{"id":45364,"date":"2011-01-21T09:40:00","date_gmt":"2011-01-21T09:40:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45364"},"modified":"2026-04-02T19:21:39","modified_gmt":"2026-04-02T19:21:39","slug":"cat-vor-rezista-tarile-bolnave-ale-zonei-euro","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45364","title":{"rendered":"Cat vor rezista tarile bolnave ale zonei euro"},"content":{"rendered":"

Portugalia a scapat pentru moment din ghearele pietelor care-i
\ncereau dobanzi tot mai mari ca sa-i rostogoleasca datoriile: un
\nvant de schimbare venit dinspre Berlin si Bruxelles a ajutat
\nLisabona sa obtina saptamana trecuta dobanzi putin sub 7% la doua
\nemisiuni de obligatiuni cu scadenta la patru ani (dobanda de 5,39%)
\nsi la zece ani (dobanda de 6,71%), in valoare de 1,25 miliarde de
\neuro. Salvarea in extremis a Portugaliei a venit de la zvonurile ca
\nguvernul german va sustine propunerile Comisiei Europene de
\nrevigorare a Fondului European de Stabilitate Financiara (EFSF),
\nfondul de 440 de miliarde de euro din care Grecia si Irlanda au
\ntras pana acum aproape jumatate pentru a se pune la adapost de
\nrandamentele pantagruelice pe care investitorii le cereau ca sa le
\ncumpere obligatiunile suverane. Propunerile inseamna de fapt
\ngarantii financiare extinse, adica mai multi bani din portofelul
\nBerlinului pentru salvarea statelor cu probleme de creditare din
\nzona euro.<\/p>\n

Ca Portugalia a scapat saptamana trecuta nu inseamna in mod
\nautomat ca si miercurea aceasta, cand vrea sa stranga alte 750 de
\nmilioane de euro de pe pietele financiare, va beneficia de acelasi
\ntratament; si mai greu de crezut e ca va avea acelasi noroc la
\nfiecare din multele licitatii pe care le mai pregateste pentru
\nacest an, cand trebuie sa onoreze datorii scadente de 27,7 miliarde
\nde euro. Iar dobanzile la care se imprumuta Lisabona, aproape de
\npragul psihologic de 7% de la care Grecia si Irlanda au ajuns
\ndirect in salonul de reanimare financiara al FMI si UE, sunt
\nnesustenabile pentru intreaga cantitate de datorie ce ajunge la
\nscadenta in urmatoarele luni.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

In aceste conditii, guvernul condus de Jos\u00e9 Socrates se lauda in
\nfata unei audiente surde ca a reusit anul trecut sa coboare
\ndeficitul bugetar la 7,3% din PIB (cu aproape un procent mai jos
\ndecat estimarile initiale): dupa ce masurile de austeritate care
\ntrebuie sa duca in 2011 deficitul la 4,6% vor fi puse in practica,
\neconomia va scadea cu 1,3% (oricum stagnarea a fost cuvantul de
\nordine in ultimul deceniu), iar credibilitatea financiara a
\nLisabonei va fi pusa la indoiala si mai mult in lipsa unei plase de
\nsiguranta din partea EFSF.<\/p>\n

In noiembrie, de altfel, Lisabona a trecut milimetric pe langa
\nsoarta Irlandei, dobanzile la obligatiunile sale fiind pentru o
\nvreme tot peste pragul de 7%, ca sa scada apoi usor pentru cateva
\nsaptamani, cat timp pietele au digerat anuntul ca Irlanda va fi
\nsprijinita cu 85 de miliarde de euro de Uniunea Europeana si de
\nFondul Monetar International. Politicienii portughezi continua insa
\nsa nege cu vehementa vazuta anterior si la cabinetul grec si la cel
\nirlandez ca li s-ar fi cerut sa apeleze la fondul de urgenta
\neuropean sau ca ar avea nevoie de sprijin pentru a-si onora
\ndatoriile.<\/p>\n

Informatiile de culise privind telefoane date pe firul scurt de
\nla Berlin si Paris pentru ca Portugalia sa ceara oficial sprijin
\nfinanciar international au inceput sa se inmulteasca dupa primele
\nzile ale anului, accelerate si de anuntul surprinzator al
\nguvernului condus de Jos\u00e9 Socrates ca devanseaza pentru aceasta
\nluna – si asa aglomerata in licitatii de finantare – mai multe
\netape de rostogolire a unor credite scadente in acest an.<\/p>\n

De ce ar fi plauzibile aceste telefoane pe firul scurt? La fel
\ncum nici salvarea Irlandei nu era strict limitata la granitele
\nnationale, expunerile bancilor germane si britanice in sectorul
\nirlandez fiind consistente, si salvarea Portugaliei ar insemna de
\nfapt o gura de oxigen pentru Spania, la randul ei prinsa cu un grad
\nmare de expunere pe sectorul bancar portughez, ale carui bilanturi
\ndin acest an vor fi serios afectate de austeritatea bugetara. Iar
\ndespre Madrid s-a spus ca ar fi de fapt vanatul pe care-l asteapta
\npietele financiare in acest an, unul suficient de mare ca sa
\nzdruncine serios stabilitatea EFSF.<\/p>\n

Potrivit protocolului de functionare al fondului de garantare
\neuropean, EFSF isi poate pastra ratingul maxim AAA cu conditia sa
\npastreze o rezerva de cel putin 100 de miliarde de euro, or, dupa
\nprobabila salvare a Portugaliei si posibila cerere de ajutor venita
\ndin partea Spaniei, fondul si-ar inchide practic portile pentru
\norice alta tara cu probleme, fie ea Belgia sau dolofana Italie, ale
\ncarei datorii de 321 de miliarde de euro ce trebuie rostogolite in
\nacest an trezesc instinctele carnivore ale investitorilor
\nfinanciari.<\/p>\n

<\/p>\n

In fata acestor pericole, cancelarul german Angela Merkel si-a
\nasumat public o declaratie de sustinere a eurozonei, iar
\ninformatiile obtinute de Financial Times au indicat ca ar putea fi
\nvorba despre un plan de a extinde EFSF cu circa 25% (pentru a
\ninclude si sumele din “rezerva strategica”), pastrand insa ratingul
\nAAA pentru ca acesta sa poata cumpara obligatiuni suverane de pe
\npiata secundara sau sa ofere linii de creditare pe termen scurt
\npentru statele cu probleme de lichiditate. Presedintele Comisiei
\nEuropene, portughezul Jos\u00e9 Manuel Dur\u00e3o Barroso, a dat chiar ca
\ntermen proximul Consiliu European din februarie pentru adoptarea
\nunei noi solutii in cazul Fondului European de Stabilitate
\nFinanciara, ceea ce pentru piete a insemnat echivalentul unei pauze
\nde tras rasuflarea.<\/p>\n

Dar chiar daca la inceputul lui februarie liderii UE ajung la un
\nacord pentru redesenarea plasei financiare comune a eurozonei, sunt
\nfoarte mari sansele ca planul sa se impiedice chiar in parlamentul
\ngerman, unde – fiind si an electoral – nu sunt oricum prea multi
\nsustinatori ai sprijinirii rudelor mai sarace din UE cu banii
\ncontribuabilului german. Si, cum nici masina germana nu mai e ce-a
\nfost, si credibilitatea Berlinului pe pietele internationale incepe
\nsa se clatine: costul asigurarii datoriilor suverane (CDS) ale
\nGermaniei a crescut in ultimul an de la 0,25% pana la aproape 6%,
\nun record personal nedorit pentru ultimii doi ani si un semn ca
\nmotorul economic al Europei nu mai e vazut in stare sa traga mult
\ntimp de acum inainte si cu acelasi randament atelajul zonei
\neuro.<\/p>\n

Oricum, nici revitaminizarea EFSF nu este o solutie pe termen
\nlung pentru unii dintre cei mai respectati experti financiari: daca
\nuniunea monetara se va transforma intr-un club de transferuri,
\ndinspre statele bogate, ca Germania, catre statele periferice cu
\nprobleme structurale si nevoi de finantare ciclice, viitorul
\nmonedei europene ar fi sumbru si scurt, totodata. Licitatiile de
\nbonduri italiene si spaniole de saptamana trecuta par sa dea
\ndreptate celor care avertizeaza ca zona euro a intrat intr-o
\npericuloasa spirala in care criza datoriilor se autoalimenteaza: si
\nSpania si Italia si-au rostogolit trei, respectiv sase miliarde de
\neuro, parti minore din datoria publica, la dobanzi in crestere
\nsensibila fata de licitatiile precedente, de la sfarsitul lui 2010.
\nProblemelor structurale ale zonei euro – lipsa de competitivitate a
\neconomiilor componente, slaba capitalizare a sistemului bancar si
\ndatoriile publice nesustenabile – pietele nu le pot deocamdata
\nraspunde decat cu dobanzi mai mari – si s-ar putea sa nu mai fie
\natat de mult pana cand liderii europeni se vor trezi fara solutii
\ndaca vor continua sa le caute in aceeasi paradigma ca pana
\nacum.<\/p>\n

Tot saptamana aceasta, EFSF va lansa prima sa licitatie de
\nobligatiuni in valoare de cinci miliarde de euro (menita sa
\nfinanteze o parte din imprumutul promis Irlandei), un prim pas din
\nceea ce unii investitori considera, potrivit Financial Times, un
\nprecursor al unei zone europene comune de obligatiuni ce s-ar putea
\ndezvolta rapid de la acest punct incolo. Ca o dovada a optimismului
\ncu care pietele intampina acest prim semn al unei atitudini unitare
\nla nivel european, Japonia si-a anuntat deja intentia de a cumpara
\ncel putin 20% din aceste obligatiuni, iar liderii europeni spera sa
\natraga si alte pusculite pline care sa mai alimenteze EFSF, cum ar
\nfi marile fonduri suverane din China, Norvegia sau din Orientul
\nMijlociu.<\/p>\n

Asteptati-va, deci, la multe poze de grup cu lideri europeni
\namabili care ii curteaza pe cei din Orient (fie el Mijlociu sau
\nIndepartat) la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elvetia, de la
\nsfarsitul lunii (26-30 ianuarie). Acolo, mai devreme de Consiliul
\nEuropean din februarie, s-ar putea sa se decida viitorul Fondului
\nde Stabilitate Financiara si, implicit, cel al clubului PIIGS si al
\noricui ar mai putea intra in el (de pilda, Belgia). Asta daca
\nreduta Lisabona mai rezista pana atunci.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Metastaza zonei euro ameninta in continuare Portugalia, iar Bruxellesul da semne ca nu e dispus sa tolereze inca o drama in zona euro, dupa ce si Irlanda si Grecia au capitulat in fata pietelor financiare. Cat va rezista Portugalia, pe cine va trage dupa ea in momentul capitularii si cat va mai continua acest domino – acestea sunt intrebarile care dau frisoane in cancelariile europene.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[14214,750,438,6266,13313,13242],"class_list":["post-45364","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-bruxelles","tag-datorii","tag-europa","tag-oameni","tag-state","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45364","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45364"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45364\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62833,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45364\/revisions\/62833"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45364"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45364"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45364"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}