cum mai bine de zece ani, internetul era inca destul de rar
\nintalnit in Romania, conexiunea se facea prin linia telefonica, iar
\ntrimiterea unui e-mail dura cam cinci minute. Multi si-au dorit
\natunci internet performant, dar n-aveau de unde sa-l ia, iar cel
\nprin satelit era teribil de scump. “Pentru ca s-a dezvoltat mai
\ntarziu, se bazeaza pe tehnologii de ultima ora”, spunea nu demult
\nSeverina Pascu, actualul director executiv al UPC Romania, despre
\ninternetul din Romania anului 2011, dar si din alte tari, cu
\nprecadere est-europene. Nimic de zis, conexiunea romanilor este
\nastazi a saptea cea mai performanta din lume, dupa tari precum
\nCoreea de Sud, Japonia, Letonia, Suedia si Bulgaria, potrivit unui
\nstudiu global realizat recent de universitatile din Oxford si
\nOviedo pentru Cisco. Peste 60% dintre conexiunile la internet in
\nbanda larga au o viteza mai mare de 10 Mbps, sub Grecia, unde
\naproape 90% din conexiuni sunt broadband, sau Bulgaria (68%), iar
\nin cazul altor 38 de procente, viteza este cuprinsa intre 2 si 10
\nMpbs.<\/p>\n
Mai mult, ofertele operatorilor de telecomunicatii pentru
\nserviciile de internet sunt printre cele mai mici din Europa, daca
\nnu chiar din lume, pe fondul competitiei foarte ridicate din piata
\nestimata la peste 200 de milioane de euro a internetului. “Nu mai
\nexista nicaieri in lume preturi la fel de mici”, a spus cu mai
\nmulte ocazii Yorgos Ioannidis, directorul executiv al Romtelecom,
\nfacand referire la pachetele de internet vandute chiar si pentru
\ncativa euro pe luna. Iar anul trecut, tarifele n-au facut decat sa
\nscada, ca parte a strategiei furnizorilor de servicii de a castiga
\nclienti si de a combate scaderea industriei si a propriilor
\nafaceri.
\nCu toate acestea, internetul in banda larga este in continuare
\nfolosit de foarte putini dintre romani.<\/p>\n
Daca aproximativ 42% dintre gospodarii dispun de conexiune la
\ninternet, la egalitate doar cu turcii si mult sub situatia altor
\npopulatii europene cu exceptia bulgarilor, care au cel mai mic grad
\nde penetrare din Uniunea Europeana, de 33%, internetul broadband
\najunge in doar mai putin de un sfert din casele romanilor. E drept,
\ncresterea a fost mai mare in acest caz decat in ce priveste
\ninternetul in ansamblu, iar calitatea ridica piata locala pe locul
\nzece in lume dupa raportul calitate-acces, dar nivelul este chiar
\nmai scazut si decat cel din Bulgaria, piata locala fiind astfel
\nultima din UE.<\/p>\n
In Cehia, spre exemplu, internetul in banda larga exista in mai
\nmult de jumatate din gospodarii, in Ungaria ponderea este de 70%,
\niar in Polonia de 57%, ca sa nu mai mentionam tarile nordice, unde
\nnivelul este de cel putin trei sferturi din locuinte. In ansamblu,
\n70% dintre locuitorii tarilor din Uniunea Europeana au acces la
\ninternet, ponderea celor cu conexiuni in banda larga fiind de 61%;
\nprin comparatie, anul trecut era vorba despre 65% dintre europeni,
\ndintre care 56% aveau conexiuni broadband, iar cu un an in urma
\nnivelul era chiar mai scazut, de 60%, respectiv 49%, potrivit
\nstudiului Eurostat realizat in toate tarile membre ale Uniunii
\nEuropene.<\/p>\n
<\/p>\n
Doar aproape opt milioane dintre romani au acces la internet,
\npotrivit unui raport al Eurostat, gradul de penetrare fiind astfel
\nde aproximativ 36% din populatie. Si cu toate investitiile in retea
\nsi tarifele mici practicate de operatori, progresul va fi unul
\ndestul de lent in urmatorii cativa ani si ponderea de jumatate
\ndintre locuitori care sa foloseasca internetul va fi probabil
\natinsa spre sfarsitul acestui deceniu. Cifra este poate mai putin
\nimportanta, cu atat mai mult cu cat pe marginea ei s-au facut de-a
\nlungul timpului foarte multe speculatii, iar singura certitudine a
\nramas doar faptul ca exista pe piata noastra aproape trei milioane
\nde conexiuni fixe la internet si alte 5,7 de milioane de conexiuni
\nmobile, potrivit celor mai recente date ale Autoritatii Nationale
\npentru Reglementare in Comunicatii (ANCOM).<\/p>\n
Ce inseamna mai exact latimea mare de banda si cum poate fi
\nexploatata atat in mediul de business, cat si in cel rezidential
\nare o relevanta mult mai mare. In alte tari, conexiunea mai slaba
\ncalitativ a fost suficienta pentru pornirea unor companii care
\ngenereaza afaceri de milioane de euro. Aici, antreprenorii online
\nau tot ce le trebuie din punct de vedere tehnic, dar ideile de
\nbusiness care au reusit sa ajunga pe piata internationala pot fi
\nnumarate pe degete. Pana si din punctul de vedere al comunicarii cu
\nfilialele globale sunt avantajate companiile de aici, dar destule
\nmultinationale prefera tari unde internetul este mai putin
\ndezvoltat, lasand la o parte acest aspect in fata unor factori
\nprecum mana de lucru ieftina.<\/p>\n
Cat timp petrec utilizatorii online si ce cauta mai exact pe
\ninternet este iarasi o informatie care ar putea fi speculata in
\nmulte feluri de companii si de furnizorii de internet. Aproape toti
\nintra pe internet cel putin o data pe saptamana, regula valabila
\npeste tot in Europa, cu o medie de doar cateva procente din
\npopulatie care navigheaza pe net mai rar de atat, iar 85% dintre
\nromani fac acest lucru pentru a primi si trimite e-mail-uri, 42%
\npentru a accesa retele sociale si bloguri si 38% pentru a realiza
\napeluri video pe internet, conform Eurostat. Romanii nu exceleaza
\ninsa nici din acest punct de vedere. Pentru alti europeni,
\ne-mail-ul este o activitate de baza si este folosita de aproape
\ntoti utilizatorii de internet indiferent de categoria de varsta,
\nponderea medie fiind de peste 90% in tari precum Belgia, Danemarca,
\nGermania, Franta, Marea Britanie sau chiar Ungaria.<\/p>\n
Cautarea de informatii pe paginile institutiilor publice este de
\nasemenea o activitate mai putin preferata a romanilor, inca un
\nmotiv pentru care piata locala se afla pe ultimul loc in clasament.
\nCei mai interesati de astfel de informatii sunt danezii si
\nnorvegienii, mai mult de trei sferturi dintre ei accesand
\nsite-urile oficiale anul trecut. Dintre vest-europeni, majoritatea
\ncauta pe internet asemenea informatii, dar dintre romani este vorba
\ndoar de 8 procente, urmati de turci, greci si cehi. Chiar mai jos
\ndecat acest nivel este numarul romanilor care cumpara produse si
\nservicii de pe internet. Media europeana este de aproximativ 60%
\ndintre utilizatorii de internet, cu o maxima de 79% in Marea
\nBritanie, un adevarat paradis al comertului online, si o minima de
\nnoua procente, bineinteles, tot in Romania.<\/p>\n
Asadar, potential de crestere exista. De altfel, serviciile de
\nintermet au fost cele care au generat anul trecut cele mai mari
\ncresteri in industria telecomunicatiilor atat din punctul de vedere
\nal veniturilor, cat si al numarului de clienti, dupa cum estimeaza
\nDinu Malacopol, directorul executiv al companiilor Digital Cable
\nSystems si Dial Telecom, care furnizeaza servicii telecom pentru
\nclienti rezidentiali, respectiv de business. “Iar miza din acest an
\nramane tot internetul in banda larga care va continua sa creasca in
\nRomania”, conchide Catalin Marinescu, presedintele ANCOM.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Tehnologia exista, conexiunea este dintre cele mai bune din lume si preturile sunt cele mai mici, cel putin din Europa. Totusi internetul de mare viteza ajunge astazi doar in mai putin de un sfert din locuintele romanilor.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[571],"tags":[13052,171,7830,340,204],"class_list":["post-45233","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-business-hi-tech","tag-conexiune","tag-internet","tag-locuinte","tag-preturi","tag-tehnologie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45233","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45233"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45233\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62710,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45233\/revisions\/62710"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45233"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45233"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45233"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}