{"id":45187,"date":"2011-01-11T09:00:00","date_gmt":"2011-01-11T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45187"},"modified":"2026-04-02T19:16:17","modified_gmt":"2026-04-02T19:16:17","slug":"dilemele-lui-2011-cand-se-va-da-drumul-la-creditare-cine-isi-va-mai-face-asigurari","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=45187","title":{"rendered":"Dilemele lui 2011 – Cand se va da drumul la creditare? Cine isi va mai face asigurari?"},"content":{"rendered":"

CAND SE VA DA DRUMUL LA CREDITAREA ECONOMIEI REALE?
\nCa si anul trecut, bancile raspund ca respectiva creditare nu a
\nfost de fapt oprita niciodata, doar ca ea a ramas rezervata pentru
\ncei cu risc redus de nerambursare, respectiv multinationalele,
\ncompaniile private mari, cele de stat si autoritatile publice, in
\ntimp ce segmentul IMM-urilor, desi explorat in continuare, a pus
\ncele mai mari probleme din punctul de vedere al creditelor
\nneperformante. Situatia se va mentine cel mai probabil si la anul,
\njudecand dupa estimarea lui Lucian Croitoru, consilier al
\nguvernatorului BNR, care a explicat ca este o cauzalitate gresita
\naceea ca daca se reia creditarea, economia creste: “Bancile sunt
\nprin natura lor prociclice; este adevarata butada ca bancile iti
\ndau umbrela atunci cand e soare si ti-o iau atunci cand ploua” – cu
\nalte cuvinte, reluarea creditarii nu poate sa apara decat dupa ce
\neconomia va fi iesit deja din recesiune. In aceeasi cheie trebuie
\ninterpretate si declaratiile recente ale lui Dominic Bruynseels,
\nCEO al BCR, cea mai mare banca din Romania, care spunea ca “pentru
\nreluarea creditarii, economia trebuie sa se schimbe, nu bancile”,
\nreferindu-se la faptul ca recesiunea e intretinuta de cererea
\nsolvabila scazuta din economie. Este de asteptat, in schimb, sa
\ncontinue explorarea unui segment cu potential bun, respectiv
\ncreditarea pentru obtinerea de fonduri europene; CEC a luat in 2010
\nun start puternic in acest sens, cu birouri de fonduri europene
\ndeschise in majoritatea judetelor si cu o predilectie pentru
\nfinantarea de proiecte in agricultura, unde ponderea creditelor
\nneperformante este aproape de zero, conform sefului CEC, Radu
\nGratian Ghetea.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

CE SANSE (MAI) ARE CREDITAREA DE CONSUM?
\nJohn Bell, seful de retail de la RBS Bank Romania, spunea recent ca
\nRomania ramane o tara a creditului de retail si ca el crede in
\npotentialul acestui segment – o afirmatie probabil surprinzatoare
\npentru cine nu priveste la gradul inca scazut de bancarizare in
\nRomania si pentru cine n-a studiat interesul consumatorilor fata de
\ncompetitia in plina desfasurare intre ofertele de carduri cu
\npromotii ale bancilor, care atrag clientii fie cu bonusuri si
\nreduceri la cumparaturile in magazinele partenere, fie cu dobanzi
\nreduse ori zero la plata ratelor, fie cu returnarea unei parti din
\ncheltuieli. Cardul ramane in continuare un produs la ordinea zilei
\nin ciuda avertismentelor unor analisti ca pe baza lui ar putea avea
\nloc urmatoarea “bula” a creditarii de consum; e drept insa ca
\nbancile se protejeaza de astfel de consecinte, daca avem in vedere
\nca majoritatea ofertelor cu adevarat importante pe acest segment
\nsunt adresate clientilor cu venituri peste medie. In plus, oamenii
\ndin banci si asigurari sunt de acord ca orice semn de ameliorare
\nreala sau potentiala a puterii de cumparare va recanaliza imediat
\nresursele disponibile de bani de la economisire spre consum,
\ninclusiv spre consumul pe credit, intrerupt prea brutal si prea
\nrecent de criza pentru ca mentalitatea oamenilor sa se fi
\nreorientat in mod fundamental spre un stil de viata prudent si
\neconom.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

\n

CE SE VA INTAMPLA CU CREDITELE NEPERFORMANTE?
\nRaportul grupului ungar OTP din noiembrie preciza ca ponderea
\ncreditelor neperformante creste la nivelul intregului sistem bancar
\ndin Romania, singura tara din Est pentru care grupul considera ca
\nperspectiva economica s-a inrautatit, si ca “nu este de asteptat
\nnicio imbunatatire inainte de a doua jumatate a anului viitor”.
\nAgentia de rating Fitch, intr-un raport publicat luna trecuta,
\naprecia ca volumul creditelor neperformante va creste in Romania
\npana la jumatatea lui 2011, dupa care ar putea incepe sa scada, cu
\nmentiunea insa ca orice depreciere mare sau de durata a leului ar
\ninfluenta negativ aceasta evolutie. Fitch afirma ca imprumuturile
\nindoielnice si clasificate ca pierderi au ajuns deja la 20,2% din
\ntotalul creditelor la sfarsitul lui 2010, de la 6,5% la sfarsitul
\nlui 2008, iar ponderea celor in valuta este de 63%, de unde si
\nsensibilitatea la eventuale miscari ale cursului valutar. Expertii
\nagentiei considera insa ca profilul de credit al bancilor din
\nRomania este sustinut de “marje de profit inca solide si de rate
\nacceptabile ale solvabilitatii”, precum si ca lichiditatea din
\nsistem este confortabila, ceea ce le ofera bancilor o flexibilitate
\nfinanciara “semnificativa” in rezolvarea problemelor de calitate a
\nactivelor. In aceste conditii, lupta pentru atragerea clientilor
\ncare vor dori sa-si refinanteze creditele va defini anul 2011 din
\npunctul de vedere al concurentei intre banci atat in segmentul
\ncompaniilor (in special al IMM-urilor), cat si al clientilor
\npersoane fizice.<\/p>\n

\n

VOM AVEA LA FEL DE MULTE BANCI CA SI PANA ACUM?
\nIn conditiile in care cererea solvabila de credite s-a redus
\ncontinuu pe parcursul ultimilor doi ani, bancile au renuntat la
\nplanurile de extindere, au inchis din sucursale si au redus schema
\nde personal, insa pe piata raman in continuare o serie de banci
\nmici cu activitate redusa, care rezista fie prin specializari ale
\nserviciilor, fie prin vointa grupurilor-mama care isi mentin aici
\ncapete de pod in asteptarea unei reluari a cresterii economice.
\nDaca ele vor face obiectul unor vanzari de catre grupurile-mama e
\ngreu de spus, avand in vedere cat de imprevizibila e situatia
\nfinanciara din zona euro. Operatiuni de vanzare nu sunt insa
\nexcluse nici pentru bancile de talie mai mare, atata vreme cat
\nsituatia particulara a grupurilor-mama o va cere. Pe parcursul
\nanului trecut s-a vorbit pe rand despre o cumparare de catre
\nPiraeus Bank a pachetului majoritar al ATE Bank, de cumpararea
\nfilialelor grecesti ale bancilor elene de catre cele din Romania
\nori de fuziuni intre Eurobank si Alpha sau Piraeus si Marfin; in
\nfunctie de evolutia economiei grecesti, speculatii similare vor
\ncontinua, cu sau fara finalizare printr-o tranzactie. Mai certa
\neste vanzarea de catre grupul austriac Volksbank a operatiunilor
\nsale din Europa de Est, inclusiv din Romania, un cumparator
\npotential fiind Sberbank din Rusia, conform presei austriece. De
\naltfel, un factor de care va trebui tinut cont in 2011 va fi
\ninteresul bancilor din tari ca Rusia, Turcia, China sau America
\nLatina fata de pietele din Europa de Est, un prim nume pronuntat in
\nlegatura cu Romania fiind cel al bancii turcesti Isbank.<\/p>\n

\n

VA CRESTE NUMARUL ASIGURARILOR REZILIATE?
\nIn 2009 si, partial, in 2010, asiguratorii au simtit din plin ce
\ninseamna scaderea puterii de cumparare si a increderii publicului
\nin institutiile financiare. Multi clienti s-au grabit sa-si
\nrezilieze contractele de asigurare, chiar daca, de cele mai multe
\nori, banii pe care i-au primit echivalau cu o suma mai mica decat
\ntotalul contributiilor platite lunar sau anual pana atunci. A doua
\njumatate a anului 2010 i-a mai linistit pe asiguratori – rata
\nrezilierilor a scazut, iar pe unele clase de asigurari, vanzarile
\nnoi chiar au inceput sa creasca. Acestia estimeaza ca tendinta va
\nfi aceeasi si pentru 2011, cand numarul contractelor rascumparate
\nva scadea semnificativ. Mai mult, sefii din asigurari spun ca 2011
\nva fi anul in care si segmentul contractelor de grup isi va reveni.
\nAu deja semnale de la angajatorii care vor sa readuca asigurarile
\nin pachetele de beneficii extrasalariale.<\/p>\n

\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

CATE LOCUINTE VOR FI ASIGURATE OBLIGATORIU PANA LA SFARSITUL
\nANULUI?
\nProiectul introducerii asigurarilor obligatorii de locuinte a fost
\ninca de la inceput foarte controversat si, desi valoarea primelor a
\nfost stabilita la un nivel accesibil pentru toata lumea, din cele
\npeste opt milioane de locuinte, mai putin de 100.000 au fost
\nasigurate. Reprezentantii Pool-ului de Asigurare Impotriva
\nDezastrelor Naturale (PAID) spun ca pentru atingerea obiectivelor
\nar trebui sa se ajunga la un ritm de 4.000 de polite emise pe zi,
\nde aproape patru ori mai mult decat in prezent. Totusi, daca si in
\n2011 se va pastra acelasi ritm in ceea ce priveste incheierea de
\npolite obligatorii, atunci anul acesta se va incheia cu mai putin
\nde 300.000 de locuinte asigurate, adica mai putin de 5% din totalul
\nlocuintelor pentru care trebuie facuta o astfel de polita.<\/p>\n

\n

CARE VOR FI CELE MAI VANDUTE ASIGURARI IN 2011?
\nSingurul segment care in 2011 nu a fost deloc afectat de scaderea
\nputerii de cumparare a fost cel al planurilor financiare pentru
\ncopii. Asiguratorii mizeaza pe acelasi segment si pentru anul 2011
\nsi estimeaza ca vor avea cresteri ale vanzarilor. In acelasi timp,
\neste asteptata o evolutie si pentru asigurarile medicale atat din
\nvanzarile pentru clienti individuali, cat si din cele pentru
\ncompanii. Pe de alta parte, nu la fel de optimiste sunt
\npreviziunile in ceea ce priveste vanzarea de asigurari CASCO. Multi
\ndintre clientii vechi aleg sa nu reinnoiasca politele existente,
\niar clientii noi se lasa asteptati, de vreme ce nici vanzarile de
\nmasini nu par sa-si revina.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cea mai importanta intrebare este acum, la inceputul anului, daca economia romaneasca isi va relua cresterea. Pe langa aceasta, va propunem o serie de teme de gandire legate de ce ne asteapta in anul cel nou, ca economie si ca societate.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[331,7267,202,20652,8988],"class_list":["post-45187","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-asigurari","tag-banci","tag-cover-story","tag-dileme-2011","tag-special"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45187","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45187"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45187\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62666,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45187\/revisions\/62666"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45187"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45187"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45187"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}