{"id":45330,"date":"2011-01-19T09:40:00","date_gmt":"2011-01-19T09:40:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45330"},"modified":"2026-04-02T19:21:01","modified_gmt":"2026-04-02T19:21:01","slug":"ce-facem-cu-banii-majoritatea-banilor-merge-pe-mancare-si-rate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45330","title":{"rendered":"Ce facem cu banii? Majoritatea banilor merge pe mancare si rate"},"content":{"rendered":"

Romanii nu au fost niciodata laudati pentru felul in care isi
\nadministreaza banii, pentru deciziile financiare pe care le iau, ba
\nchiar au fost criticati pentru ca nu stiu sa economiseasca sau
\npentru ca arunca cu banii in vant. Au fost date, mai mereu,
\ncontraexemplele vecinilor, bine familiarizati cu instrumentele
\nfinanciare si mult mai cumpatati in gestionarea bugetelor. Sigur,
\naproape niciodata nu castigam mai mult decat ei, asa ca aveam
\ncircumstante atenuante. Ar mai fi, poate, si argumentul evolutiei
\npietei financiare din Romania, care a avut loc intr-un ritm mult
\nmai lent decat in celelalte piete.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

ING a studiat comportamentul de consum financiar din zece tari
\ndin intreaga lume – Olanda, Belgia, Spania, Romania, Polonia, SUA,
\nMexic, India, Coreea si Japonia, iar rezultatele studiului “ING
\nConsumer Resourcefulness” sunt interesante, mai ales din momentul
\nin care incepem sa facem comparatii intre noi si ceilalti. Observam
\nin primul rand diferente mici in ceea ce priveste modul in care ne
\ngestionam banii si apropieri surprinzatoare la capitolul temerilor
\nfinanciare, care vizeaza in special varsta pensionarii. Este, cu
\nsiguranta, surprinzator ca si americanii, spre exemplu, care se
\nbucura de o calitate a vietii mult mai crescuta decat noi, se tem
\nca la pensie nu o vor duce foarte bine. Nu avem bani pusi deoparte
\nsi nici nu folosim cu foarte multa incredere instrumentele
\nfinanciare de economisire si investitii, iar acestea sunt cele mai
\nmari minusuri pe care le au romanii in acest studiu. Concret,
\neconomisim doar 7% din venitul lunar, nivel minim in randul celor
\nzece state incluse in studiu, doar o treime dintre noi detin o
\nasigurare de viata (comparativ cu 54% la nivel global), 36% au un
\ncont de economii (jumatate fata de media globala) si 25% au un plan
\nde pensii versus 38%, cat este media globala.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Si in privinta utilizarii produselor de investitii, romanii se
\nplaseaza pe ultimul loc in randul tarilor incluse in studiul ING,
\ncu un procent de 8% – de patru ori mai redus decat media din tarile
\nanalizate. In schimb, procentul celor care detin un card de credit
\nin Romania (63%) este relativ similar cu cel de la nivel global si
\ndoar 15% dintre romani au o ipoteca, comparativ cu 28%, la nivel
\nglobal. “Provocarile cu care ne-am confruntat in ultimii ani,
\nprecum cresterea somajului, scaderea salariilor, diminuarea
\nveniturilor asigurate de stat in diferite situatii de asistenta
\nsociala, cresterea costului vietii, ne-au aratat cat este de
\nimportant ca, in momentele dificile, sa avem acces la un fond de
\nurgenta pentru a le depasi”, comenteaza Cornelia Aurelia Coman,
\ndirectorul general al ING Asigurari de Viata si presedintele
\nConsiliului de Administratie al ING Pensii.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Partea buna este ca ne gestionam banii intr-o maniera relativ
\nordonata – opt din zece romani pastreaza o evidenta a bugetului
\npersonal. La nivel global, media este ceva mai scazuta, adica 70%.
\nAsta si pentru ca ultimii doi ani ne-au dat destul de mult de
\ngandit si am inceput sa devenim mai calculati si mult mai
\ningrijorati cu privire la viitor. “Conform studiului, 36% dintre
\nrespondenti declara ca isi planifica viitorul financiar deoarece
\nsunt ingrijorati de siguranta lor financiara si tot 36% din grija
\nfata de familie”, explica Maria Cristina Matei, director executiv
\nretail banking la ING Bank Romania. Aceasta tendinta este
\ndemonstrata si de procentul de 62% care au declarat ca respecta
\nbugetul lunar stabilit, procent foarte apropiat de media totala
\ninregistrata – 63%<\/p>\n

“Demersul de planificare financiara, prin care ne asiguram
\ncontrolul asupra propriilor finante, este un proces care, la
\nnivelul oricarei societaati, se invata pas cu pas si depinde de
\netapa in care se gaseste societatea respectiva. Nu este, asadar, de
\nmirare ca exista diferente de comportament intre societatile
\nincluse in studiu, insa este la fel de adevarat ca bunele practici
\npot fi o sursa de invataminte pentru consumatorii romani”, mai
\nspune Coman.Cand vine vorba de bani, lucrurile sunt<\/p>\n

intotdeauna complicate, iar faptul ca nu avem un comportament
\nfinanciar iremediabil distantat de cel al locuitorilor din tarile
\nmult mai dezvoltate ii consoleaza prea putin pe cei care au
\nprobleme reale in a-si acoperi cheltuielile cotidiene. Pentru
\ninstitutiile financiare, cele care resimt la alt nivel astfel de
\nsemnale, vestea este incurajatoare – au piata pe care sa se
\ndezvolte si teren pe care sa faca afaceri. Singura problema este
\ncata rabdare vor mai avea pana cand romanii vor intra in profilul
\nclientului ideal.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ati stat vreodata sa analizati, la rece, ce se intampla cu fiecare banut pe care il castigati? Putini dintre noi fac asta. Cert este ca nu prea apucam sa economisim, cheltuim cea mai mare parte a banilor pe mancare, ne platim ratele la timp, dar suntem ingroziti de cum vom trai la pensie. Dincolo de perspectivele sumbre, avem un comportament financiar rezonabil, raportat la veniturile cu mult mai mici decat ale vecinilor europeni.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[82,7573,7457],"class_list":["post-45330","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-bani","tag-economii","tag-servicii-financiare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45330","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45330"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45330\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62801,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45330\/revisions\/62801"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45330"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45330"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45330"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}