{"id":45325,"date":"2011-01-18T16:59:00","date_gmt":"2011-01-18T16:59:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45325"},"modified":"2026-04-02T19:20:38","modified_gmt":"2026-04-02T19:20:38","slug":"drumul-wikipedia-de-la-experiment-la-enciclopedia-deceniului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45325","title":{"rendered":"Drumul Wikipedia de la experiment la enciclopedia deceniului"},"content":{"rendered":"

Multa vreme, Wikipedia a fost considerata o sursa obscura si
\nprin urmare putin credibila de informatie, cu multe erori si
\narticole privite drept adevarate acte de vandalism din cauza
\nneadevarurilor continute. S-a intamplat chiar, cu nu foarte multi
\nani in urma, ca pe paginile enciclopediei sa apara ca un actor
\namerican destul de cunoscut a suferit un atac de cord, desi el era
\nperfect sanatos si se zbatea sa faca fata in acest timp valului de
\ntelefoane, inclusiv de la fiica sa, care sa verifice informatia.
\nExplicatia era cat se poate de simpla: articolele de pe Wikipedia
\nau fost aproape de la bun inceput scrise de colaboratori externi,
\ncare au profitat uneori, sub protectia anonimatului, de lacunele
\nenciclopediei cu privire la sistemele de verificare si aprobare a
\ninformatiilor.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

De atunci insa, gluma “daca scrie pe Wikipedia, cu siguranta
\neste adevarat” a devenit mai degraba un truism, iar site-ul s-a
\ntransformat in decurs de zece ani intr-un punct de referinta in
\nviata de zi cu zi pentru multi utilizatori care foloseau cu
\nprecautie aceasta sursa de informatie in perioada de inceput. Ideea
\nlui Jimmy Wales de a infiinta o enciclopedie gratuita cu articole
\npe orice subiect posibil scrise de oameni dispusi sa-si doneze
\ntimpul in acest sens a fost pe atunci o gura de aer proaspat pentru
\ninternautii care, pentru a gasi o informatie relevanta pe internet,
\nerau nevoiti sa caute destul de mult si sa treaca prin alte zece
\npagini nerelevante in acest proces. Proiectul s-a numit initial
\nNupedia, iar mana de oameni implicati alaturi de Wales au reusit in
\nprimul an sa scrie doar putin peste zece articole, moment in care
\nfondatorul, impreuna cu Larry Sanger, a decis sa permita oricui sa
\ntrimita informatii pentru enciclopedia redenumita Wikipedia.
\nNupedia a fost abandonata cativa ani mai tarziu, cu nu mai mult de
\n24 de articole scrise, in timp ce Wikipedia a adunat in numai un an
\npeste 20.000 de articole.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Acum, dupa exact un deceniu de la infiintare, enciclopedia
\nnumara 17 milioane de pagini cu informatii diferite in 250 de limbi
\nstraine, dintre care 118.000 in Volapuk, o limba putin cunoscuta
\ninventata in secolul XIX. Spre comparatie, proiectul competitor
\nBritannica are doar 120.000 de articole, toate in engleza. In urma
\ncu doi ani, enciclopedia a fost chiar tiparita intr-un volum de
\n5.000 de pagini care aduna numai 437 de articole, o initiativa nu a
\nvreunei edituri respectabile, ci a unui student britanic pe nume
\nRob Matthews.<\/p>\n

Mai mult, Wikipedia este al optulea cel mai vizitat site din
\nlume, potrivit Alexa.com, si foloseste drept suport informational
\ninclusiv cercetatorilor. Ca o paranteza, enciclopedia a inlesnit
\natat de mult cautarea de informatii complexe pe un anumit subiect,
\nincat multi cercetatori admit ca au devenit lenesi in demersurile
\nde cercetare din cauza Wikipedia, conform unui sondaj derulat in
\nrandul a 1.000 de oameni pe OneNewsPage.com; 29,5% au recunoscut ca
\nsunt mai comozi cand cauta informatii si consulta enciclopedia, 62%
\nau spus ca o acceseaza cu regularitate, 98% au admis ca acolo pot
\ngasi cele mai bune informatii si 35% au spus ca se documenteaza
\nacum doar de pe Wikipedia. Or, o asemenea biblioteca de informatii
\nn-ar trebui considerata sursa academica, ci doar un punct de
\nplecare pentru o cercetare mult mai amanuntita.<\/p>\n

Cu toate acestea, enciclopedia este in continuare gratuita, nu
\nare un model de business si daca n-ar fi cele cateva mii de
\ncontributori activi carora li se adauga peste 100.000 care se
\nimplica ocazional, continutul ei n-ar mai fi extins. Cei 50 de
\nangajati, cifra care va creste anul acesta, se ocupa mai degraba de
\ncoordonare si de controlul informatiilor. “Fiecare angajat raspunde
\nde aproximativ opt milioane de utilizatori”, spune fondatorul
\nenciclopediei, dar proiectul a ramas in mintea consumatorilor unul
\n“open source”. In schimb, cheltuielile anuale ale Wikimedia
\nFoundation, entitatea din spatele Wikipedia, se ridica la peste 20
\nde milioane de dolari (15,5 de milioane de euro), cifra estimata sa
\ncreasca in primul rand din cauza cheltuielilor cu infrastructura
\nnecesara pentru a gazdui volumul tot mai mare de continut, date
\nfiind planurile de extindere in zone precum Orientul Mijlociu,
\nIndia sau China.<\/p>\n

Tarile in curs de dezvoltare sunt o prioritate, mai ales ca
\nprintre cele mai de succes versiuni ale enciclopediei se numara
\ncele in limbi europene, japoneza si chineza. “Numai in India, unde
\ndeschidem anul acesta primul birou din afara SUA, sunt 20 de limbi
\nstraine de acoperit”, ofera Wales o dimensiune a activitatii din
\nacest an, finantata ca si pana acum din donatii<\/p>\n

<\/p>\n

La fiecare sfarsit de an, cand bugetul de cheltuieli pentru anul
\nurmator este finalizat, enciclopedia face apel catre utilizatori
\npentru a strange suma de care are nevoie. In 2010, a durat numai o
\nluna si jumatate pentru a ajunge la 16 milioane de dolari (12,3 de
\nmilioane de euro), “cea mai mare suma adunata vreodata”, dupa
\nspusele lui Wales, de doua ori mai mult decat in anul precedent,
\nintr-un interval de timp comparabil, restul cheltuielilor urmand sa
\nfie acoperite din rezervele de 13 milioane de dolari (putin peste
\n10 milioane de euro) pe care compania le detine in prezent. Iar cei
\ncare doneaza nu sunt deloc putini. Dintre participantii la sondajul
\nderulat pe OneNewsPage.com, 6% au contribuit financiar la
\ndezvoltarea enciclopediei. In total, jumatate de milion de oameni
\ndin 140 de tari au donat in medie 22 de dolari (putin peste 17
\neuro), in timp ce in 2009, numarul acestora a fost de 240.000.<\/p>\n

De ce fac insa acest lucru? Pe de-o parte, pentru a feri
\nenciclopedia de reclamele care altfel ar trebui sa compenseze
\nnecesitatile financiare. Pe de alta parte insa, armata de voluntari
\ncompune practic o adevarata comunitate online, iar cei care se
\nimplica in proiect au deja un sentiment de apartenenta si dedica
\nfoarte mult timp acestei activitati. Un model care probabil nu ar
\nputea fi aplicat in multe alte idei de afaceri si despre care multi
\nse intreaba daca va putea fi mentinut inclusiv in ceea ce priveste
\nWikipedia, mai ales ca n-ar fi singura enciclopedie care a
\nincercat, dar cel putin pana acum este singura care a reusit.
\nEverything2 permitea de asemenea utilizatorilor sa trimita
\narticole, dar nimeni altcineva nu le putea corecta sau imbunatati
\ndaca era cazul, iar exemple similare au fost destule. Dar spre
\ndeosebire de aceste incercari, Wikipedia a reusit prin faptul ca a
\npastrat ideea de enciclopedie pe care alte proiecte au pierdut-o si
\nle-a dat mana libera si implicit responsabilitate utilizatorilor
\nasupra informatiilor publicate, crede Benjamin Mako Hill,
\ncercetator la Massachusetts Institute of Technology (MIT).<\/p>\n

In alte domenii, modelul Wikipedia a fost preluat partial si
\nadaptat asa incat sa genereze si venituri. Servicii precum
\nTripAdvisor sau Yelp sunt cele mai bune exemple de afaceri bazate
\npe contributia utilizatorilor care, prin opiniile lor despre
\ncalatorii sau produse au generat continut mult mai relevant pentru
\nalti consumatori decat ar fi putut o echipa de profesionisti prin
\nrecenziile lor. Enciclopedia ar avea, asadar, premisele unui
\nbusiness foarte profitabil, mai ales ca in fiecare luna este
\nfolosita de 400 de milioane de utilizatori din toata lumea, care
\nacceseaza intre 10 si 15 miliarde de pagini. Orice companie
\ninteresata sa se promoveze sau agentie de media ar fi interesata de
\ncifre. Totusi, compania nu pare sa se grabeasca sa monetizeze
\nenciclopedia prin reclame. “Wikipedia a fost menita ca un proiect
\ncultural special. Nu m-am gandit nicio clipa ca ar putea ajunge
\natat de mare. Practic, nu exista limite”, argumenteaza Jimmy Wales,
\nplan care nu se aplica insa si pentru Wikia, o alta companie in
\ncare este implicat unde utilizatorii isi pot crea pagini proprii cu
\ndiverse informatii, veniturile provenind aici tocmai din reclame.
\nIn fond, daca Wikipedia a reusit sa supravietuiasca ultimilor doi
\nani de recesiune economica fara sa recurga la publicitate, probabil
\nnu va avea nevoie niciodata de a asemenea sursa de venit.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ce-a fost mai greu a trecut. A trecut de la stadiul de experiment, moft, sursa putin credibila de informare la cea mai rapida si de incredere metoda pentru a verifica o informatie. Dupa zece ani, Wikipedia este tot gratuita, nu are venituri si este scrisa in continuare de voluntari. Ce urmeaza?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[4139],"tags":[11671,7209,13223],"class_list":["post-45325","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-it","tag-informare","tag-itc","tag-wikipedia"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45325","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45325"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45325\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62796,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45325\/revisions\/62796"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45325"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45325"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45325"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}