\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5538\/7826750\/2\/banda-grafic-bani.jpg?width=249&height=31\")
<\/a><\/p>\nNumarul de posturi vacante de pe piata este semnificativ mai mic
\ndecat in anii precedenti, asa incat angajatii si-au schimbat
\natitudinea fata de locul de munca, fiind mult mai interesati de
\nstabilitate. Probleme apar, in viziunea ei, numai in cazul
\nangajatilor mai putin motivati de activitatea lor: fie iesirile la
\ntigara sunt prea dese, fie timpul petrecut pe internet pentru
\ndistractie e mai mare. “Pentru angajatii cu activitate de birou,
\ncred ca internetul este cea mai mare sursa de distractie. In cazul
\nangajatilor tineri, Facebook, Twitter si Youtube sunt principalele
\nportaluri pe care isi petrec timpul”, spune Dragos Gheban, manager
\nal Catalyst Solutions. E si explicatia pentru care accesul la
\naceste pagini a fost blocat de unii angajatori, si asta inca mult
\ndinainte de aparitia crizei si a recesiunii.<\/p>\n
In aceasta perioada, problemele economice si efectele lor sunt
\nde altfel principalul motiv de ingrijorare pentru romani, aproape
\njumatate dintre ei (47,6%) fiind afectati in mare si foarte masura,
\nnivel mai ridicat fata de 2009, cand aproximativ 36,4% se gaseau in
\naceasta situatie, potrivit unui studiu realizat de compania de
\ncercetare Mednet Marketing Research Center pe un esantion
\nreprezentativ in Bucuresti si in orasele cu peste 100.000 de
\nlocuitori. Totodata sunt tot mai putini si cei care nu au simtit
\ndeloc sau doar in mica masura repercusiunile crizei; daca anul
\ntrecut mai mult de un sfert dintre locuitorii marilor orase se
\naratau rezistenti in fata problemelor din economie, in 2010
\nponderea s-a redus pana la 17,6%.<\/p>\n
<\/p>\n
Eurobarometrul indica faptul ca angajatii deprimati,
\ndemoralizati si nervosi tind sa lipseasca mai mult de la serviciu,
\nse simt subevaluati in activitatea lor si dau randament mai scazut.
\nDaca acum patru ani, 46% dintre romani spuneau ca nu sunt in mod
\ndeosebit nervosi sau tensionati, acum doar 27% mai pot afirma asta.
\nMedia UE a coborat mult mai putin, de la 63% la 61%. Nervozitatea
\nare legatura cu faptul ca multi angajati romani se simt nesiguri de
\nperspectiva locului de munca – o pondere de 36%, pe primele locuri
\nin UE si peste media comunitara de 25%, dar si cu faptul ca se simt
\nnemultumiti de nivelul de respect si recunoastere a performantei la
\nlocul de munca; din acest punct de vedere, romanii si ungurii sunt
\ncei mai nemultumiti din Europa.<\/p>\n
Altii, chiar si cu locuri de munca stabile, simt presiunile
\ncrizei si se declara afectati in viata de zi cu zi. De pilda, 76,2%
\ndintre familiile din marile orase au avut de suferit din cauza
\ncresterii preturilor ca urmare a cresterii TVA, potrivit studiului
\nMednet. Iar o tensiune suplimentara se aplica si din teama de a-si
\npierde locul de munca, situatie in care se afla peste 17% dintre
\ncetateni.<\/p>\n
Starea de spirit negativa este una dintre cauzele cele mai
\nimportante ale reticentei de a mai cheltui si ale faptului ca
\nincrederea consumatorilor se mentine scazuta. Recent, Lucian
\nCroitoru, consilier al guvernatorului BNR, comenta o cercetare la
\nnivel european despre felul cum a evoluat increderea consumatorilor
\nsi in care Romania se remarca prin valorile mici ale acestui
\nindicator, comparativ nu numai cu Vestul, dar si cu Europa Centrala
\nsi de Est. “Suntem latini si avem tendinta sa exageram – daca
\ninainte de criza eram prea optimisti, acum suntem cu mult mai
\npesimisti decat alte tari din UE”, spunea Croitoru.<\/p>\n
Dorinta de a consuma are legatura directa insa cu puterea de
\ncumparare, iar orice decizie care afecteaza pachetul salarial este
\nun factor demotivant pentru angajati, si cand e vorba de consum, si
\nde eficienta propriei munci. “Intensitatea demotivarii variaza in
\nfunctie de valoarea beneficiului retras”, declara Monica Dona; este
\nunul dintre motivele pentru care multi angajatori au preferat sa nu
\nreduca salariul, ci numai beneficiile extrasalariale, sau pentru
\ncare concedierile au fost preferate taierilor de leafa. Nu este
\ntotusi o regula generala, pentru ca diminuarea castigurilor
\nsalariale a fost o problema pentru 47,5% dintre familiile din
\nRomania, potrivit cercetarilor Mednet, iar in 14,4% din cazuri au
\nfost taiate chiar si beneficiile extra-salariale, precum
\nabonamentul medical sau tichetele de masa.<\/p>\n
Pe termen scurt, asemenea reduceri ale beneficiilor sau chiar a
\nsalariului in sine, cresterea volumului si a timpului de munca pe
\naceiasi bani si concedierile contribuie la marirea productivitatii
\nmuncii, care anul acesta a crescut in industrie cu aproape 19% in
\nprimele noua luni fata de aceeasi perioada a anului trecut, in
\nconditiile in care numarul de salariati din sector s-a redus cu
\npeste 200.000, conform datelor INS. “Un angajat care stie ca in
\norganizatie se fac disponibilizari este cu atat mai motivat sa
\ndemonstreze ca isi merita postul”, adauga Monica Dona.<\/p>\n
Prelungirea unor situatii in care angajatul este supraincarcat
\nsi demotivat financiar afecteaza pe termen mediu si lung eficienta
\nsi duce la pierderea angajatilor ori la situatii de genul celei
\ndescrise de Andrei la inceputul articolului de fata. In cazurile
\ncele mai fericite, stresul poate fi combatut, in functie de felul
\ncum sunt folosite instrumentele “soft” la indemana managerului –
\nsesiuni de evaluare a performantelor ori aprecieri verbale ale
\ncalitatii muncii, facute la sfarsitul fiecarui proiect sau la
\nintalnirile de echipa.<\/p>\n
<\/p>\n
Analistul economic Dragos Cabat sustine ca studiile legate de
\ncomportamentul cetatenilor sunt inca la inceput, iar efectul
\ntristetii asupra profitabilitatii angajatilor tine mai mult de
\nscaderea comenzilor si a volumului de munca. “Impactul – unul
\nindirect, ce-i drept – se inregistreaza asupra productivitatii
\nmuncii, mult mai afectata de stabilitatea locului de munca al
\nangajatilor”, spune analistul. Asa se face ca angajatii sunt mai
\nlegati de locul de munca, dar mai nefericiti pentru ca nu au alte
\nsolutii de angajare. In viziunea lui Cabat, relatia cu
\nproductivitatea nu este totusi directa, atat timp cat factorii
\neconomici influenteaza radical profitabilitatea companiei in
\nperioade de recesiune.<\/p>\n
Au insa unde sa plece angajatii nemultumiti? Studiile mai
\ndetaliate fac diferenta clara intre Capitala si restul tarii. De
\noferta de locuri de munca din orasul unde locuiesc sunt nemultumiti
\n39% dintre romani, potrivit unui sondaj al GfK, dar ponderile
\nvariaza in functie de dimensiunea orasului, mai mult de jumatate
\ndintre locuitorii oraselor mici si mijlocii fiind de parere ca in
\norasul lor nu sunt suficiente locuri de munca satisfacatoare, in
\ntimp ce, in orasele mari, ponderea nemultumitilor coboara sub 30%
\ndintre locuitori. Exceptie face Capitala, unde doar 19% dintre
\nlocuitori cred ca exista probleme in ce priveste oferta de joburi
\nsi calitatea acestora, cu toate ca nivelul salarial este in
\ncontinuare o problema la nivelul intregii tari, din moment ce
\npreturile multor produse sunt aceleasi ca in restul Uniunii
\nEuropene, insa veniturile populatiei de aici sunt cu mult mai
\nmici.<\/p>\n
Cea mai mare problema legata de calitatea vietii ramane, si din
\nrezultatele cercetarii GfK, tot nesiguranta locului de munca.
\nAproape trei sferturi dintre angajati se confrunta cu o asemenea
\npresiune, urmata de incertitudinea economica, de care se declara
\napasati aproximativ 60%. “Urmeaza somajul, o problema pentru mai
\nmult de jumatate dintre romani. Totusi, pe masura ce marimea
\norasului creste, presiunile legate de piata muncii si de somaj
\nscad”, constata Violeta Bahaciu, knowledge exchange manager al GfK
\nRomania si cea care a coordonat studiul.<\/p>\n
In schimb, din punctul de vedere al conditiilor de locuit,
\naproape o treime dintre bucuresteni nu considera Capitala ca fiind
\nun oras bun de trait, in timp ce numai un sfert cred ca Bucurestiul
\neste excelent din perspectiva conditiilor de viata.<\/p>\n
Andrei sta in chirie intr-un apartament pe care il imparte cu
\nsora lui. Desi avea de gand in urma cu un an sa-si cumpere un
\napartament pe credit, si-a dat seama in scurt timp ca ii e foarte
\ngreu sa intrevada ce-o sa se intample cu cariera lui pe durata
\ncelor 30 de ani de credit: “Cred ca o sa-mi schimb planurile si n-o
\nsa ma mai gandesc la o locuinta. Chiria e rezonabila, deci poate
\nmai bine ma orientez catre o masina. Sa vedem!”.
\nUn studiu realizat in vara de Newsweek in randul a 100 de tari din
\nlume plasa Romania pe locul 38 in clasament dupa criteriul
\ncalitatii vietii, in urma majoritatii statelor din Uniunea
\nEuropeana, printre care inclusiv Bulgaria. Erau luati in calcul
\nindicatori precum ponderea populatiei sarace, distributia averilor,
\nponderea populatiei active, dar si rata de suicid si nivelul de
\ncalitate a mediului. Fapt e ca oamenii sunt destul de nemultumiti
\nde calitatea vietii lor, avand in vedere ca aproape 40% dintre
\nromani au ales sa se mute din locul natal intr-un oras unde sa
\ngaseasca mai multe oportunitati de a-si imbunatati viata, fie ca
\neste vorba despre studii care sa le deschida cariera ori despre
\nlocuri de munca mai avantajoase si mai bine platite. Cifra este
\nmentionata intr-un studiu cantitativ realizat de GfK Romania pe un
\nesantion de 709 respondenti cu varsta cuprinsa intre 18 si 55 de
\nani din mediul urban, care au absolvit cel putin zece clase si sunt
\nutilizatori de internet.<\/p>\n
<\/p>\n
Migrarea masiva spre Bucuresti, fenomen dinaintea crizei, a
\najuns sa fie pusa in balanta insa in ultimii ani cu costul vietii
\nin Capitala, care pe unii ii face sa se gandeasca la mutarea
\nintr-un oras mai mic si mai ieftin. “Eu am ramas in Bucuresti in
\nprimul rand din pricina studiilor. Am invatat aici si am continuat
\nsa lucrez in Capitala, pentru ca salariile sunt mai mari decat in
\nprovincie”, marturiseste Andrei. El observa ca, desi banii care ii
\nraman in mana ar fi aceiasi daca muncea la el acasa la Brasov,
\n“satisfactia e mai mare cand simti ca muncesti pe ceva”.
\nCheltuielile lunare sunt insa ridicate, iar mancarea si chiria ii
\ninghit mai bine de trei sferturi din salariu. In asemenea conditii,
\ne greu de crezut ca Andrei va putea sa ii spuna candva
\nBucurestiului “acasa”. De aceea, tanarul s-ar intoarce in cativa
\nani in orasul de domiciliu, unde, in viziunea lui, ar trai mai
\nlinistit.<\/p>\n
Pentru a face fata cheltuielilor mai mari, multi consumatori au
\ninceput sa fie mai atenti la produsele pe care le pun in cos la
\nfinalul saptamanii, cand fac cea mai mare parte a cumparaturilor.
\nMai mult de trei sferturi, mai exact 76,6%, admit ca si-au schimbat
\ncomportamentul de consum si ca, spre deosebire de anul trecut,
\nincearca mai mult sa scada valoarea bonului de casa prin diferite
\nmetode, potrivit statisticilor Mednet Marketing Research Center.
\nAstfel, 45% au cumparat aceleasi produse ca si pana acum si nu au
\nrenuntat la marcile preferate in favoarea unora mai putin
\ncunoscute, dar mai ieftine, insa au diminuat cantitatile
\nachizitionate, in timp ce 11,8% au procedat invers – s-au uitat
\ndupa produse mai ieftine, dar nu au redus cantitatile fata de anii
\ntrecuti. Sunt insa consumatori care au facut concesii chiar mai
\nmari anul acesta pe fondul crizei si au cumparat nu doar produse
\nmai putine, dar si mai ieftine, ponderea lor ajungand la aproape
\n20%, potrivit cercetatorilor Mednet.<\/p>\n
Costul alimentelor si bunurilor de folosinta imediata nu sunt
\ninsa singurul factor important pentru locuitorii marilor orase.
\nDisponibilitatea caselor la preturi rezonabile, accesul la servicii
\nmedicale si calitatea lor, curatenia si siguranta sunt toate destul
\nde sus pe lista criteriilor considerate esentiale pentru calitatea
\nvietii, in timp ce transportul public, drumurile si locurile de
\nparcare sunt apreciate drept o prioritate secundara in acest moment
\npentru locuitorii oraselor din Romania.<\/p>\n
Perspectivele pentru urmatorii ani nu se arata prea bune. Mai
\nmult de jumatate dintre respondentii GfK sunt de parere ca orasul
\nunde locuiesc are un potential scazut de dezvoltare economica, iar
\n42% nu sunt prea increzatori nici in ce priveste ameliorarea
\ninfrastructurii. Optimisti sunt doar bucurestenii, dintre care mai
\nbine de o treime considera ca orasul se va dezvolta din punct de
\nvedere economic in urmatorii ani. In provincie insa, mai ales in
\norasele mici si medii, in lipsa locurilor de munca si a
\ninvestitorilor care sa contribuie la dezvoltare, doar 5% cred ca
\nexista potential, insa neincrezatori sunt aproape trei sferturi
\ndintre locuitori.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Angajatii se lupta sa alunge gandurile negre cauzate de leafa care nu creste, de programul prelungit de lucru ori de teama concedierilor, iar angajatorii se plang de lipsa de randament si de motivatie a oamenilor. Unde e problema?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7218],"tags":[9329,192,9728,7286,7203,34],"class_list":["post-45036","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-resurse-umane","tag-angajari","tag-angajati","tag-motivatie","tag-randament","tag-resurse-umane","tag-salarii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45036","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45036"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45036\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62505,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45036\/revisions\/62505"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45036"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45036"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45036"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5538\/7826750\/1\/banda-masuri-criza.jpg?width=444&height=31\")
<\/a><\/p>\n