![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7871762\/7\/banda-comert.jpg?width=261&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n
\nPANA CAND FMI?
\nContrar credintelor populare, Romania nu foloseste banii de la FMI
\npentru plata pensiilor si a salariilor; aceasta s-a intamplat doar
\npret de cateva luni, cu titlu de exceptie, iar toate sumele de la
\nFMI intra in rezerva BNR, care isi consolideaza astfel armele
\ncontra speculatiilor pe curs. Ca sa obtina insa bani suficient de
\nieftini folosibili pentru investitii si pentru acoperirea
\ndeficitului bugetar, respectiv credite de la Comisia Europeana,
\nRomania are nevoie de un acord cu FMI, intrucat, spre deosebire de
\nUE, Fondul are instrumentele necesare de monitorizare a economiei
\nsi de ghidare a proceselor de reforma intr-un chip acceptabil
\npentru pietele externe. Aceasta explica de ce avem nevoie de inca
\nun acord cu FMI in 2011 – si nu numai noi, ci si alte tari aflate
\nin pericolul contagiunii cu crizele altora (de pilda Polonia, care
\nare un acord de tip flexibil cu Fondul, fara a folosi banii
\nrespectivi – pur si simplu o plasa de siguranta pentru situatii de
\nurgenta de genul unei noi crize in zona euro). Exista, in randul
\noficialilor romani, dar si al bancherilor, opinia ca un acord cu
\nFondul va fi necesar atata vreme cat guvernelor le vor lipsi fie
\nvointa politica, fie competenta de a impune singure lista de
\nreforme si de a respecta indeplinirea lor. Vom avea deci in
\ncontinuare acest mod dureros si cam procustian de protectie contra
\npopulismului, la care e greu de crezut ca Romania isi va permite sa
\nrenunte asa cum a facut Ungaria.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
4
\nINFLATIE, STAGFLATIE, DEZINFLATIE?
\nFaptul ca BNR n-a redus dobanda de politica monetara de la
\ninceputul anului spre a stimula redresarea economiei, asa cum
\ndoreau oamenii de afaceri, se explica printr-o temere de inflatie
\ncare depaseste cu mult cadrul discutiilor obisnuite despre
\nnimerirea sau ratarea tintei anuale de inflatie (2-4% pentru 2011).
\nUltimele prognoze externe vorbesc de scumpiri importante ale
\nmateriilor prime, incepand cu petrolul, si ale resurselor
\nalimentare la nivel international pentru 2011; la noi, efectele
\nmajorarii TVA nu s-au incheiat, iar anul a inceput deja cu majorari
\nde accize la carburanti si tigari. O scadere a dobanzii ar fi fost
\ndeci prematura intr-o economie care, desi a scazut cu 2,3% in
\nprimele trei trimestre din 2010, ramane cu cea mai inalta inflatie
\nin Europa, de aproape 8%, ceea ce intretine temerea ca perioada de
\nstagflatie se va prelungi. Analistii bancari considera ca, pe
\nmasura ce inflatia se calmeaza, BNR va putea reincepe ciclul de
\nscaderi ale dobanzii in urmatoarele luni, de la 6,25% in momentul
\nde fata probabil in jur de 5,5% la sfarsitul anului. Cat de
\neficienta ar fi insa reducerea dobanzii? BNR a atras atentia ca
\ndobanzile bancare la creditele pentru companii si pentru populatie
\nnu scad, desi cele pe piata interbancara au coborat deja suficient
\npentru a motiva o ieftinire a creditului; a fost modul bancii
\ncentrale de a vorbi despre limitele acestei parghii de politica
\nmonetara, atata vreme cat economia este euroizata, sistemul bancar
\neste dominat de banci straine, iar majoritatea creditelor sunt in
\neuro.<\/p>\n
\n5
\nSTATUL SAU PIATA?
\nAr trebui sa fie piata, intrucat statul va fi ocupat cu gasirea
\nsurselor de bani pentru platile curente, iar de investitii ca sa
\nstimuleze economia ii va mai ramane destul de putin. E drept,
\n“statul” inseamna si capacitatea de atragere a fondurilor europene,
\nconsiderate marea speranta a relansarii dupa recesiune, atata vreme
\ncat se va crea mult-asteptata institutie care sa centralizeze
\nadministrarea fondurilor de la UE, insa in primul rand inseamna o
\nadministrare eficienta a bugetului propriu. Pe de o parte,
\ncontinuam sa avem una din cele mai scazute ponderi ale veniturilor
\nbugetare in PIB din Europa, iar pe de alta parte, necesitatile de
\nfinantare de peste 10% din PIB estimate pentru anul acesta raman sa
\nfie acoperite din aceleasi surse ca si anul trecut – credite de la
\nUE, banci si pietele externe, dobanzile rezultate urmand sa
\ninfluenteze povara datoriilor in special din 2012 incolo. Cum se
\nvor reflecta acestea in investitii? Conform secretarului de stat de
\nla Finante, Gheorghe Gherghina, cheltuielile de investitii vor fi
\nin 2011 de 34,2 mld. lei (cca 8 mld. euro), mai mici decat in 2010
\nca pondere in PIB (6,6%) si vor fi acoperite majoritar din
\ncheltuieli de capital, adica de la buget (3,93%, mai mult decat in
\n2010), in timp ce creditele externe vor acoperi doar 0,31%, sub
\nnivelul din 2010, iar fondurile europene cam 1,08%, peste ponderea
\ndin 2010. Sa punem aceasta in balanta cu o estimare prudenta despre
\ninvestitiile straine directe, a caror valoare, conform UniCredit,
\nar urma sa ajunga in 2011 la 4,9 miliarde de euro, acelasi nivel
\ndin 2009, fata de 3,6 miliarde in 2010.<\/p>\n
6
\nSPRE CE MODEL DE ECONOMIE NE INDREPTAM?
\nAceasta nu e o dilema doar pentru 2011, ci pentru tot deceniul in
\ncurs, avand in vedere ca Romania are in continuare ca obiectiv
\noficial aderarea la zona euro, prevazuta initial pentru 2015, dar
\nal carei termen ar putea fi decalat, in functie de viteza
\nreformarii sectorului public (promisiunea oficiala este ca in
\nprimul semestru din acest an va fi confirmat sau infirmat termenul
\nrespectiv de catre autoritati). Dincolo de parametrii financiari ai
\nconvergentei cu zona euro, raman problemele de calitate si
\nidentitate: pe ce domenii ne bazam, unde se poate face performanta?
\nVara trecuta, Guvernul a comandat Grupului de Economie Aplicata un
\nstudiu din care reiese ca ar fi nevoie de o politica de
\nreindustrializare, prin atragerea capitalului strain in industrii
\norientate spre export si rezistente la crizele economice. Studiul
\npornea de la constatarea ca ponderea industriei in PIB a scazut
\nconstant din 2000 incoace, pana la circa 22%, in favoarea
\nserviciilor si a constructiilor, evolutie care si-a dovedit
\nriscurile pe timp de criza. In acelasi timp, ideea ca Romania ar
\ntrebui sa ajunga la aceeasi structura a economiei ca UE (crescand
\nponderea serviciilor in dauna industriei si a agriculturii) este
\ngresita, apreciaza Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR,
\ncare propune specializarea, identificarea pur si simplu a acelor
\ndomenii unde putem fi cei mai competitivi si care au piata la un
\nmoment dat.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
BUSINESS Magazin va propune, la inceput de 2011, o serie de teme de gandire legate de evolutia economiei, mai ales ca estimarile despre posibila crestere din acest an sunt acum mai prudente.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[16324,202,11164,184,7127,8988,222],"class_list":["post-45154","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-16324","tag-cover-story","tag-dileme","tag-inflatie","tag-macroeconomie","tag-special","tag-strategie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45154","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45154"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45154\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62635,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45154\/revisions\/62635"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45154"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45154"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45154"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7871762\/6\/banda-export.jpg?width=259&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n