companiilor specializate in microfinantari. Despre dezvoltarea niselor de piata (pe segmente precum a bancilor ipotecare sau a caselor de economii in domeniul locativ, dar nu numai) vorbesc si ceilalti bancheri. Totusi, \u0084numarul bancilor nu va scadea prea mult\u0093, crede Mihai Bogza, adaugand ca, in nici intr-un caz, disparitia unor nume de pe piata nu va avea loc prin falimente. \u0084Pe cale naturala vor disparea foarte putine banci\u0093, crede el, \u0084dar cu siguranta vor mai exista fuziuni si achizitii\u0093. Tragand linie si adunand, fostul viceguvernator al bancii centrale, incearca schitarea unui \u0084portret\u0093 al sistemului bancar peste inca cinci ani. <\/SPAN><\/P> <\/P> Astfel, extrapoland experienta ultimilor doi ani, el anticipeaza pentru 2010 un sistem bancar ale carui active vor trece de 130 de miliarde de euro, fata de circa 38 de miliarde de euro in prezent. La fel, creditele totale acordate ar putea atinge 61 de miliarde euro in 2010, fata de 16,4 miliarde de euro, iar depozitele populatiei vor avea un ritm anual de crestere de 20% (ceea ce ar duce la aproximativ 23 de miliarde de euro in 2010 fata de 9,4 miliarde de euro in 2005). Cercul se inchide insa in acelasi punct: pentru a ajunge aici, \u0084e nevoie de conditii economice normale\u0093, acuza bancherii, aratand cu degetul in aceeasi directie. Inspre banca centrala.<\/SPAN><\/P><\/SPAN><\/SPAN><\/SPAN><\/FONT><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Pentru companii, sursele de finantare din strainatate s-au dovedit mai atractive decat creditele bancilor romanesti. Pentru romanul statistic, in schimb, accesul la un imprumut de la o banca din afara granitelor nu este tocmai simplu. Dar lucrurile s-ar putea schimba in curand.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[3828],"class_list":["post-4541","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-creditul-trece-granita"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4541","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4541"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4541\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25968,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4541\/revisions\/25968"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4541"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4541"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4541"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}