\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5549\/7826775\/1\/banda-romani-banci.jpg?width=270&height=31\")
<\/a><\/p>\nBUSINESS MAGAZIN: Si sectorul auto a facut intr-un fel afaceri
\ncu statul anul acesta. Cat de mult a ajutat programul Rabla?
\nALIN TAPALAG\u0102, PORSCHE: N-am facut afaceri cu statul propriu-zis.
\nProgramul a ajutat foarte mult intreaga piata, 55% din cele 105.000
\nde masini vor fi vandute prin Rabla anul acesta. Noi suntem chiar
\nla polul opus fata de piata farma, pentru ca politicile au fost
\naici coerente si implicit lucrurile merg foarte bine. Asa cum se
\narata pentru 2011, daca va continua programul Rabla sub forma
\nredesenata de guvernanti, cu patru vouchere in loc de trei, piata
\nva sta chiar mai bine. Asteptam marea cu sarea de la programul de
\ncasare aflat deja in cel de-al cincilea an de functionare. In
\nprimii ani, modelul a fost importat din Occident si neadaptat
\npietei locale si formatului romanesc, asa ca nu a mers foarte bine.
\nPe viitor insa, rezultatele pot fi in continuare bune, avand in
\nvedere parcul auto de 4,5 milioane de masini cu varsta medie de 17
\nani. Daca va continua sa se caseze masina peste 10 ani, tot ar mai
\nfi 2,5 de milioane de autoturisme care s-ar incadra.
\nCRISTIAN VLA\u015eIN, BMW: Fata de restul Europei stam foarte prost din
\npunctul de vedere al vitezei de rotatie a masinilor si al gradului
\nde innoire al parcului auto. Partea plina a paharului este
\nintr-adevar acest program. Cu impact negativ insa au fost luate
\nanul acesta doua decizii: cresterea TVA si sistemul de taxare care
\nvrea sa mearga spre ideea unei taxe de lux, ceea ce pentru BMW cel
\nputin este o descurajare. Este foarte greu sa faci estimari pe
\npiata in aceste conditii, evident si din cauza instabilitatii
\npolitice. Bine ar fi fost ca la aceasta discutie sa participe si o
\nautoritate care sa ne explice mai clar deciziile si strategiile.
\nCredem intr-o evolutie pozitiva si pentru anul viitor.<\/p>\n
<\/p>\n
BUSINESS MAGAZIN: Se regaseste acelasi optimism si in retailul
\nde bunuri de larg consum?
\nFILIP CRISTESCU, BILLA: Retailul vine dupa o perioada de scadere,
\ndar trebuie sa fim optimisti. Mizam in a doua jumatate a anului pe
\no crestere a pietei si a consumului in general. Nu inseamna insa
\nacelasi lucru si pentru nivelul de profitabilitate. Marjele sunt
\nfoarte mici si industria a fost puternic afectata, cu atat mai mult
\ncu cat unii competitori le-au diminuat, iar nivelul este cam de
\n3-4%. In acelasi timp, retailul a reusit sa supravietuiasca prin
\neficientizari si reduceri de costuri, dar mai jos de atat nu se
\npoate, motiv pentru care trebuie sa crestem vanzarile asa incat sa
\nne revenim. Piata neagra are insa un nivel destul de mare, mai ales
\nla legume si fructe, ceea ce ne afecteaza. S-ar putea ca, odata ce
\neconomia isi revine, sa dureze foarte mult pana cand va fi din nou
\ndiminuata piata neagra. Iar cresterea TVA nu ajuta cu absolut nimic
\nsituatia.<\/p>\n
BUSINESS MAGAZIN: La nivel de companie insa, e mai bine sau nu
\nanul acesta fata de 2009 si fata de asteptarile initiale?
\nFILIP CRISTESCU, BILLA: N-as putea spune ca este mai bun. Am facut
\neforturi si ne-a costat foarte mult din profitabilitate ca sa putem
\natinge macar o parte din parametrii businessului. A fost un an
\nextrem de dificil.<\/p>\n
BUSINESS MAGAZIN: Se aplica situatia si pentru
\nelectroretail?
\nDAN OSTAHIE, ALTEX: Nu aveam cum sa facem o cifra de afaceri mai
\nmare ca in 2009, am spus de la bun inceput asta. Nici nu vedem
\noptimismul declarat de altii ca fiind sustenabil. Ne pastram
\naceeasi coerenta – ne asteapta o perioada de doi sau trei ani de
\nrecesiune pe seama scaderii consumului si a exporturilor, cresterea
\nTVA si indatorarea statului roman la aproximativ 77% din PIB fiind
\nde asemenea principalii factori de prelungire a crizei. Pentru 2011
\nsi 2012, nu are de unde sa existe crestere daca nu exista consum.
\nRomania e in zona rosie a comunitatii central si est-europene, iar
\npana nu se rebalanseaza deficitul nu putem reveni pe crestere.
\nTrebuie sa fim realisti, urmatorii doi ani vor fi in linie cu 2010,
\niar revenirea se poate face prin intoarcerea la consumul intern ca
\nmasura de crestere economica – e un sport care se va practica
\ndestul de greu la scara larga. E nevoie insa si de investitii
\nstraine, fara de care nu vad cum ar putea fi repornita economia,
\ndar problema este ca nici nu stiu cum ar putea fi atrase aceste
\ninvestitii atat timp cat nu mai vorbim de fiscalitate, ci de riscul
\nde tara, Romania fiind devansata de alte tari care apar pe harta
\noportunitatilor, anume Rusia, Turcia, Polonia, care au un grad mai
\nmic de indatorare, de 30-50% din PIB. Romania nu mai are un nivel
\nde atractivitate, iar exporturile nu pot aduce singure un avans
\nsemnificativ. Altfel, unde am mai putea cauta cresteri?
\nMIHAI DUDOIU, TZA: Poate in domeniul infrastructurii, poate in
\nenergie.
\nDAN OSTAHIE, ALTEX: Da, de acord, sa atragem bani pentru
\ninfrastructura care ar insemna niste investitii. Dar ca sa se
\nmaterializeze in urmatorii doi ani, actele trebuia sa fie deja
\nsemnate, ceea ce nu s-a intamplat. Ca sa facem export de energie
\neste mai greu.
\nMIHAI DUDOIU, TZA: Se vorbeste mult despre proiecte de dezvoltare
\nenergetica. Ar fi foarte bine daca pasul urmator ar fi vanzarea
\nenergiei in afara, dar nu cred ca si-a facut nimeni o strategie
\nfoarte clara. Sunt totusi cateva proiecte de amploare, si aici ma
\nrefer la CEZ.
\nDAN OSTAHIE, ALTEX: E o carte pe care daca am fi stiut sa o jucam,
\nam fi jucat-o deja. E intr-adevar vorba despre o subventie de la
\nBruxelles pentru energie verde. Efectul pozitiv imediat este
\ninvestitia. Dar productia nu se intampla in Romania si nu vor fi
\ncreate locuri de munca, deci energia nu va fi mai ieftina.
\nCresterea trebuie sa vina din alta parte, din investitii straine,
\nexporturi, consum intern sau eficienta.
\nRealist vorbind, nu are de unde sa vina crestere. Nu sunt locuri de
\nmunca, nu sunt salarii mai mari. Poate ca marirea TVA a ajutat,
\npentru ca s-a redus deficitul, dar a si afectat piata. Dar anul
\nviitor si in 2012, lucrurile nu vor sta mai bine. De-abia din 2013
\npoate vom avea o crestere si eventual o reducere a taxei pe
\nvaloarea adaugata, mai ales in zona alimentara. Cu cat suprataxam,
\ncu atat potentialul de evolutie pozitiva scade. Un plan coerent in
\nacest sens va duce la o stimulare a consumului, iar daca bugetul
\nRomaniei va avea un deficit mai mic, ne asteptam ca tara sa
\nprimeasca un calificativ onorabil pentru reducerea costurilor
\nfinanciare, care alaturi de eolienele acelea fantastice sa
\ndiminueze costurile de operare. Astfel, produsele romanesti vor
\navea preturi competitive si vom vedea cozi de masini din tarile
\nvecine la Giurgiu si la Arad. Pana atunci insa, vedem cozile de
\nmasini romanesti in celelalte teritorii, ceea ce inseamna bani
\npierduti pentru stat si vanzari mai mici pentru companii.<\/p>\n
<\/p>\n
BUSINESS MAGAZIN: Aici intervine insa o problema. Nu exista o
\nreplica puternica si coerenta data de vreo organizatie care sa
\ncuprinda cele mai mari nume din industria romaneasca. Ma uit la
\npatronate si vad, cu tot respectul, figuri care nu au ce cauta
\nacolo.
\nDAN OSTAHIE, ALTEX: Mediul privat si-a spus punctul de vedere
\nintr-un mod relativ coerent, chiar daca nu este organizat intr-o
\nforma patronala.
\nCRISTIAN VLA\u015eIN, BMW: In industria auto exista APIA, care ia
\natitudine de cate ori statul se balbaie sau uita de noi. Dar bine
\nar fi sa existe si in industria farmaceutica, spre exemplu.
\nVALENTIN ILIE, COLDWELL BANKER: Referitor la imobiliare, piata este
\naproape inexistenta, cel putin pe segmentul rezidential. In 2009,
\nam incercat sa privim din alt unghi piata, mai ales ca 10-15%
\ndintre tranzactiile rezidentiale se fac prin intermediul unui
\nconsultant, in timp ce in SUA e vorba despre aproape 80%. Avem de
\nunde sa luam piata. Din pacate, avem o problema de reglementare si
\nse intampla sa ne trezim ca la finalul activitatii nu suntem
\nplatiti. Noi angajam resurse uriase pentru deschiderea de sucursale
\nsi nu ne permitem sa nu ne luam banii. In 2008, am avut peste 1.000
\nde negocieri intrerupte, pe care le-am verificat ulterior ca sa
\nconstatam ca au fost finalizate. Anul a inceput insa bine, dar
\nodata cu masurile de austeritate totul a devenit ingrozitor.
\nMajoritatea clientilor se incadreaza la o rata de 300-400 de euro,
\ndar vor credite care genereaza o rata de 1.000 de euro, pentru ca
\npretul este mare fata de ce-si permite romanul, dar mai mici fata
\nde nivelul din alte piete. Blocurile noi au fost construite in
\nritmul Europei Centrale si de Est, cu preturi intre 1.000 si 1.200
\nde euro pe metru patrat, in functie de nivelul de finisare. Putini
\nisi permit acest pret, care insa nu va mai scadea foarte mult, iar
\nvanzatorii nu-si permit sa construiasca mai ieftin. Oricum, pentru
\nblocurile deja ridicate cu un cost mare, de 700 de euro\/mp, cineva
\nva avea de pierdut, de regula constructorul sau finantatorul.<\/p>\n
DAN OSTAHIE, ALTEX: Dar anunturile pe care le mai gasim pe
\ninternet au preturi de 600-700 de euro pe metru patrat. Cum se
\nexplica?
\nVALENTIN ILIE, COLDWELL BANKER: Sunt si astfel de proiecte, dar nu
\ncred ca ati vrea sa le vedeti. Oferte sunt destule – pe cel mai
\nmare portal de anunturi exista 10.000 de locuinte din Capitala,
\nMagazinulDeCase.ro are 7.000.
\nDAN OSTAHIE, ALTEX: Chiriile cred ca au scazut in ultimul an, ceea
\nce ar putea insemna o reasezare a pietei de imobiliare.
\nVALENTIN ILIE, COLDWELL BANKER: E vorba de numai 10%.
\nDAN OSTAHIE, ALTEX: Dar 10% e enorm.
\nVALENTIN ILIE, COLDWELL BANKER: Nu, pentru ca in 2009 scaderea a
\nfost de 30-40% fata de 2008.
\nDAN OSTAHIE, ALTEX: Si daca scaderea continua?
\nVALENTIN ILIE, COLDWELL BANKER: Nu se poate ajunge ca un apartament
\ncu doua camere sa coste 20.000 de euro. Totusi, oferta de
\napartamente nu acopera cererea. Au fost studii care spuneau ca daca
\nse construiesc 35.000 de locuinte pe an in urmatorii zece ani, tot
\nva mai fi loc.
\nBUSINESS MAGAZIN: Anul acesta a fost un an al insolventelor si al
\nblocajelor financiare. Cum ati perceput situatia?
\nMIHAI DUDOIU, TZA: Cred ca acesta a fost doar inceputul.
\nVALENTIN ILIE, COLDWELL BANKER: In imobiliare s-a simtit destul de
\nrau. Consultantii mizeaza pe insolvente pentru a castiga bani.
\nProprietarii si bancile trateaza altfel si incearca doar sa piarda
\ncat mai putin. La apartamente sau case, lucrurile stau foarte rau,
\ndar pentru cladirile de birouri sau malluri lucrurile stau altfel.
\nE un mall la Oradea care a intrat in insolventa, a fost si executat
\nsi intre timp s-a vandut. Mai e si City Mall din Capitala in
\naceeasi situatie, unde mai bine merge parcarea decat
\nmagazinul.
\nMIHAI DUDOIU, TZA: Toate industriile au avut de suferit si nu cred
\nca au fost favorizate anumite domenii.<\/p>\n
CRISTIAN VLA\u015eIN, BMW: Noi, cei din auto, speram ca din
\nimobiliare sa vina un semnal pozitiv.
\nVALENTIN ILIE, COLDWELL BANKER: Nu, va veni din farma, retail,
\nelectroretail, auto si apoi din imobiliare.
\nBUSINESS MAGAZIN: Invatam sa facem o trecere de la managerul din
\nperioada care a crescut oricum la cel care trebuie sa se adapteze
\nsi sa faca fata scaderilor. Sunteti pesimisti sau optimisti fata de
\n2011 si unde credeti ca este rotita care ar trebui invartita ca sa
\najungem la normal?
\nMIHAI DUDOIU, TZA: Suntem de un optimism moderat. Am reusit sa
\nscapam de mentalitatea de criza, ne-am adaptat la piata de acum,
\nfacem cateva angajari si actionam cu prudenta. Speram sa-si revina
\nsi restul specializarilor, dincolo de cele contraciclice
\n(insolventa, litigiile sau restructurarile), iar volumul de afaceri
\nsi piata in ansamblu sa creasca in 2011. Vrem sa ne dezvoltam mai
\nrepede decat nivelul cu care isi va reveni piata avocaturii, care a
\nscazut si ea din 2008.<\/p>\n
<\/p>\n
DAN OSTAHIE, ALTEX: Optimismul este rezervat, dar nu sunt
\npesimist. Produsele pe care le comercializez sunt pana la urma de
\nnecesitate si, mai devreme sau mai tarziu, va trebui sa fie
\ninlocuite in gospodarie. Pe de alta parte, optimismul nu poate
\ntrece peste sfera realitatii guvernate de o situatie macroeconomica
\nce influenteaza toate sectoarele. Romania are un grad de indatorare
\nridicat, ceea ce inseamna ca la guvern va fi nevoie in continuare
\nde taieri si va trebui pastrata taxarea, ceea ce implica asadar un
\nconsum influentat negativ. Partea macro va trage frana de mana, dar
\neu am facut acorduri fine asa incat sa fiu optimist pentru
\n2013.<\/p>\n
ALIN TAPALAG\u0102, PORSCHE: Eu sunt mai optimist decat domnul
\nOstahie. Daca varsta medie a unei masini e de 17 ani, televizoare
\nmai noi de cativa ani de zile au cam toti romanii. Din punctul meu
\nde vedere, cand vad ce se intampla de 15 ani incoace, nu cred ca
\nexista diferente foarte mari intre ce se intampla in Romania si ce
\nau facut industriile auto din strainatate in ultimii zece ani. 2007
\na fost un barometru, un punct de referinta, dar contextul s-a mai
\nschimbat intre timp, trecem prin chinurile facerii unei piete
\nconcurentiale si incepem sa folosim modele de business. Piata
\nromaneasca a fost atipica – nu e normal sa cresti an de an cu 50%
\ntimp de 10 ani. E normal sa ai o variatie de cel mult 5% in sus sau
\nin jos, cum e in Austria. Nu avem cum sa aratam cu mult mai rau
\ndecat Europa in general. Trendul european ne trage dupa el. Ne
\nplangem foarte mult, ne ascundem dupa faliment si dam vina pe
\naltii. Asta trebuie sa se schimbe si generatia urmatoare de
\nmanageri va gandi probabil cu totul altfel.<\/p>\n
CRISTIAN VLA\u015eIN, BMW: Personal cred ca, fie ca te uiti la micul
\nintreprinzator sau la o corporatie, strategia managementului
\ndicteaza succesul. Atat timp cat nu vindem frigidere in Laponia,
\noptimismul in business trebuie sa fie obligatoriu. In majoritatea
\ndomeniilor nu se poate vorbi inca de o piata matura, ceea ce indica
\nloc de crestere. Acum 10 ani nu interesau pe nimeni beneficiile
\nsuplimentare la achizitia unei masini (service, spre exemplu), dar
\nlucrurile s-au schimbat, iar intr-un final vom avea o piata matura,
\ncu o crestere naturala de 1-3%. Cel putin in auto, este aberant sa
\nte astepti in cinci ani ca 70% din venituri sa vina tot din
\nvanzarea de masini si nu din serviciile ulterioare. Apropo de
\nmodelul micului intre-prinzator, eram curios daca strategia Mic.ro
\neste agreata de alti competitori mai mari? Este doar o febra de
\nmoment sau un model care ar putea fi preluat si de altii?<\/p>\n
FILIP CRISTESCU, BILLA: E probabil doar o nisa de piata.
\nRetailul s-a dezvoltat in etape, pe segmente dintre care unele au
\nramas neacoperite. Segmentul micilor magazine de proximitate a
\nramas in mana vechilor proprietari independenti. Pentru retailul
\norganizat este o nisa de piata care nu a fost exploatata si
\ntotodata o oportunitate. Nu se poate spune insa ca este o tendinta
\nsau ca oamenii vor inclina in anii urmatori spre astfel de magazine
\nin locul hipermarketurilor sau al discount store-urilor.<\/p>\n
CRISTIAN VLA\u015eIN, BMW: Este exact ce anticipasem. Din punctul meu
\nde vedere, acesta este un semn de maturitate – clientul cere mai
\nmult pentru banii pe care ii da. Diferenta dintre Mic.ro si buticul
\nde la coltul strazii este de reprezentare; desi pretul este ceva
\nmai mare, consumatorii au incredere ca produsele sunt controlate,
\niar magazinele arata si mai bine. In concluzie, optimismul trebuie
\nsa fie obligatoriu in business.<\/p>\n
FILIP CRISTESCU, BILLA: Eu sunt optimist, cel putin pentru a
\ndoua jumatate a anului. La anul speram ca vom avea o crestere,
\npentru ca Romania are potential pe termen lung aproape in toate
\ndomeniile, iar comertul traditional va avea o pondere importanta in
\nindustrie. Ramane de vazut ce se va intampla cu piata neagra.
\nRomanii vor consuma mai mult, dar daca nu consuma fiscalizat, de
\ncastigat are doar piata neagra. Noi concuram cu acest segment si
\ndaca statul nu intervine, probabil cresterea consumului se va vedea
\nmai repede in piata neagra decat in cea a comertului
\ntraditional.<\/p>\n
<\/p>\n
DAN OSTAHIE, ALTEX: Cum vedeti influenta statului in vederea
\ndiminuarii comertului nefiscalizat?
\nFILIP CRISTESCU, BILLA: Prin organele de control. Din pacate, ele
\nsunt orientate tot spre retelele mari, impun conditii si se uita
\nmai putin spre comerciantii nefiscalizati. Bine ar fi sa impuna
\naceleasi conditii si micilor magazine. Sunt categorii unde
\nevaziunea fiscala este evidenta si o reducere de TVA, daca ar fi
\nposibila, ar trebui directionata spre acele categorii. Una peste
\nalta, este o problema care deocamdata ramane fara rezolvare.<\/p>\n
CRISTIAN VLA\u015eIN, BMW: Pentru o institutie financiara sau de
\ncontrol ar putea fi destul de dificil sa gaseasca o solutie.
\nDAN OSTAHIE, ALTEX: Si din cauza asta consumatorul roman plateste
\nmai mult, cand si-ar putea cumpara un produs mai ieftin doar din
\ndiferenta de TVA.
\nCRISTIAN VLA\u015eIN, BMW: Fiecare marca isi ajusteaza politica de pret
\nluand in considerare sistemul fiscal din piata. S-ar putea ca la
\nmine pretul de lista sa fie 93% din pretul de lista pentru o masina
\nvanduta in Germania, iar in final pe consumator sa-l coste la
\nfel.<\/p>\n
\u015eTEFAN NICOLAE PRICOP, BMW FINANCIAL SERVICES: Intotdeauna, o
\nmasura de genul acesta limiteaza consumul si increderea in viitor.
\nPentru noi, ca brand premium, dar si pentru mine, fiindca ma ocup
\nde finantarea acestui brand, viitorul sta in modul si momentul cand
\nclientii vor redeveni increzatori in ceea ce urmeaza. Serviciile
\nfinanciare au aici un rol major, fiind singura unealta prin care
\nvor creste vanzarile.
\nDRAGO\u015e DAMIAN, TERAPIA: Eu am alti consumatori. Romania a scazut
\nsalbatic, scade salbatic. Asa cum n-am stiut cum si de ce crestem,
\nnici acum nu stim de ce si pana unde scadem. Primesc mii de CV-uri
\nin care se scrie doar despre cresterile aduse de candidati, dar
\nnimeni nu spune ca a dat afara sau ca a redus cheltuielile. Nu stiu
\nsa franeze scaderea.<\/p>\n
MIHAI DUDOIU, TZA: Eu lucrez zilnic cu bancile, iar mesajul este
\nca ar vrea sa crediteze, pentru ca nu mai exista problema
\nlichiditatilor, dar nu exista proiecte credibile.<\/p>\n
DRAGO\u015e DAMIAN, TERAPIA: Revenind la industria farma, putem face
\no analiza SWOT, iar lucrurile bune sunt ca intram pe un ciclu de
\ngenericizare, producatorii aduc versiunile mai ieftine ale
\nmedicamentelor. In perioada 2011-2014 vor iesi de sub patent
\nproduse de 100 de miliarde de euro la nivel global si e normal ca
\nindustria generica sa creasca si sa devina o tinta de achizitii
\npentru domeniul inovatiei. Sunt mai pesimist insa din punctul de
\nvedere al creditarii sistemului si al riscului major de insolventa
\nin industrie.<\/p>\n
MIHAI DUDOIU, TZA: E o problema de legislatie, dar mai ales o
\nchestiune de mentalitate. S-a creat acest curent ca daca ajungem in
\ninsolventa, suntem automat protejati de orice din perspectiva
\ncreditorilor. Or, nu este chiar asa.<\/p>\n
DRAGO\u015e DAMIAN, TERAPIA: Un al doilea risc, nu neaparat in zona
\nde pesimism, vizeaza finalul lui 2011, cand intram in aura
\nelectorala. Imi aduc aminte ca cele mai grave deficite de finantare
\nsau probleme de acest gen au fost in domeniul farma in 2004 si
\n2008. Altfel, Romania nu e intr-un risc enorm de default, pentru ca
\nnu depindem de noi, ci suntem un atasament al marilor economii.
\nTotul va fi condus de inovatie, iar daca Romania poate sau nu sa
\natraga investitii depinde de acest lucru. Poate n-ar fi rau ca
\nalaturi de mesaje de genul “Pentru sanatatea dumneavoastra
\nconsumati zilnic doi litri de apa” din pauzele publicitare sa apara
\nsi “Pentru relansarea economiei, consumati mai multe produse si
\nservicii romanesti”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dupa doi ani de criza brutala si nenumarate asteptari de revenire infirmate, oamenii de afaceri au renuntat sa mai spere ca ajutorul va veni de la stat sau de la organismele internationale. Se lupta acum pe cont propriu pentru supravietuire si putini mai au puterea sa fie mai optimisti. Au aparut deja opinii care sustin ca 2013 pare cel mai plauzibil termen pentru reechilibrarea economiei.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[640],"tags":[6577,1765,240,9817,188,532,30,149,20420],"class_list":["post-44976","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-club-bm","tag-auto","tag-club-bm","tag-comert","tag-consum","tag-economie","tag-eveniment","tag-imobiliare","tag-investitii","tag-retrospectiva-2010"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44976","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=44976"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44976\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62465,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44976\/revisions\/62465"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=44976"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=44976"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=44976"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5549\/7826775\/9\/banda-club.jpg?width=465&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n