![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7890476\/20\/banca-previz-infl.jpg?width=331&height=31\")
<\/u><\/a><\/p>\nEconomistul-sef al BCR face parte din tabara, numeroasa in
\nrandul bancherilor, a celor care apreciau inca din vara trecuta ca
\nar fi necesar un nou acord cu FMI, chiar daca el nu va implica sume
\nde bani atrase, ci doar ghidajul specific al Fondului in materie de
\npolitici economice, de natura sa impiedice recaderile in populism
\npe care Romania le risca odata cu apropierea alegerilor din 2012.
\nAcum, cand incheierea urmatorului acord cu FMI e aproape un fapt
\nimplinit, sunt in discutie si sume de bani, insa ele nu vor fi
\nfolosite decat in cazuri de criza regionala majora, cu impact
\nasupra valutelor din zona. “Nu cred ca vom apela la linia de
\ncredit, pentru ca nu o sa fie nevoie”, afirma Florin
\nConstantinescu, arbitrajist la Banca Carpatica.<\/p>\n
<\/p>\n
Rezervele valutare aflate la BNR au ajuns la sfarsitul lui
\ndecembrie la 32,4 miliarde de euro, comparativ cu 28,3 miliarde la
\nsfarsitul lui 2009 – un salt semnificativ fata de nivelul de nici
\n17 miliarde de la sfarsitul lui 2005 sau mai putin de 10 miliarde
\nde euro la sfarsitul lui 2004. Perna de valuta pe care sta BNR a
\nfost apreciata de guvernatorul Mugur Isarescu drept “chiar
\nexcedentara”, insa menita sa sustina credibilitatea statului in
\nraport cu pietele externe, nu sa fie folosita in mod simplist
\npentru interventii pe piata spre a tine cursul in anumite limite.
\n“Unii spun ca am mentinut deliberat o marja de fluctuatie a
\ncursului intre 4,1 si 4,3 lei\/euro, asa incat eu am replicat ca
\ndaca marja in care se misca leul este intre 4,1 si 4,3, atunci mie
\npersonal imi convine”, a declarat Isarescu saptamana trecuta pentru
\nBloomberg.<\/p>\n
“Leul a ajuns la un nivel de echilibru; este adevarat ca peste
\n4,3 BNR nu pare sa agreeze nivelul de curs si ca sub 4 lei\/euro nu
\nare momentan sanse si motive sa se intareasca, dar pentru 2011 tot
\nin acest interval cred ca va fluctua cursul: 4-4,3”, spune Florin
\nConstantinescu, precizand ca “politicile Guvernului in ce priveste
\nrestructurarea bugetarilor, a cheltuielilor bugetare \u00een general,
\nprecum si evolutia economica vor dicta asupra cursului”.<\/p>\n
Ideea unui nivel de echilibru este impartasita si de
\nreprezentantii Intesa Sanpaolo Bank, care afirma ca “stabilitatea
\nleului se datoreaza in principal lipsei de evenimente majore pe
\npietele financiare externe si interne, cu impact direct asupra
\ncursului de schimb”. In acelasi timp, “si nivelul ridicat al
\nrezervei BNR si continuitatea acordului cu FMI au fost factori care
\nau determinat o volatilitate mai scazuta a cursului de schimb”.<\/p>\n
Pana acum, judecand dupa ultima evaluare a FMI, nu sunt motive
\nsa fie altfel nici de acum incolo, avand in vedere ca Guvernul a
\nreusit, pe ultima suta de metri a lui 2010, sa-si faca temele fata
\nde Fond: cu majorarea TVA, concedierile de bugetari si taierea
\ninvestitiilor, statul s-a incadrat in plafonul de deficit fiscal de
\n6,8% din PIB, iar legea bugetului, legea salarizarii, legea
\npensiilor si Ordonanta 50 au iesit asa cum au dorit autoritatile.
\nPentru 2011 au ramas de rezolvat chestiunea arieratelor, a Codului
\nmuncii, restructurarea intreprinderilor de stat si, la un alt
\nnivel, capacitatea de a atrage fondurile de la UE, ca alternativa
\nla finantarile de la buget sau de pe pietele externe. Expertii FMI
\nsustin ca masurile fiscale din 2010 ar fi in principiu deja
\nsuficiente pentru ca in 2011 sa nu mai fie nevoie si de alte
\ncorectii.<\/p>\n
<\/p>\n
Partea cea mai delicata, si de care s-a vorbit probabil cel mai
\nmult, a fost politica – pe de o parte, riscul electoral greu de
\nabordat de orice guvern confruntat cu ideea de a da afara oameni
\nsau de a taia salarii (si care, de fapt, a si intarziat cu un an si
\njumatate inceputul “ajustarilor”, cum le spune FMI, intarziere ce
\ns-a razbunat in majorarea TVA de pe o zi pe alta), pe de alta
\nparte, riscul ca Guvernul sa cada, doborat ori de opozitie, ori de
\npresiunea strazii. Stabilitatea leului, rezuma Florian Libocor,
\neconomist-sef al BRD, este rezultatul comportamentului economiei,
\nal evolutiei mediului politic (“functionalitate, chiar daca a fost
\n<volatilitate> mare”, spune el), cat si, in mod esential,
\nrespectarii angajamentelor externe, avand in vedere ca acordul cu
\nFMI nu a fost intrerupt.<\/p>\n
Lunile trecute a plouat cu declaratii ale analistilor straini,
\ncare preziceau crize de neincredere ale investitorilor si
\ndeprecieri ale leului, uneori chiar si cu procente concrete, daca
\nGuvernul ar fi cazut. Nu s-a intamplat asa, iar desi anul 2010 a
\nfurnizat destule momente descumpanitoare de incoerenta legislativa
\n(votarea reducerilor de TVA imediat dupa majorarea TVA,
\npromisiunile si razgandirile din jurul Ordonantei 50), stabilitatea
\npolitica a existat “si trebuie remarcat faptul ca niciun investitor
\nde calibru nu a parasit Romania pana in prezent”, adauga Lucian
\nAnghel de la BCR.<\/p>\n
Cum va fi in 2011 din aceste puncte de vedere? Dan Bucsa,
\neconomistul-sef al Bancpost, considera ca “instabilitatea politica
\nva continua, cu pretul tergiversarii proiectelor legislative”, insa
\nadauga ca “pietele nu mai ataseaza o probabilitate ridicata caderii
\nGuvernului actual, fapt vizibil din influenta redusa pe care au
\navut-o ultimele motiuni de cenzura asupra cursului de schimb”.<\/p>\n
Cristian Geanaliu, director de trezorerie la GE Garanti Bank,
\naduce in discutie si un factor practic, notand ca stabilitatea
\ncursului vine din faptul ca Ministerul Finantelor a imprumutat
\neuro, bani pe care a trebuit sa-i vanda si sa obtina lei, iar
\n“Banca Nationala a preluat o parte a lor si a vandut-o in piata, si
\ncu scopul de a avea o volatilitate mica a cursului si implicit
\ncursul valutar sa aiba o influenta mica in valoarea inflatiei”.
\nIncheierea cu bine a anului 2010, din punctul de vedere al
\nacordului cu FMI, a crescut insa si interesul speculativ al
\ninvestitorilor straini fata de titlurile in lei vandute de Finante.
\nNicolae Covrig, analist al Raiffeisen Bank Romania, considera ca
\nrandamentele la acestea vor scadea in continuare si recomanda
\ninvestitia in toate tipurile de titluri emise de stat – certificate
\nde trezorerie si obligatiuni.<\/p>\n
Ramane de vazut insa cat va dura acest climat favorabil; in
\nprima parte a anului, afirma Dan Bucsa de la Bancpost, factorii
\ninterni ar putea fi favorabili aprecierii leului – semnarea
\nacordului de tip preventiv cu FMI si eventualul succes al emiterii
\nde titluri de stat in valuta pe pietele internationale, care ar
\nsuplimenta oferta de valuta pe piata locala. Factorii externi
\nnegativi sunt insa dominati de calendarul foarte aglomerat de
\nemisiuni de titluri de stat in zona euro, a caror valoare ar urma
\nsa atinga circa 311 miliarde de euro. “Daca acest varf este depasit
\ncu bine, impactul asupra euro (si, prin ricoseu, asupra leului) va
\nfi redus”, estimeaza Bucsa. Dintre factorii pozitivi, el
\nmentioneaza cresterea economica din UE, in conditiile in care
\nprognozele pentru 2010 au fost depasite constant si este de
\nasteptat ca si in 2011 economia europeana sa creasca, sprijinita nu
\nnumai de exporturile catre Asia, ci si de cererea interna.<\/p>\n
<\/p>\n
Daca predictia lui Dan Bucsa e corecta, atunci exporturile
\nbazate pe industrie vor putea functiona in acest an ca motor al
\neconomiei romanesti, dupa ce anul trecut au functionat ca o piedica
\nin calea unei recesiuni mai adanci. Analistii bancari consultati de
\nBUSINESS Magazin se arata prudenti in privinta sanselor de crestere
\neconomica, evaluate la -1\/1% de Bancpost, la zero de Carpatica,
\n0-0,5% de Intesa Sanpaolo Bank, 0,5-1% de Credit Europe Bank, 0,6%
\n– Piraeus Bank, 1% – Volksbank, 1,2% – BCR si BRD, 1,5-2% – GE
\nGaranti Bank.<\/p>\n
Cele mai optimiste banci sunt ING (1,5%), UniCredit (1,7%) si
\nRaiffeisen (2%), pornind atat de la ideea ca grosul ajustarilor s-a
\nincheiat, ca nu mai e nevoie de alte reduceri de salarii si
\nmajorari de taxe, cat si de la cea ca exporturile vor fi sustinute
\nde aceasta data de “o reluare lenta a cresterii cererii interne”
\n(Rozalia Pal, UniCredit) si de o crestere a veniturilor, dupa
\ntaierile din ultimii ani. Creditarea bancara insa ar avea un rol
\ndestul de redus, cu rate de crestere estimate la circa 5-10% pentru
\n2011. Indiferent care ar fi motorul si combustibili economiei,
\nbancherii nu vad reluarea cresterii PIB mai devreme de a doua
\njumatate a anului si prefera sa se concentreze totusi pe o
\nperspectiva mai lunga atunci cand vorbesc de redresare, asa cum
\nfac, de altfel, si autoritatile.<\/p>\n
“In urmatorii doi ani ne asteptam la cresteri ale economiei sub
\nnivelul PIB potential, mai exact estimam o crestere de circa 1% in
\n2011 si de 2,5% in 2012, bazata pe continuarea cresterii
\nexporturilor si o usoara revenire a investitiilor, deoarece inca nu
\nse intrevad perspective de revenire a consumului in 2011, ci de
\nabia in 2012”, afirma Melania Hancila, director de cercetare si
\nstrategie al Volksbank Romania. Cheia relansarii economice ar fi
\nreasezarea tarii pe harta investitorilor straini, crede Georgiana
\nConstantinescu, analist al Credit Europe Bank, gandindu-se la
\ndezvoltarea unor proiecte de investitii strategice in
\ninfrastructura, agricultura sau energie, listarea la bursa a unor
\ncompanii de stat si reluarea privatizarilor. Infrastructura este o
\nsansa si din unghiul lui Lucian Anghel de la BCR, care spune ca
\ndaca Programul national de dezvoltare a infrastructurii, defalcat
\ncu sume si obiective, va fi urmarit cu strictete, atunci “va genera
\nbeneficii importante pe termen mediu si lung pentru economie”.<\/p>\n
Toate acestea ar urma sa se intample intr-un context in care, la
\nfel ca si guvernatorul BNR, analistii nu cred nici in riscul ca
\nzona euro sa se destrame, nici ca recesiunea ar putea sa revina in
\nEuropa pe cai mari. Ceea ce e insa considerat factor de risc este
\ninflatia, atrag atentia analistii ING, avand in vedere recentul
\nraport al ONU conforn caruia indicele mondial al preturilor la
\nprodusele alimentare a ajuns in decembrie la un nivel record,
\nprecum si estimarile ca pretul petrolului si al altor materii prime
\nmerge in sus. Pentru economistul-sef al Bancpost, cele mai mari
\npericole pentru procesul de dezinflatie in Romania sunt in 2011
\ncresterea preturilor internationale ale materiilor prime (in
\nspecial la petrol si metale), scumpirea alimentelor pe plan mondial
\n(din cauza productiei agricole slabe din 2010 si a cresterii
\ncontinue a cererii, in special din partea Chinei si Indiei) si
\nmajorarea unor preturi administrate pentru a mari incasarile
\nstatului.<\/p>\n
<\/p>\n
Totusi, tinand cont ca grosul efectelor in preturi ale majorarii
\nTVA a trecut, majoritatea analistilor se asteapta fie la o
\nincadrare a inflatiei in tinta BNR (2-4%), fie la o ratare de putin
\na acesteia. Astfel de previziuni sunt in linie cu sperantele ca
\nbanca centrala, pe masura ce inflatia se tempereaza, va proceda in
\nsfarsit la alte reduceri ale dobanzii de politica monetara, care ar
\nurma sa ajunga de la nivelul actual de 6,25% undeva sub 6%, cat mai
\naproape de 5%. “Consider oportuna scaderea ratei-cheie cat mai
\nrepede posibil, eventual dupa incheierea noului acord cu CE si FMI,
\npentru a scadea costul finantarii in lei, atat a Trezoreriei
\nstatului, cat si a sectorului privat si a da astfel un imbold
\nsuplimentar creditarii”, afirma Melania Hancila.<\/p>\n
Intr-un astfel de peisaj, unde analistii descriu scenarii bazate
\nmai curand pe cercuri virtuoase, mai are sens sa vorbim, fie ca
\ntemere, fie ca speranta, de un curs spre 5 lei\/euro? Corina Negut,
\ndirector adjunct de trezorerie la Piraeus Bank Romania, crede ca
\nastfel de speculatii n-au temei, din moment ce “acest prag n-a fost
\natins nici macar in perioada nefavorabila care a precedat
\nincheierea acordului cu FMI, perioada cand iesirile de capital
\nstrain din tara au fost semnificativ mai ridicate decat in prezent,
\niar reticenta investitorilor straini fata de instrumentele
\nfinanciare romanesti era mult mai accentuata”.<\/p>\n
Cat priveste o evolutie inversa, cu o apreciere prea mare
\ndincolo de 4 lei, nici aceasta n-ar fi plauzibila, “deoarece banca
\ncentrala este posibil sa intervina si impotriva unei aprecieri a
\nleului nejustificate din prisma indicatorilor macroeconomici”,
\nafirma Corina Negut. Prin urmare, daca analistii au dreptate, nu ne
\nasteapta cine stie ce surprize pe parcursul anului, iar in vara ne
\nintalnim din nou cu aceleasi plimbari intre 4,1-4,3. In alte
\nsituatii, lipsa de surprize ar fi poate plicticoasa; in cazul
\nacesta, nu e de zis decat ca “no news is good news”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pentru urmatoarea jumatate de an, cuvantul de ordin in privinta cursului de schimb ramane stabilitatea . Protejat de rezervele valutare de la BNR si de lipsa unor evenimente care sa-l scoata de pe orbita, leul ar avea toate sansele sa intampine relansarea economiei la acelasi curs cu care a traversat recesiunea.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[4124,7267,185,202,6761,411,7458,7873,188,930,7433,184,8349,2616],"class_list":["post-45286","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-bancheri","tag-banci","tag-bnr","tag-cover-story","tag-curs","tag-deficit","tag-dobanda","tag-dolar","tag-economie","tag-euro","tag-fmi","tag-inflatie","tag-leu","tag-previziuni"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45286","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45286"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45286\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62761,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45286\/revisions\/62761"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45286"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45286"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45286"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7890476\/23\/banda-ev-curs.jpg?width=366&height=31\")
<\/u><\/a><\/p>\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7890476\/21\/banda-bancheri.jpg?width=453&height=31\")
<\/u><\/a><\/p>\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7890476\/22\/banda-estim-banci.jpg?width=408&height=31\")
<\/u><\/a><\/p>\n