Daca o companie investeste sume importante in birouri dotate cu sisteme de supraveghere prin camere video, de ce nu ar supraveghea si calculatoarele angajatilor? Nu e neaparat o intrebare retorica. Este si mai ieftin, si poate fi mult mai eficient.<\/SPAN><\/P> <\/SPAN> <\/P> V-ati intrebat vreodata daca seful dumneavoastra poate afla care sunt paginile de internet pe care navigati in timpul serviciului? Sau daca stie ca ascundeti fereastra de messenger ori de cate ori este prin preajma? Tehnic, poate face asta, dar e aproape imposibil sa stiti sigur daca sunteti sau nu monitorizat. Si daca de o camera video angajatii se mai pot feri (mai ales daca este vizibila), de expertul IT al companiei, ce are acces, uneori neconditionat, la intreaga retea de calculatoare, cu greu se mai poate ascunde cineva. <\/SPAN> <\/P> In SUA, bunaoara, potrivit unui studiu realizat de American Management Association anul trecut in randul a circa 500 de companii, 76% dintre angajatori monitorizeaza paginile web pe care le viziteaza angajatii care au calculator de birou, iar 36% supravegheaza continutul e-mail-urilor, al mesajelor tastate de la calculatorul de serviciu sau timpul petrecut in fata monitorului. Iar acelasi studiu mai scoate in evidenta un alt aspect esential: 26% dintre companii si-au concediat angajati pe baza informatiilor legate de conduita in fata calculatorului. <\/SPAN> <\/P> Casutele de e-mail ale angajatilor, conversatiile prin programele de instant messenging, blog-urile si continutul paginilor vizitate lasa urme si pot fi folosite in SUA ca dovezi, la fel ca si amprentele digitale. Unul din cinci angajati care foloseste un calculator de birou in Statele Unite a fost controlat in 2005 de politisti sau procurori, iar 13% au fost implicati in procese pe baza informatiilor digitale din computere. Chiar daca nu in toate tarile urmarile interceptarilor de date digitale sunt imediate, multe companii prefera sa monitorizeze si sa limiteze accesul la Internet al angajatilor. Vizitarea anumitor pagini web pune probleme de legalitate, in cazul descarcarilor de muzica sau filme fara licenta, sau de moralitate atunci cand un angajat are apetit pentru pagini de natura pornografica. Ca sa nu mai vorbim de pericolul numarul unu, scurgerea de date confidentiale. In cazul in care se ajunge la un proces, nu doar angajatul este cel care sufera daune, ci si imaginea companiei. <\/SPAN> <\/P> Un alt motiv este dat de folosirea infrastructurii in sine, \u0084de multe ori banda de comunicatii fiind practic gatuita de descarcarile dezordonate de pe Internet\u0093, explica pentru BUSINESS Magazin Gabriela Mechea, director general la Gecad Net. <\/SPAN> <\/P> Cazurile de spionaj industrial sau scurgerile de informatii nu sunt evenimente pe care companiile le fac publice. Ele afecteaza atat compania in sine, cat si clientii cu care lucreaza. De aceea, in unele cazuri masurile de protectie sunt drastice. \u0084In mod exceptional, exista firme sau institutii, in special din domeniul bancar, care deconecteaza total computerele angajatilor de la accesul Internet, oferind conectivitate doar pentru telefon si e-mail\u0093, spune Mihai Anghel, general manager al companiei producatoare de software de securitate Avira Soft. <\/SPAN><\/P> <\/SPAN> <\/P> Dar poate cea mai importanta problema care justifica pentru companii monitorizarea accesului la Internet este timpul alocat de angajati acestei activitati in interes personal. Practic, daca o persoana isi citeste horoscopul, converseaza pe chat cu prietenii si descarca muzica, este platita zilnic pentru aproximativ o ora in care nu face nimic pentru firma. General managerul Gecad Net apreciaza ca, in unele cazuri extreme, timpul pierdut ajunge sa insemne jumatate din programul de lucru. Pe de alta parte, Mihai Anghel de la Avira recunoaste ca \u0084cine vrea sa piarda timpul nu are neaparat nevoie de Internet, mail sau telefon pentru asta\u0093. <\/SPAN> <\/P> In Romania exista organizatii care practica monitorizarea angajatilor pentru a spori productivitatea si a reduce timpul pierdut de angajati. \u0084Consider ca aceasta este o masura de stimulare negativa care da rezultate in medii de lucru cu angajati cu slaba pregatire, care presteaza munci repetitive de complexitate redusa\u0093, spune Anghel. Daca intersectam insa multimea angajatilor din aceasta categorie cu cei care folosesc computerul, atunci obtinem o multime destul de redusa de persoane la care monitorizarea ar da rezultate bune. Departamentele unde se practica monitorizarea sunt in general call-center-ul, procesarea de comenzi, sau operatorii care introduc date primare. \u0084In general, pentru oamenii cu sarcini complexe, masurile de stimulare pozitiva dau rezultate mult mai bune\u0093, este de parere Anghel. <\/SPAN> <\/P> Deoarece in Romania nu exista studii referitoare la numarul companiilor care practica monitorizarea calculatoarelor, nu se pot face decat aprecieri cu caracter general. Specialistii din industria de software spun ca numarul organizatiilor care folosesc softuri special create in acest sens <\/SPAN>sunt reduse, iar cele care o fac sunt de regula multinationalele, care aplica astfel un sistem extins la nivelul intregii organizatii. Aceasta in conditiile in care, la nivel mondial, piata aplicatiilor software de monitorizare <\/SPAN>este estimata de IDC la 655 de milioane de dolari, crescand in ultimii 6 ani cu peste 1.000%. In Romania, \u0084nevoia exista dar nu este constientizata\u0093, spune Irina Craciun, marketing manager al producatorului iesean de software The Red Point. <\/SPAN><\/P> <\/SPAN> <\/P> In toamna anului trecut, firma a lansat pe piata primul program autohton de acest fel, Red Agent. Iesenii, cu o cifra de afaceri anul trecut de 2,4 milioane RON, spun ca au incheiat 10 contracte, cel mai mare interes venind din zona consultantei pe management si administratiei publice. Insa toate companiile au specificat in contracte clauze care nu permit dezvaluirea statului de angajator care isi monitorizeaza angajatii. Singurul client cu care Red Point se poate lauda este Primaria din Botosani, si asta pentru ca achizitiile institutiilor publice trebuie organizate pe baza de licitatii transparente. <\/SPAN> <\/P> Companiile aleg sa supravegheze calculatoarele in tacere pentru ca implicatiile folosirii unor astfel de sisteme trec dincolo de granita propriului birou. E-mail-ul unei persoane care corespondeaza cu un angajat monitorizat este la randul lui supervizat de departamentul IT. Si, desi Primaria Botosani foloseste un astfel de software, pe pagina web in care poti trimite reclamatii sau face sesizari lipsesc mentiunile de aceasta natura. In e-mail-urile oficiale ale companiilor romanesti se mentioneaza, cel mult, textul binecunoscut care spune ca e-mail-ul este adresat doar destinatarului si daca primirea lui este accidentala, apare obligatia de a anunta expeditorul si de a-l sterge. <\/SPAN><\/P> <\/SPAN> <\/P> Gabriela Mechea de la Gecad Net spune ca organizatiile care folosesc acest tip de software au obligatia de a-i anunta in scris pe angajati ca se afla intr-un mediu controlat, chiar daca nu ofera detalii despre modalitatile prin care se poate face observarea. Unii verifica doar traficul pe care il face un angajat pe Internet, altii tin sub observatie doar adresa si subiectul e-mailurilor, altii le citesc doar pe acelea care contin cateva cuvinte cheie sau chiar pe toate. <\/SPAN><\/P> <\/SPAN> <\/P> Controlul pe care il ofera acest tip de software merge pana la monitorizarea caracterelor tastate sau evidenta documentelor printate la imprimanta. Unele masuri de supraveghere sunt vizibile, altele sunt implicite, precum back-up-ul automat al informatiilor din reteaua locala de calculatoare sau monitorizarea traficului web. \u0084Nu se pune problema de a intra intr-un joc de-a v-ati ascunselea cu administratorii de retea – este mult mai normal ca angajatul sa-si faca treaba pentru care este platit si atunci nu va avea de ce sa-si faca griji\u0093, spune Gabriela Mechea. <\/SPAN> <\/P> Principiul este cu atat mai functional cu cat un angajat obisnuit, cu cunostinte IT primare, nu isi poate da seama daca este sau nu supravegheat. In cel mai fericit caz, daca nu este atentionat de companie, isi poate da seama cel mult daca infrastructura IT a acesteia permite monitorizarea. \u0084Daca tot traficul sau Internet trece printr-un proxy al firmei, atunci poate fi monitorizat. Daca toate mail-urile sale trec prin serverul SMTP al firmei, atunci poate fi monitorizat\u0093, spune general managerul Avira. Si daca putine persoane cunosc semnificatia termenilor folositi de directorul acestei companii de software, si mai putini sunt aceia care stiu sa-si dea seama daca sistemul de la birou le contine. <\/SPAN> <\/P> Apare insa un paradox. Chiar daca o companie afla ca un angajat pierde timpul pe Internet sau ca din cauza lui au loc scurgeri de informatii, aceasta nu-si va putea concedia angajatul, pentru ca teoretic, nu ar avea de unde sa aiba acele informatii. <\/SPAN> <\/P> De aceea, si producatorul software-ului de monitorizare Red Agent, care poate rula invizibil pe sistem, recomanda clientilor \u0084anuntarea angajatilor cu privire la faptul ca activitatea lor este monitorizata, dar nu putem impune, acest lucru tinand in final de politica interna a companiei client\u0093, spune directorul de marketing al The Red Point. Pana la urma, Red Agent este un instrument si doar clientii pot fi incriminati pentru modul in care o folosesc. <\/SPAN> <\/P> Este clar ca aparitia computerelor a adus in viata angajatilor o grija in plus – posibilitatea de a fi priviti in tacere de ochii sefului mai usor decat in trecut.<\/SPAN><\/P><\/SPAN><\/SPAN><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Daca o companie investeste sume importante in birouri dotate cu sisteme de supraveghere prin camere video, de ce nu ar supraveghea si calculatoarele angajatilor? Nu e neaparat o intrebare retorica. Este si mai ieftin, si poate fi mult mai eficient.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[3791],"class_list":["post-4506","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-management-cum-si-de-ce-se-practica-supravegherea-angajatilor"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4506","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4506"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4506\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25933,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4506\/revisions\/25933"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4506"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4506"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4506"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}