![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/7871584\/2\/harta.jpg?width=800&height=600\"\nalt=\"\")
<\/p>\nO mare greutate o vor avea pentru pietele internationale
\nsemnalele politice, pentru ca economia si politica au ajuns sa se
\nconfunde adeseori in perioada din urma. La inceput de an, tabloul
\nglobal sta cam asa: Statele Unite par pregatite pentru o crestere
\neconomica sustinuta, desi nu la fel de accelerata precum cele din
\nChina, India sau Brazilia, in vreme ce Europa s-ar putea trezi cu
\ncel putin inca o roata dezumflata in zona euro, fie ca vorbim de
\nposibila restructurare a datoriilor Greciei, de nevoia de salvare a
\nPortugaliei sau a unor state considerate indeobste cam prea mari
\npentru a fi lasate sa cada, Italia sau Spania. Aceste ultime doua
\nstate trebuie sa stranga in urmatoarele luni de pe piete circa 400
\nde miliarde de euro pentru a-si rostogoli datoriile, iar reticenta
\nde care investitorii au dat dovada la sfarsitul anului trecut in
\ncazul Irlandei nu prevesteste nimic bun.<\/p>\n
Costul asigurarii in caz de incapacitate de plata (CDS) a
\ndatoriilor suverane din statele Europei Occidentale a atins joia
\ntrecuta un nou maxim istoric, depasindu-l in premiera pe cel al
\nasigurarii datoriilor suverane ale statelor din Europa Centrala si
\nde Est, inclusiv Rusia, ceea ce arata ca pietele se pregatesc
\npentru o noua lovitura puternica ce ar urma sa fie incasata de zona
\neuro. Liderii Europei au insa in acest an si probleme politice de
\nrezolvat, care le vor acapara si timpul, si energia, spre deosebire
\nde anul trecut, cand deciziile dure puteau fi aplicate ceva mai
\nusor; in Germania, cea mai mare economie a zonei euro, din cauza
\nsistemului electoral, incepand din februarie si pana in septembrie,
\ncoalitia de guvernare formata din conservatori si liberali va trece
\ndintr-o campanie electorala intr-alta, in disputa fiind controlul a
\nsapte dintre cele 16 landuri ale tarii.<\/p>\n
Perspectivele crestin-democratilor (CDU) condusi de cancelarul
\nAngela Merkel nu sunt prea optimiste: daca maine ar avea loc
\nalegeri, Merkel nu ar mai ramane in functie, fiind inlocuita de o
\ncoalitie de centru-stanga, intre social-democrati si verzi. Noile
\nconduceri ale celor sapte landuri vor modifica aproape sigur si
\nbalanta politica in Bundesrat, “Consiliul Federal” al landurilor,
\ncare trebuie sa aprobe toate legile trecute prin Parlamentul in
\ncare coalitia de guvernare inca detine o majoritate. Asadar, Merkel
\nva trebui pe de o parte sa lupte la baioneta ca sa salveze ce se
\nmai poate salva, iar apoi sa negocieze asiduu cu potentialii
\ncastigatori pentru orice masura de reforma.<\/p>\n
Celalalt motor al Europei, Franta, va trece printr-un an
\npreelectoral (in martie 2012 sunt alegeri prezidentiale), iar
\npresedintele Nicolas Sarkozy trebuie sa gaseasca o formula de
\ncompromis cu sindicatele pe care si le-a ridicat impotriva odata cu
\nnoua lege a pensiilor pe care a impus-o anul trecut. In plus,
\nSarkozy va fi probabil ocupat cu agenda G20, grup prezidat de
\nFranta in 2011. Miza pentru cuplul franco-german va fi initierea
\nunei dezbateri pentru a rezolva problema sistemica a zonei euro –
\nuniune monetara fara uniune fiscala – ce duce la acumularea de
\ndiferente tot mai mari intre diversele economii europene si creeaza
\nderapaje pe care le deconteaza ansamblul blocului comunitar prin
\nmasurile de austeritate in vigoare sau in pregatire.<\/p>\n
Are insa destule sanse sa se concretizeze o dezbatere privind
\nreformarea sistemului monetar mondial, pe care Sarkozy va incerca
\nsa o impuna G20 pentru a mai castiga din punctele pierdute in
\npolitica interna? Dupa razboiul valutar de uzura in care s-au
\nangajat marile economii in 2010, o schimbare de strategie este
\ndeocamdata o promisiune frumoasa: Statele Unite nu par dispuse sa
\nrenunte atat de usor la pozitia pe care o ocupa acum dolarul in
\nfinantele internationale (mai ales dupa repetatele masuri de
\nrelaxare cantitativa care au relansat competitivitatea exporturilor
\namericane), mai ales ca si Barack Obama trebuie sa inceapa lupta
\npentru realegerea la prezidentialele din toamna lui 2012 si orice
\ncedare pe acest front nu ar fi usor de explicat electorilor de
\nacasa. Luna aceasta, presedintele chinez Hu Jintao, presat continuu
\nde comunitatea internationala sa devalorizeze yuanul care aduce
\nChinei excedente comerciale constante, face o vizita istorica la
\nWashington; de rezultatul ei depinde cum se vor aseza la masa de
\ndiscutii in noiembrie la Cannes liderii G20.<\/p>\n
Dar discutiile dintre cei doi vor viza nu doar probleme de
\nfinante internationale, ci si situatia din Coreea de Nord, unde
\nregimul stalinist al lui Kim Jong-Il pare pregatit pentru inca o
\nrunda de negocieri in stilul copilului prea rasfatat, care o
\ncaracterizeaza in ultimele decenii: “Intai lovim, apoi vedem ce ni
\nse ofera bun ca sa nu mai lovim si a doua oara”. China, care si-a
\nasumat rolul de frate mai mare al Coreei de Nord, a ramas datoare
\nin 2010 cu o urecheala diplomatica pentru Phenian, care a lansat un
\natac neprovocat la adresa Coreei de Sud doar ca sa arate
\ncomunitatii internationale ca venirea celei de-a treia generatii de
\ndictatori Kim (mezinul Kim Jong-Un se asteapta sa-i succeada cat de
\ncurand tatalui) nu va aduce si una de atitudine sau, cel putin, nu
\nuna in bine.<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
Nici celalalt stat-problema al geopoliticii actuale, Iranul, nu
\npare sa se indrepte in 2011 catre o solutie de compromis cu
\ncomunitatea internationala, unii experti avansand chiar ipoteza
\nunor atacuri asupra instalatiilor nucleare iraniene fie din partea
\nIsraelului, fie din partea Statelor Unite. Desi ipotezele sunt
\nmarcate clar ca fiind “extraordinare”, solutia diplomatica in cazul
\nambitiilor nucleare ale Teheranului nu se intrevede deocamdata, sau
\ncel putin nu pentru anul pe care l-am inceput. Un expert al
\nFundatiei Carnegie pentru Pace observa paradoxul ca revolta de
\nstrada – Revolutia verde – care a urmat in 2009 alegerilor
\nprezidentiale trucate masiv in favoarea realegerii lui Mahmud
\nAhmadinejad a redus potentialul de compromis al actualei
\nadministratii, a carei stabilitate atarna acum mai mult de elita
\nmilitara si religioasa decat de sustinerea parlamentului. Si,
\noricat de indezirabil este pe plan international Ahmadinejad, el e
\npreferabil unui razboi civil care ar putea sa apara daca va fi
\ninlocuit: ayatollahul Ali Khamenei, conducatorul de facto al tarii
\nsi principalul sau sustinator, este – potrivit informatiilor
\ndiplomatiei americane – aproape de disparitia fizica, iar elita
\nmilitar-religioasa pe care acesta o conduce nu va lasa probabil
\nprea usor din mana fraiele puterii, oricum nu in favoarea lui Ali
\nLarijani, presedintele parlamentului iranian si un adversar al lui
\nAhmadinejad, pe care a si vrut sa-l suspende din functie la
\nsfarsitul anului trecut.<\/p>\n
Mai aproape de noi, Republica Moldova se pregateste si ea pentru
\ninca un an de framantari politice, in conditiile in care Alianta de
\nIntegrare Europeana (AIE) reconstituita depinde de umorile
\nliderului Partidului Democrat, Marian Lupu, care controleaza doar
\n15 dintre cele 101 mandate ale parlamentului, dar a reusit sa tina
\nin sah pana in ultima zi a anului clasa politica de la Chisinau. Ar
\nfi o greseala sa se considere ca optiunea lui Lupu pentru
\ncontinuarea AIE este ireversibila; actuala coalitie are 59 de
\nmandate, cu doua mai putine decat ii sunt necesare pentru a-l alege
\nseful statului pe acelasi Marian Lupu si a evita un nou episod de
\nalegeri anticipate, nedorite nici de comunisti. Dar nimeni nu
\ngaranteaza ca Lupu nu va sprijini apoi o motiune de cenzura care sa
\nrastoarne guvernul Filat si sa lase locul unui guvern format din
\ncomunisti si democrati, trimitand in opozitie pe actualii
\nparteneri. Nu ar fi prima data cand ceea ce in alta parte pare
\nteoria conspiratiei, la Chisinau capata valente de analiza
\npolitologica! Oricum ar fi, la Chisinau sigur nu va fi liniste,
\nchiar daca Alianta va continua sa existe si dupa 2011, intrucat
\npotentialul de santaj demonstrat de PD-ul lui Lupu l-a facut pe
\nacesta din urma constient ca putine ii pot fi refuzate in acest an,
\ncel putin in actuala ecuatie politica.<\/p>\n
Ce strategii de investitii sunt de preferat in acest an? O
\nintrebare dificila, la care a incercat sa raspunda o masa rotunda
\norganizata de revista Fortune si care a reunit voci autorizate din
\npiata, manageri de investitii cu plasamente de miliarde de dolari.
\nAveti grija, avertizeaza acestia, cat de mult investiti in
\nplasamentele considerate pana acum sigure, cum sunt cele in aur,
\n“vedeta” din 2010, pentru ca s-ar putea sa va treziti cu o scadere
\na valorii portofoliului. Circa 50% din cererea de aur de pe piata
\neste speculativa – achizitii facute in speranta ca maine va exista
\naltcineva care va oferi mai mult decat 1.371,7 dolari pe uncia de
\naur (cotatia din 6 ianuarie), dar acest pariu nu inseamna decat
\ncombustibilul pentru un balon speculativ din care vor pierde cei ce
\nnu reusesc sa vanda la timp.<\/p>\n
Chiar daca bula nu se va sparge dintr-odata, tendinta cotatiei
\naurului in 2011 este descrescatoare, iar procentul de scadere,
\nestimat de Brian Sullivan, prezentator si comentator la Fox
\nBusiness Network, este de circa 10-15%, pe masura ce dolarul se
\nintareste si investitorii isi dau seama ca economia americana a
\npornit, incet, dar sigur. Celalalt balon in pregatire este cel al
\nmateriilor prime: poate ca petrolul nu mai e vedeta din 2008 sau
\ngraul vedeta din 2010, insa majoritatea analistilor prevad
\nscumpiri, alimentate atat de cererea din pietele emergente, in
\nprimul rand China, cat si de tiparnita de bani care salveaza
\nAmerica de la deflatie. Pleda pentru astfel de plasamente Ren\u00e9e
\nHaugerud, fondator si CIO al fondului de investitii cu grad ridicat
\nde risc Galtere Ltd., la masa rotunda organizata de Fortune:
\n“Bogatia trece de la economiile dezvoltate la cele in curs de
\ndezvoltare; pe masura ce iti cresc veniturile, avansezi si in
\nlantul trofic si consumi mai multa carne, ceea ce genereaza o
\ncerere crescuta de cereale. Pe langa asta, locuitorii din
\neconomiile emergente sunt mai tineri decat cei din cele dezvoltate,
\niar tinerii consuma mai mult decat varstnicii”. Asa ca, spune
\nHaugerud, pe termen lung – cinci-zece ani – investitiile in
\ncotatiile graului, ale orezului, ale cerealelor in general sunt un
\npariu bun, chiar daca sau tocmai pentru ca in 2010 cotatiile lor au
\ncrescut cu 40-50%.<\/p>\n
Intr-un singur an de dupa razboi productia mondiala de alimente
\na crescut mai putin decat populatia, dar, avand in vedere ca in
\nacest an e asteptata atingerea pragului de 7 miliarde de pamanteni,
\nefectul psihologic al acestei stiri poate alimenta navala
\ninvestitorilor catre materiile prime, in special catre cele
\nalimentare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Prognozele pentru 2011 sunt, de cele mai multe ori, rezervate spre pesimiste. Motive de optimism nu sunt multe, pentru o lume plina de tensiuni, care nu si-a revenit bine din recesiune si care de la amenintarea unei perioade de deflatie s-a trezit in fata cu spectrul inflatiei si al unor noi baloane speculative.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[16324,6545,18017,188,7921,100,8069,220,8350,8988,106],"class_list":["post-45271","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-16324","tag-china","tag-coreea","tag-economie","tag-germania","tag-iran","tag-moldova","tag-politica","tag-prognoza","tag-special","tag-sua"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45271","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45271"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45271\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62746,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45271\/revisions\/62746"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45271"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45271"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45271"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}