{"id":4532,"date":"2006-05-23T23:59:00","date_gmt":"2006-05-23T23:59:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=4532"},"modified":"2026-04-02T08:44:03","modified_gmt":"2026-04-02T08:44:03","slug":"mba-ul-perfect","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=4532","title":{"rendered":"MBA-ul perfect?"},"content":{"rendered":"

Se dau urmatoarele trei premise: <\/P>

1.<\/STRONG> MBA-ul este o investitie. <\/P>

2.<\/STRONG> Orice investitie implica riscuri. <\/P>

3.<\/STRONG> Pentru a calcula riscurile trebuie sa cunosti piata.<\/P>

Elaborati un plan de investitii cu titlul \u0084MBA-ul meu\u0093. Dar, inainte de a incepe, cititi o analiza a pietei.<\/P><\/SPAN>

 <\/o:p><\/P>

Multe programe de MBA (Master of Business Administration – n.r.) s-ar mandri sa-l aiba pe Narcis Popescu in arhiva lor de \u0084alumni\u0093: de la absolvirea MBA-ului la Binghamton<\/st1:PlaceName> University<\/st1:PlaceType><\/st1:place>, State of New York University in urma cu trei ani, salariul consultantului de 34 de ani a crescut cu 200%. (Cresterea salariala este argumentul calitatii cel mai des invocat de miile de programe de MBA care se razboiesc pe piata globala pentru a-si atrage candidatii.) <\/P>

 <\/P>

Dar nu toti absolventii de MBA se bucura de aceleasi rezultate ca Narcis Popescu – senior consultant pe probleme de strategie la compania britanica de consultanta CII, activand acum in Romania<\/st1:country-region><\/st1:place> in cadrul Petrom.<\/P>

 <\/P>

Paul Isoiu, vicepresedintele Bancii Romanesti, povesteste ca nu a angajat cativa absolventi de MBA pentru ca aveau \u0084pretentii supradimensionate\u0093, in timp ce \u0084erau debusolati, nu puteau sa \u00ablivreze\u00bb ceea ce au invatat sau nu erau dispusi sa treaca prin etapa de proba, in care trebuia sa vedem ce pot \u00ablivra\u00bb\u0093. Iar consultantul in resurse umane George Butunoiu, unul dintre cei mai vechi head-hunteri de pe piata romaneasca, spune ca destul de multi absolventi de MBA spera ca toate companiile se vor \u0084bate\u0093 pe ei si devin foarte frustrati cand realitatea le inseala asteptarile. \u0084Stiu doi oameni care au innebunit efectiv cautand un post bun, frustrati ca nu-l gasesc, si mai stiu cativa despre care cred ca vor ajunge tot acolo\u0093, spune consultantul. <\/P>

 <\/P>

Nici lui Narcis Popescu de la CII Group nu-i sunt straine astfel de intamplari: \u0084Am auzit si de colegi care nu au avut sansa sa-si gaseasca un job mai bine platit intr-un interval scurt de timp de la revenirea in tara<\/st1:place>\u0093.<\/P>

Cele trei exemple de mai sus nasc o concluzie: desi e recunoscut la scara globala ca o trambulina catre succesul profesional, MBA-ul implica si riscuri. Peste 1.500 de romani au absolvit MBA-ul in Romania<\/st1:country-region><\/st1:place> si alte cateva zeci in strainatate. O mare parte s-a bucurat de ROI-ul (return on investment) obtinut. O alta parte s-a ales cu frustrari. Clubul MBA-istilor romani isi pierde, incet, din elitism. Nu mai e suficient sa faci un MBA, incepe sa conteze ce MBA iti alegi, unde il faci si cu ce sacrificii.<\/P>

 <\/o:p><\/P>

VANATORII DE PRESTIGIU<\/STRONG><\/P>

Cat este de tentant sa faci un MBA in SUA – locul unde au fost concepute scolile de business la inceputul secolului trecut? Convingator de tentant, pentru cei circa 14% straini din totalul de peste 100.000 de MBA-isti care-si obtin diploma in SUA intr-un an (evaluarea apartine Institutului pentru Educatie Internationala, in 2000). Sau cat de tentanta e Europa de Vest, unde cursurile de MBA sunt \u0084mai scurte, mai intensive si mai multiculturale\u0093 decat cele americane, conform unei analize publicate de revista Time (un exemplu de multiculturalitate e prestigioasa universitate IESE din Barcelona<\/st1:City><\/st1:place>, care accepta anual doar 20% studenti spanioli)? <\/P>

 <\/P>

Oricat de tentant ar fi pentru un roman un MBA in alta tara<\/st1:place>, insa, o astfel de experienta implica o serie de riscuri. Cel mai important: ruperea de mediul economic romanesc. \u0084Exista un pericol real in a pierde contactul cu tara\u0093, spune Raul Pop, absolvent de MBA la Rollins College – Winter Park, Florida, acum senior consultant  <\/SPAN>pe strategie si operatiuni la Deloitte Romania. \u0084Mijloacele de-a nu se intampla asta exista (in principal radio si ziare pe net), insa e nevoie de un efort in acest sens, pe care multi nu-l fac\u0093, spune consultantul de 32 de ani.<\/P>

 <\/P>

Al doilea risc intampinat de absolventii de MBA straine este reticenta unor companii din Romania<\/st1:country-region><\/st1:place> fata de aceste programe sau aprecierea mai slaba de care se bucura aici. Astfel, din experienta absolventilor intervievati de BUSINESS Magazin, reiese ca, pentru romanii care vor sa lucreze in Romania<\/st1:country-region>, e mai potrivit un MBA romanesc sau \u0084customizat\u0093 pentru Romania<\/st1:country-region><\/st1:place>, decat unul american. Si un MBA european e mai potrivit. \u0084In timpul interviurilor mele au fost uneori remarci de genul \u00abda, dar in SUA ati invatat lucruri care nu se pot aplica in Romania<\/st1:country-region><\/st1:place>!\u00bb\u0093, isi aminteste Narcis Popescu de la CII Group. \u0084Un fel de \u00abnoi suntem romani si avem calea noastra\u00bb\u0093. Iar daca un pretendent la MBA vizeaza un loc de munca in Europa, categoric trebuie sa urmeze un MBA european, este sfatul lui Cristian Gheorghe, director al propriei firme de consultanta si training Nexus Consulting International si detinator, din 1999, al unei diplome de MBA la IEDC Bled School of Management, Slovenia. \u0084Singurul loc din Europa in care esti bine privit cu un MBA facut in SUA<\/st1:PlaceName> este<\/st1:PlaceName> City<\/st1:PlaceType> of London<\/st1:City><\/st1:place> (centrul de business al Londrei – n.r.)\u0093, spune antreprenorul. Intr-adevar, multi romani care au plecat in SUA pentru un MBA, fara intentia de a ramane acolo, au sfarsit prin a nu se mai intoarce, spun detinatorii de MBA intervievati. Fie nu au gasit un post pe masura asteptarilor in Romania<\/st1:country-region><\/st1:place>, fie au simtit ca nu s-ar mai putea adapta la mentalitatea si economia romaneasca.<\/P>

 <\/P>

Un exemplu e Mihai Ionescu, unul dintre cei foarte putini romani cu MBA la Wharton School<\/st1:City>, Pennsylvania<\/st1:State><\/st1:place> (scoala care, ani la rand, a avut si are cel mai bine cotat program MBA din lume in principalele topuri MBA). \u0084Cu mare placere as veni si maine (in Romania – n.r.)\u0093, spune romanul de 31 de ani, acum lucrand in SUA ca bancher de investitii la Credit Suisse pentru un salariu anual cu cinci zero-uri in coada. \u0084Insa ne-am lovit si eu, si multi alti prieteni ai mei cu calificari similare, de o problema: MBA-ul din strainatate, desi privit cu o oarecare admiratie invidioasa, nu poate gasi (in companiile din Romania<\/st1:country-region><\/st1:place> – n.r.) o remunerare echivalenta cu ceea ce se ofera in strainatate. Din motive care imi scapa, corporatiile internationale prezente in Romania prefera sa plateasca pachete exorbitante pentru expati cu certificari academice si rezultate profesionale sub cele ale multor romani despre care stiu ca au incercat sa se intoarca in tara\u0093.<\/P>

 <\/o:p><\/P>

RISCUL SUPRACALIFICARII<\/STRONG><\/P>

Dar nu numai MBA-istii scoliti in SUA, ci nici unii romani care au ales Europa pentru un MBA nu gasesc intotdeauna drumul inapoi spre casa. Este cazul lui Adrian Blank, absolvent al scolii de business INSEAD in Franta in 1999. \u0084Studentia\u0093 la INSEAD i-a deschis drumul spre doua locuri de munca bune – intai cel de director de dezvoltare, fuziuni si achizitii pentru Europa la Kingfisher plc. – un conglomerat britanic cu sediul principal la Londra, apoi, dupa un an, spre cel de director de strategie pentru industria petroliera la Accenture, in Paris<\/st1:City><\/st1:place>. Blanck declara in 2005 pentru BUSINESS Magazin ca asteapta ocazia de a prinde in Romania<\/st1:country-region><\/st1:place> un post de senior manager intr-o multinationala. Dar spunea ca tipul de job pe care il cauta apare de maximum 10 ori pe an. Si n-a prins inca vreunul care sa-l multumeasca. Iar alti absolventi de MBA european care au dorit sa-si pastreze anonimatul spun ca nu s-ar mai putea adapta mediului economic romanesc dupa o astfel de experienta si ca nu cred ca se vor mai intoarce. Dar ca privesc \u0084ruptura\u0093 ca pe un pas inainte.<\/P>

 <\/P>

Un alt risc – care lui Mihai Ionescu, absolventul la Wharton, i-a parut cel mai mare – a fost piata dificila a muncii in perioada \u0084studentiei\u0093. Piata americana<\/st1:City><\/st1:place> de MBA este cunoscuta pentru contraciclicitatea ei fata de piata muncii (furnizeaza mai multi absolventi de MBA cand piata cere mai putini si invers). Totodata, in SUA, companiile recruteaza direct din campusuri, iar americanii stiu exact care sunt programele de MBA la care trebuie sa se inscrie pentru a-si mari sansele de a intra in vizorul unui anumit angajator (Boston Consulting recruteaza direct de la programe de MBA circa 100-150 de stagiari, din care o parte raman angajati full-time; Deloitte & Touche, de asemenea, a angajat, in 2005, 150 de absolventi de MBA pe posturi de consultanti; Harvard, unde a absolvit MBA-ul George Bush, are 17 angajati full-time si 24 de colaboratori care ii ajuta pe cei 900 de studenti sa-si gaseasca slujbe cat mai bune). <\/P>

 <\/P>

\u0084Valoarea maxima a unui candidat MBA in termeni de \u00abangajabilitate\u00bb este inainte de absolvire\u0093, spune Mihai Ionescu de la Credit Suisse. \u0084Daca piata e inchisa – cum a fost atunci cand am absolvit eu, si candidatul nu reuseste sa isi gaseasca o pozitie conform asteptarilor la absolvire, ii va fi foarte dificil pe viitor sa reuseasca\u0093. Un alt risc, identificat de Lucia Nedelcu – director al departamentului Risk Management la Banca CR Firenze Romania, cu un MBA la Haas School of Business, University<\/st1:PlaceType> of California<\/st1:PlaceName> – Berkeley<\/st1:place><\/st1:City> – este \u0084supracalificarea si viziunea pragmatica, aliniata la ultimele practici din tarile dezvoltate\u0093. Acestea, confruntate cu realitatile romanesti, pot duce la situatii in care ceea ce a fost invatat nu poate fi aplicat sau nu da rezultatele urmarite. <\/P>

 <\/P>

Dar Nedelcu spune ca dorinta de a se implica in normalizarea practicilor din mediul de afaceri romanesc ii face pe unii sa revina totusi in tara<\/st1:place>, asumandu-si acest risc. Lucia Nedelcu a fost unul dintre acesti absolventi de MBA, pentru ca \u0084satisfactiile se pot dovedi, in timp, mult mai mari\u0093.<\/P>

 <\/o:p><\/P>

NICAIERI NU-I CA ACASA<\/STRONG><\/P>

Pentru un MBA-ist care se pregateste in Romania<\/st1:country-region><\/st1:place>, riscurile sunt mici. Un risc mic este acela ca majoritatea programelor MBA prezente in Romania sunt \u0084branduri minore\u0093, dupa cum spune Sergiu Negut, directorul executiv al Centrului Medical Unirea, absolvent de MBA la INSEAD, Fontainbleau. \u0084Ele pot asigura un bagaj tehnic de cunostinte si am intalnit profesionisti excelenti cu un bagaj admirabil de cunostinte care au terminat un MBA romanesc. Exista insa pericolul ca valoarea MBA-ului in sine ca element in CV-ul unui manager sa scada\u0093. De altfel, Sergiu Negut a ales INSEAD-ul pentru ca e una dintre cele mai prestigioase scoli de business din Europa. Negrut spune ca avea nevoie de o carte de vizita credibila prin care sa le demonstreze partenerilor de afaceri straini, care se mirau ca stie engleza, ca au in fata un om mai pregatit decat ei. Dar alti top manageri romani au ales un MBA de acasa: Anca Ioan – CEO Tiriac Holding si Dinu Malacopol – CEO Internet & Data Astral Telecom au absolvit MBA-ul Romano-Canadian. Carmen Harabagiu, Country Manager al HBO Romania si Aneta Bogdan, Managing Partner Brandient au MBA-ul Open University de la CODECS. La ASEBUSS au absolvit MBA-ul Simona Constantinescu – GM Ana Hotels si Ioana Iordache – CEO al Leo Burnett & Target.<\/P>

 <\/P>

Numai in Bucuresti exista circa 10 programe care se autointituleaza MBA, estimeaza Adriana Dutescu, reprezentantul MBA-ului Romano-Canadian. Ca si in Cehia, in Romania organizatorii de programe de MBA au facut parteneriate in stil \u0084franciza\u0093 pentru a se distinge de competitori. In Cehia exista deja 18 programe de MBA, iar in Polonia, peste 30, conform publicatiilor locale.<\/P>

 <\/P>

ASEBUSS, CODECS si MBA-ul Romano-Canadian au fost principalii competitori pe piata romaneasca de MBA de pana acum, cu o cifra de afaceri cumulata de circa 2,5 milioane de euro in 2005, conform unei estimari facute de Adriana Dutescu pe baza unui studiu realizat de compania de cercetare Daedalus Consulting. <\/P>

 <\/o:p><\/P>

UN NOU VAL<\/STRONG><\/P>

Din acest an piata romaneasca de MBA este martora intrarii celui de-al doilea val de programe, respectiv a primelor doua scoli straine. Prima care s-a anuntat este CEU<\/st1:PlaceName> Business<\/st1:PlaceName> School<\/st1:PlaceType><\/st1:place> – program al unei universitati private din Ungaria, acreditata in SUA si recunoscuta in Uniunea Europeana. <\/P>

 <\/P>

\u0084Anul acesta e primul in care iesim din campusul traditional din Budapesta\u0093, spune Daniel Secareanu, reprezentantul CEU<\/st1:PlaceName> Business<\/st1:PlaceName> School<\/st1:PlaceType> in Romania<\/st1:country-region><\/st1:place>. \u0084Romania este o piata mare, iar in mod traditional participantii romani la MBA-ul din Budapesta au avut cel mai bun potential, respectiv cele mai bune scoruri la testul GMAT (Graduate Management Admission Test, un test solicitat la admiterea in invatamantul superior – n.r.)\u0093, explica Secareanu decizia universitatii de a exporta programul de Weekend MBA in Romania. CEU<\/st1:PlaceName> Business<\/st1:PlaceName> School<\/st1:PlaceType><\/st1:place> a fost clasata pe locul 16 in topul Financial Times EMBA pe 2005.<\/P>

 <\/P>

Programul oferit in Romania<\/st1:country-region><\/st1:place> e de tip Weekend MBA, pentru ca romanii, la fel ca europenii, prefera programele care le permit sa si lucreze in timp ce le frecventeaza. Aceasta preferinta se explica prin faptul ca \u0084in Romania<\/st1:country-region><\/st1:place>, acum se trece de la antreprenoriat la management profesionist. Ca atare, in Romania<\/st1:country-region><\/st1:place> e foarte important sa aplici imediat ceea ce inveti\u0093, crede Adriana Dutescu de la MBA-ul Romano-Canadian. Spre comparatie, americanii sunt mai dispusi sa se rupa de serviciu un an de zile sau doi pentru a frecventa intensiv un MBA, pentru ca stiu ca investitia se va intoarce foarte repede. <\/P>

 <\/P>

Pana in acest an, CEU a \u0084produs\u0093 in Ungaria 59 de absolventi romani, spune Secareanu. In acest prim an de Weekend MBA, in Romania s-au inscris doar 16 participanti, dar Secareanu considera ca \u0084pentru primul an e bine\u0093. De asemenea, CEU recruteaza in acest an pentru prima data in Romania<\/st1:country-region><\/st1:place> candidati pentru programul de Executive MBA (EMBA), al carui cost este de 50.000 de dolari. Si Instituto de Empresa, un EMBA din Spania cotat al patrulea in topul Financial Times EMBA pe 2005, a inceput recrutarile in Romania<\/st1:country-region><\/st1:place> anul trecut. A doua universitate straina care pune piciorul in Romania<\/st1:country-region> in acest an este<\/st1:PlaceName> University<\/st1:PlaceType> of Sheffield, prin institutia afiliata<\/st1:PlaceName> City<\/st1:PlaceType> College<\/st1:PlaceType><\/st1:place>. Sheffield<\/st1:place> va oferi din acest an in Bucuresti un program EMBA britanic (scolile de business sunt in top 50 al exportatorilor din Marea Britanie). Pana acum, romanii puteau participa la acest program doar daca zburau in Salonic, unde Sheffield<\/st1:place> are filiala (e cazul a sase country manageri romani, spune Alina Vasile, reprezentant al programului in Romania, care a recrutat candidati din Romania in ultimii doi ani). Alina Vasile descrie programul ca pe un \u0084know-how britanic, adaptat pietei balcanice, atipice\u0093, transmis prin profesori atat britanici, canadieni, americani, cat si greci. Si EMBA-ul Sheffield se distinge de celelalte MBA-uri din Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> prin faptul ca intra intr-un top prestigios precum cel al The Economist. <\/P>

 <\/P>

Conform ultimului top 100 MBA din lume al The Economist, programul este clasat pe locul 9 in Marea Britanie, pe locul 14 in Europa si 49 mondial. \u0084Cand recrutam pentru Grecia, companiile ne spuneau ca vor sa-si trimita oamenii la pregatire, dar ca nu ii trimit in Grecia, pentru ca ii costa timp si bani\u0093, explica Alina Vasile decizia universitatii de a incepe cursurile in Romania<\/st1:country-region><\/st1:place>. \u0084Vrem sa atragem companii educate sa finanteze anual patru-cinci oameni\u0093. <\/P>

 <\/P>

Si vor avea de unde sa-i atraga. Conform studiului PayWell 2005 realizat de PricewaterhouseCoopers (PwC) in Romania, aproximativ 40% din companiile studiate subventioneaza cursurile de lunga durata, proportia subventiei ajungand pana la acoperirea totala a costurilor. La studiul PayWell au participat 112 companii private, majoritatea multinationale, cu sediul in Bucuresti, provenind din sectoarele: banci, FMCG, industrie, farmaceutice si IT&C. <\/P>

 <\/o:p><\/P>

INVESTITIE IN ANGAJATI<\/STRONG><\/P>

Cele mai populare cursuri de lunga durata subventionate de companii sunt MBA-urile si certificarile ACCA (Asociatia Contabililor Autorizati si Expertilor Contabili – n.r.), spune Ruxandra Stoian, director resurse umane in cadrul PwC. \u0084De obicei, acest beneficiu este acordat angajatilor care au o anumita vechime in companie, un nivel crescut de performanta si un potential deosebit de dezvoltare profesionala\u0093. Adriana Dutescu, responsabil cu MBA-ul Romano-Canadian, spune ca 90% dintre MBA-istii programului In-Action (un fel de EMBA) al scolii sunt sponsorizati de companii. <\/P>

 <\/P>

\u0084In prima faza, multinationalele se indreptau spre aceste programe, dar acum si companiile romanesti precum Flamingo sau Softwin isi trimit oamenii la noi\u0093. Conform Adrianei Dutescu, moda subventionarii MBA-ului de catre companii e specifica ultimilor trei ani. Unele companii apeleaza la acest mijloc in cadrul unor programe de retinere in companie a angajatilor-cheie. Iar \u0084peste 70% dintre  <\/SPAN>companiile care acorda astfel de beneficii conditioneaza aceasta de semnarea unui act aditional la contractul de munca, pentru a descuraja plecarea din companie pentru o anumita perioada\u0093, spune Ruxandra Stoian de la PwC. \u0084Conform acestui contract, daca angajatul pleaca inainte de perioada stabilita (de obicei, intre 1 si 3 ani), ramburseaza companiei cheltuielile aferente cursului\u0093. <\/P>

 <\/P>

Unele companii si-au rafinat investitiile in programele de educare de lunga durata, acoperind doar o parte din costuri si lasand beneficiarul – respectiv angajatul – sa-si acopere o parte din taxele de studiu. Un asemenea caz este compania Xerox, povesteste Daniel Secareanu de la CEU Business School. \u0084Pana anul trecut, Xerox finanta complet, dar din acest an a limitat finantarea la 70% si a bugetat patru oameni in loc de doi\u0093, spune Secareanu. \u0084Nu recomandam \u00abfree-riders\u00bb (participanti complet subventionati – n.r.), pentru ca asa candidatii nu sunt motivati\u0093. Cifra de afaceri pe primul an de activitate a CEU in Romania va fi de 160-180.000 de euro, estimeaza Secareanu, dar nu va exista profit multa vreme, doar pierdere, sustine reprezentantul, ceea ce nu constituie o problema pentru ca \u0084scoala e non-profit\u0093 si functioneaza cu ajutorul unei donatii din partea lui George Soros. Spre comparatie, MBA-ul Romano-Canadian isi propune ca, in urmatorii trei ani, sa aiba o marja de profit de 30%. Iar reprezentantii CODECS spun ca marja de profit a programului MBA Open University pe care il furnizeaza este de 5%. <\/P>

 <\/P>

Cu totul altul este profitul celor mai prestigioase MBA-uri americane, care sunt finantate nu doar prin taxe, ci si prin donatii si sponsorizari din partea companiilor. Multe scoli publice americane au introdus in oferta lor programe de MBA tocmai pentru a le folosi pe post de \u0084cash cow\u0093.<\/P>

 <\/o:p><\/P>

MBA \u0084LA COMANDA\u0093<\/STRONG><\/P>

Dispozitia companiilor de a subventiona pregatirea propriilor angajati a dus la aparitia unor concurenti ai programelor de MBA pe piata globala, dar si pe cea locala. Astfel, tot mai multe companii prefera sa cumpere programe customizate de MBA de la universitati care includ in oferta lor asa ceva. Universitatile IMD (Elvetia), INSEAD (Franta) si Columbia<\/st1:City> (New York<\/st1:State><\/st1:place>) sunt cateva exemple de scoli care castiga din astfel de servicii. Iar Coca-Cola Hellenic Bottling Company Romania<\/st1:country-region><\/st1:place> este una dintre companiile care cumpara MBA customizat de la universitatea elvetiana IMD. Absolventii acestor programe nu obtin diplome, dar obtin cunostinte mai potrivite cu nevoile companiei in care lucreaza. Un alt concurent al programelor de MBA sunt mini-MBA-urile sau MBA-urile specializate pe un anumit domeniu. Un asemenea curs va fi oferit incepand cu aceasta toamna de CEU in Bucuresti si va fi un Master of Science in IT Management (in sistemul de notare american, mini-MBA-urile au 30 de credite, pe cand MBA-ul este echivalentul a 60 de credite). De asemenea, tot mai multe companii din Romania<\/st1:country-region><\/st1:place> isi creeaza propriile universitati pentru a-si pregati oamenii (vezi \u0084Scoala de afaceri GlaxoSmithKline pentru studenti\u0093).<\/P>

 <\/P>

Cu tot mai multe posibilitati la indemana, alegerea programului potrivit devine nu doar necesara, ci si mai grea. Mai ales ca piata romaneasca de MBA, fiind foarte tanara, oferta de programe din Romania<\/st1:country-region><\/st1:place> nu e clar targetata (prima scoala de MBA, ASEBUSS, facea primele inscrieri in 1993, comparativ cu anul nasterii MBA-ului in SUA: 1908). Cum spuneam mai devreme, franciza este cea care a facut in primul rand diferenta, nu atat specificul programului. Spre comparatie, cine alege sa faca un MBA in SUA va sti ca, daca vrea un job pe Wall Street, ideal e sa aplice la Wharton; daca vrea sa se axeze pe consultanta si management strategic, Harvard sau INSEAD sunt doua alegeri bune; sau pentru marketing, recunoscut e MBA-ul de la Kellogg. In Romania<\/st1:country-region><\/st1:place>, de abia de curand au inceput cele mai vechi programe sa-si construiasca un profil al participantului. Si nici un top nu a fost inca facut, avand in vedere ca impactul unui MBA asupra carierei absolventului devine relevant dupa trei-cinci ani de la absolvire, or, adevarata concurenta abia acum se formeaza. Cateva idei tot se pot desprinde, insa, din experientele pionierilor romani ai MBA-ului.<\/P>

 <\/o:p><\/P>

CATEVA CONCLUZII<\/STRONG><\/P>

In primul rand, aproape la nivel de definitie, MBA-ul nu este o garantie si nu trebuie sa fie un scop. Este doar un instrument cu ajutorul caruia poti ajunge mai aproape de un obiectiv. De regula, obiectivul este fie un post managerial mai bun intr-o companie, fie sporirea sanselor de a dezvolta propria afacere, fie nevoia personala de a intelege mai mult. Iar MBA-ul este vazut ca o scurtatura catre acest obiectiv. Dar este esential ca obiectivul sa fie stabilit inainte, spune Paul Isoiu de la Banca Romaneasca, unul dintre primii trei romani cu MBA, obtinut la Ankara<\/st1:City><\/st1:place> in 1990-1992. \u0084Cei mai castigati sunt cei care stiu de ce cunostinte au nevoie, si care e pasul urmator\u0093, spune vicepresedintele. Totodata, e important ca un candidat la MBA sa aiba asteptarile potrivite. O alta conditie importanta pentru ca ROI-ul unui MBA sa fie cel asteptat este alegerea scolii potrivite.<\/P>

 <\/P>

Aici vorbim atat de continentul sau tara<\/st1:place>, de scoala, cat si de tipul de program alese (intensiv, part-time sau – mai recent – chiar contestatul online). Adriana Dutescu, directorul Graduate School of Management care ofera programul MBA Romano-Canadian in Bucuresti, spune ca \u0084decizia de a face MBA nu se ia de pe o zi pe alta\u0093, fiind necesara o prospectare a pietei, care dureaza de regula intre 2 si 5 ani. Pentru un roman care vrea sa lucreze in Romania<\/st1:country-region><\/st1:place>, a face un MBA aici pare mult mai potrivit – dincolo de criteriul costurilor, mai reduse. Pentru el, doua argumente importante sunt si sansa crearii unui \u0084networking\u0093 local, adica relatiile pe care le stabileste cu managerii din Romania intalniti la cursuri, precum si faptul ca are acces la tot mai multe programe de tip Executive MBA, care ii permit sa si munceasca. <\/P>

 <\/P>

Ca atare, piata are toate sansele sa creasca organic. Calitatea tot mai precara a invatamantului superior clasic, dezechilibrul intre oferta si cerere pe piata manageriala determinat de ritmul mai mare de crestere al business-ului comparativ cu competentele manageriale – sunt factori care vor ajuta acest segment sa se dezvolte. Apoi, \u0084multi antreprenori au crescut afaceri de familie pana la punctul in care inteleg ca fara management profesionist, intr-un mediu din ce in ce mai competitiv, nu mai pot creste si nu pot face un \u00abexit\u00bb satisfacator\u0093, spune Sergiu Negut, directorul Centrului Medical Unirea. Piata europeana de MBA a crescut in ultimii 10 ani cu 40%. E timpul ca si Romania<\/st1:country-region><\/st1:place> sa-si ia cota de productie si in aceasta industrie. \u0084Vor fi din ce in ce mai multe MBA-uri pe piata si mai ieftine, cu programe din ce in ce mai sofisticate, insa cu studenti din ce in ce mai slabi\u0093, e de parere consultantul George Butunoiu. In perspectiva, spune el, ne puteam astepta sa ajungem in situatia in care sa fie remarcata, mai degraba, lipsa unui MBA din CV-ul unui manager. Iar daca acum e suficient sa ai un MBA pentru a face parte din elita, in cativa ani elita se va delimita in functie de prestigiul MBA-ului ales.<\/P><\/SPAN><\/o:p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Se dau urmatoarele trei premise: 1. MBA-ul este o investitie. 2. Orice investitie implica riscuri. 3. Pentru a calcula riscurile trebuie sa cunosti piata. Elaborati un plan de investitii cu titlul \u0084MBA-ul meu\u0093. Dar, inainte de a incepe, cititi o analiza a pietei.<br\/> Multe programe de MBA (Master of Business Administration – n.r.) s-ar mandri sa-l aiba pe Narcis Popescu in arhiva lor de \u0084alumni\u0093: de la absolvirea MBA-ului la Binghamton University, State of New York University in urma cu trei ani, salariul consultantului de 34 de ani a crescut cu 200%. (Cresterea salariala este argumentul calitatii cel mai des invocat de miile de programe de MBA care se razboiesc pe piata globala pentru a-si atrage candidatii). Dar nu toti absolventii de MBA se bucura de aceleasi rezultate ca Narcis Popescu – senior consultant pe probleme de strategie la compania britanica de consultanta CII, activand acum in Romania in cadrul Petrom.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[3820],"class_list":["post-4532","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-mba-ul-perfect"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4532","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4532"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4532\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25959,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4532\/revisions\/25959"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4532"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4532"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4532"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}