n copil de nici opt ani statea sprijinit de peretele de la
\nintrarea in Gara de Nord din Bucuresti. Marius fugise de acasa din
\nMoldova, speriat de bataile zilnice din familia sa. Povestea se
\nintampla in urma cu mai bine de un deceniu, cand cei de la Salvati
\nCopiii l-au gasit pe Marius colindand confuz cladirea umeda a
\ngarii. Gasit in Bucuresti de un adult “prietenos”, copilul fusese
\natras intr-un apartament inchiriat de un strain, care l-a vazut
\nlipsit de aparare si l-a abuzat. “E cel mai special caz, unul care
\nni s-a lipit tuturor de inima”, isi aminteste Gabriela
\nAlexandrescu, presedintele executiv al Salvati Copiii. De cand a
\nscapat din mediul infiorator unde a crescut, tanarul a mai fugit,
\ns-a mai intors, dar daca spunem ca acum Marius munceste, si nu
\noricum si oriunde, ci tocmai in Olanda, unde e asistent social,
\nvedem ca scepticismul general cand vine vorba de viitorul copiilor
\nstrazii poate sa fie infirmat.<\/p>\n
Marius a fost doar unul din cazurile de copii care au avut sau
\nau nevoie de ajutor, iar banii pentru asemenea cauze nobile ar
\ntrebui sa scape de grila necrutatoare a recesiunii. Si totusi,
\nlipsurile se simt. In apropierea Craciunului, i-am gasit pe cei de
\nla Salvati Copiii in febra pregatirilor pentru Festivalul Brazilor
\nde Craciun, eveniment anual in care companiile liciteaza pentru
\nbrazi decorati de designeri cunoscuti. Mai exact, pentru 2010,
\ndesignerii au creat 25 de brazi inediti, care au atras aceeasi suma
\nca in 2009. Gabriela Alexandrescu isi aminteste de anul de glorie
\n2007, cand Salvati Copiii a numarat din vanzarea brazilor 576.000
\nde euro. In 2008, suma a coborat la 360.000, iar in 2009 din
\neveniment s-au adunat doar 275.000 de euro.<\/p>\n
“Cred ca fiecare se simte apropiat de cauza copiilor si ar fi
\nciudat sa nu fie asa. Nu ai cum sa nu crezi ca trebuie sa implici,
\ncand vezi in ce conditii traiesc unii copii. Iar cand ii vezi,
\ndevii si mai implicat si vrei sa faci si mai mult”, incepe
\ndirectorul Salvati Copiii discutia cu BUSINESS Magazin. Ea
\npovesteste ca, in afara faptului ca nu au asigurate cele necesare
\nunei supravietuiri decente, din cauza saraciei, copiii preiau toata
\ntristetea si nervozitatea parintilor si a celor din jurul lor. Cei
\nmici simt orice schimbare si traiesc intr-un mediu in care starea
\nemotionala a adultilor se rasfrange si asupra lor. Traind intr-un
\nmediu nesigur, exista tot mai multi copii cu probleme de
\ninadaptabilitate sociala si depresie, iar asta le creeaza probleme
\nla scoala si in relatia cu ceilalti.<\/p>\n
Bugetul anual nu a fost insa atat de grav afectat, pentru ca
\nONG-urile au sesizat repede noile tendinte din sfera donatorilor si
\nau vazut ca firmele au mai mult interes sa dezvolte un proiect
\nspecific, sa se identifice printr-o anumita campanie. Asa incat
\norganizatiile nu mai promoveaza un intreg plan, ci il impart in mai
\nmulte proiecte pe care le ofera companiilor care doresc sa le
\nsprijine. “Gradul de implicare e mai mare, se includ si voluntari,
\nil comunica in interiorul companiei ca fiind proiectul lor”,
\nexplica directorul organizatiei Salvati Copiii.<\/p>\n
Toata lumea a devenit mai atenta la modul cum se cheltuiesc
\nbanii, pentru ca e greu de anticipat ce se va intampla cu afacerile
\nin anii urmatori. “In lipsa fondurilor, incercam sa dezvoltam
\nparteneriate unu la unu cu companiile interesate”, spune
\nAlexandrescu. Unii vor sa investeasca in proiecte chiar in
\ncomunitatea unde isi desfasoara activitatea. In plus, informarea
\ncetatenilor si a firmelor este si ea importanta, asa incat
\norganizatiile incearca sa mediatizeze cat mai mult cadrul legal
\nprin care se pot sprijini initiativele caritabile. “Daca presa ne
\nsustine, potentialul este foarte mare. Legislatia fiscala pentru
\ndonatii nu este inca foarte cunoscuta, desi exista din 2004”, spune
\nCarmen Uscatu, presedintele unui alt ONG, Salveaza Vieti. Si de
\nmulte ori aude din gura potentialilor donatori replici precum “Dar
\ndaca vine Fiscul peste noi?”.<\/p>\n
<\/p>\n
Prevederile de care vorbeste Carmen Uscatu sunt valabile in
\nCodul fiscal inca din anul 2004, fara nicio modificare:
\n“Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si\/sau acte de mecenat
\npotrivit legii privind sponsorizarea pot sa scada din impozitul
\ndatorat sumele aferente, in limita minima de 3 la mie din cifra de
\nafaceri sau 20% din impozitul pe profit”. Mai exact, daca o
\ncompanie are marja de profit de peste 11%, atunci limitarea este la
\ncifra de afaceri, iar daca firma are marja de profit mai mica,
\natunci limitarea e de 20% din impozitul pe profit. Adica din zece
\nlei dati statului, cost care oricum exista, doi se duc la
\norganizatia aleasa de firma. “Banii donati ONG-urilor vor fi
\ncheltuiti incomparabil mai bine decat cei publici.<\/p>\n
ONG-urile nu au profit, iar cauzele pentru care militeaza sunt
\ndintre cele mai nobile”, sustine avocatul Gabriel Biris.
\nMult mai bine cunoscuta e prevederea care permite directionarea a
\n2% din impozitul pe venit de catre persoanele fizice. Nici aceea nu
\ntrebuie neglijata, mai ales ca declaratia se depune pana pe 25 mai.
\n“Ganditi-va ca daca am compara 2% cu 20%, e de zece ori mai mare
\nfacilitatea de care pot beneficia firmele”, adauga avocatul. Daca
\nprivim inspre ponderea veniturilor la bugetul de stat, spune Biris,
\nimpozitul pe profit nu este cu mult mai mic decat cel pe venit.
\nComparatia ne duce cu gandul ca posibilitatea oferita companiilor
\nsi contribuabililor individuali poate atrage sume semnificativ mai
\nmari. Potrivit calculelor avocatului Gabriel Biris, impozitul pe
\nprofit reprezinta in buget cam 2% din PIB, respectiv circa 3
\nmiliarde de euro. Circa 400-500 de milioane de euro s-ar strange,
\nasadar, daca toate companiile si-ar dona cei 20% catre ONG-uri.
\n“Cam cate se pot face cu acesti bani?”, se intreaba Biris.<\/p>\n
Dincolo de sumele acumulate ca urmare a donatiilor legale, cei
\n2% directionati din impozitul pe venit, alaturi de cei 20% din cel
\npe profit, ar putea fi cheltuiti mult mai eficient daca mai putine
\nONG-uri mai bine controlate s-ar folosi de bani. “Nu e vorba ca
\nbanii isi pierd urma, dar din pricina numarului ridicat de fundatii
\nisi pierd din eficienta”, crede Gabriela Alexandrescu, presedintele
\nSalvati Copiii. Ea sustine ca exista tendinta ca o companie sa-si
\nfaca propria fundatie, sa-si roage angajatii sa directioneze acolo
\ncei 2%, iar asa poate sa apara riscul ca eventualele efecte asupra
\ncelor in nevoie sa se “faramiteze”. Totusi, aceasta este situatia
\nsi in tarile dezvoltate, iar eficienta ajutoarelor colectate
\ndepinde strict de capacitatea de administrare a fundatiilor
\nrespective si de constanta actiunii lor, nu de dimensiunile sau de
\nnumarul ONG-urilor care se ocupa de demersuri caritabile.<\/p>\n
“Banii de la Salvati Copiii se orienteaza catre scolarizarea
\ncopiiilor defavorizati care se integreaza greu in mediul
\neducational, dar sprijina si educarea celor care au intarziat
\npregatirea scolara”, spune Gabriela Alexandrescu. De fapt sunt
\nclase paralele, iar elevii reusesc sa recupereze anii pierduti
\nprintr-o curricula speciala, mai ales ca “nimeni nu vrea sa scoata
\nolimpici din ei, dar ii sprijinim sa obtina diploma atat de
\nnecesara pentru integrarea in piata muncii”.<\/p>\n
Cei mai mari sponsori ai ONG-urilor sunt companiile din domeniul
\nenergiei, dar si cei din telecom, auto, banci, IT, aviatie,
\nfarmaceutice si retail.<\/p>\n
Statistici privind ponderea celor care doneaza 2% din impozitul
\npe venit catre o cauza nobila nu sunt facute publice de cei de la
\nMinisterul Finantelor. Sumele acumulate au fost insa in crestere de
\nla an la an, pe masura ce campaniile de informare a populatiei dau
\nroade. De cealalta parte, banii fara destinatar nu mai pleaca
\ninspre ONG-uri, ci raman la stat. Conform datelor Agentiei
\nNationale de Administrare Fiscala, in ultimii cinci ani de
\naplicare, prevederea cu directionarea a 2% din impozitul pe venit a
\ngenerat aproape 52 de milioane de euro. Numarul contribuabililor
\ncare si-au exercitat dreptul de a rezerva 2% din impozitul pe venit
\ncatre o entitate non-profit a urcat de la 145.000 in 2005 la
\n1.326.806 persoane in 2009. Totodata, suma directionata in 2009, de
\naproape 110 milioane de lei, reprezinta o dublare a donatiilor din
\nanul precedent, de 48 milioane lei. Cei mai multi bani au mers
\ncatre ONG-uri cu activitate in sanatate, circa un sfert, apoi
\nservicii sociale, educatie si cultura. La polul opus se afla
\nprotectia mediului si drepturile omului.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Cat priveste Fundatia pentru SMURD, un alt pol de atragere a
\ndonatiilor din contributia de 2% din impozitul pe venit, sumele
\ncolectate sunt intr-un trend similar cu cel din 2009. Desi banii
\nstransi direct de la companii de catre SMURD, Salvati Copiii sau
\nCrucea Rosie au trecut prin sita recesiunii, buna mediatizare a
\nfacilitatilor legale de sprijinire a ONG-urilor au facut ca per
\ntotal situatia sa se mentina la acelasi nivel. De remarcat e faptul
\nca o treime din sumele colectate sunt destinate bisericilor,
\npotrivit datelor GfK.<\/p>\n
Daca tendinta crescatoare se pastreaza, minusul cauzat de
\nimputinarea donatiilor directe ar putea fi compensat de facilitatea
\nlegala oferita firmelor si persoanelor fizice, permitand colectarea
\nunor bani indreptati catre cauze unde nevoia de ajutor este
\nimediata. “E mare pacat sa nu ne folosim de o lege care chiar ne
\najuta”, pledeaza Carmen Uscatu, presedintele Salveaza Vieti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
De cand cu recesiunea, banii adunati de organizatiile cu scopuri caritabile s-au prabusit la jumatate fata de vremurile bune. Companiile au taiat din bugetele pentru donatii, iar ONG-urile s-au vazut nevoite sa gaseasca noi solutii in lupta pentru strangerea de fonduri.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[20805,15263,17997,179,7189],"class_list":["post-45347","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-cauze-nobile","tag-donatii","tag-ong","tag-recesiune","tag-societate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45347","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45347"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45347\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62817,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45347\/revisions\/62817"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45347"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45347"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45347"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}