![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/7835738\/1\/cheltuieli.jpg?width=719&height=441\")
<\/p>\nEstimarea apartine analistilor BCR, cea mai mare banca
\ncomerciala din Romania, care si-au detaliat intr-un nou raport
\npreviziunile, formulate deja din octombrie, privind o scadere a
\neconomiei cu 2,1% anul acesta, urmata de o crestere de 1,2% la anul
\nsi de 2,3% in 2011.<\/p>\n
O crestere a industriei cu circa 3-4%, un an agricol bun (in
\nconditiile in care in Romania de obicei alterneaza anii agricoli
\nbuni cu cei slabi, 2010 fiind un an slab, din cauza inundatiilor)
\nsi un consum al gospodariilor “usor peste zero”, cu perspectiva de
\nrelansare in special in a doua jumatate a lui 2011, vor putea fi
\nfactorii cresterii economice de la anul, apreciaza Lucian Anghel,
\neconomistul-sef al BCR.<\/p>\n
“Avem nevoie ca de aer de o crestere economica, oricat de mica,
\nintrucat ea atrage investitiile straine, care sunt prociclice:
\ninvestitorii pleaca atunci cand economia scade si revin abia dupa
\nce ea a reintrat pe crestere”, spune Anghel.<\/p>\n
Cererea externa, care a sustinut anul acesta o crestere reala a
\nexporturilor de 20%, este asteptata sa se tempereze la anul, “odat\u0103
\nce volumul exporturilor se apropie de potential”. In schimb,
\ncererea interna ar putea sa se consolideze ca motor de crestere,
\ntinand cont ca anul acesta, unele ramuri industriale (metalurgia si
\nindustria de autovehicule, care au impreuna 15% din totalul
\nproductiei industriale) au avut rezultate pozitive si pentru ca au
\nfost sustinute de cererea interna.<\/p>\n
Constructiile nu vor iesi nici la anul din teritoriul negativ,
\navand in vedere sentimentul negativ al investitorilor, in timp ce
\ncomertul cu amanuntul ar putea avea “in cel mai bun caz” o crestere
\nmarginala.<\/p>\n
Lucian Anghel apreciaza ca singura situatie in care am avea un al
\ntreilea an de recesiune ar fi o marire a fiscalitatii in 2011, insa
\nriscul unui astfel de scenariu este minim. In privinta unei
\nreduceri a fiscalitatii, in special a celei pe munca (CAS),
\neconomistul-sef al BCR considera ca sansele acesteia in 2011 depind
\ndirect de felul cum va fi administrat deficitul bugetar. “Deficitul
\npoate fi scazut oricat de mult – chiar sub tinta de 6,8%, ceea ce
\nin esenta ar fi o surpriza placuta, un semn bun in ochii
\ninvestitorilor, anume ca Romania manifesta seriozitate in domeniul
\nfiscal. Problema este insa ca in ultimii ani, deficitul a fost
\nredus pe baza de taieri de cheltuieli de capital, deci de
\ninvestitii – or, nu de asa ceva are nevoie Romania.”<\/p>\n
<\/p>\n
Asa cum se prezinta pana acum, consolidarea fiscala merge bine
\ninsa, avand in vedere ca la venituri bugetare de 100 de lei,
\ncheltuielile s-au redus in premiera de la 123 la 117 lei, cele de
\npersonal de la 31 la 27 de lei, iar cele sociale de la 45 la 42 de
\nlei dupa primele zece luni ale anului. Cheltuielile de capital
\nraman insa tot cu o pondere mica, respectiv 9 lei raportat la
\naceiasi 100 de lei venituri incasate. “Statul are deci o marja
\ndestul de mica pentru investitii, ceea ce face necesara o
\nierarhizare a prioritatilor nationale – infrastructura, energie,
\nagricultura, bugetate multianual si in asa fel incat orice s-ar
\nintampla, nimeni sa nu taie din acele bugete”, afirma Anghel.<\/p>\n
In privinta evolutiei din 2010, Lucian Anghel estimeaza ca fara
\nmasurile de austeritate (majorarea TVA si taierile de salarii)
\nprobabil am fi avut o crestere economica “usor in zona negativa,
\naproape de zero”, in schimb am fi ajuns la un deficit bugetar de
\n8-10% (fata de tinta din acest an de 6,8%%), ceea ce ar fi fost
\n“enorm” si aproape imposibil de finantat, intrucat o astfel de
\ncifra “ar fi afectat dramatic credibilitatea tarii”. In schimb,
\nAnghel apreciaza ca fara programul Prima Casa, economia ar fi
\nscazut anul acesta mai mult, cu circa 2,2-2,3%.<\/p>\n
Calculele analistilor BCR indica un PIB potential de peste 2% din
\n2011, respectiv spre 3-3,5% pe termen mediu si lung, fata de un
\npotential de 5-6% inainte de 2008. “Daca economia ar creste cu 2%,
\nn-ar fi o surpriza. Cand economia Romaniei scade, scaderea este mai
\nrapida decat in zona euro, insa atunci cand creste, rata de
\ncrestere poate fi superioara si se poate mentine astfel pe termen
\nmediu”, spune Anghel, referindu-se la orizontul de prognoza
\nincepand din 2012.<\/p>\n
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/7835738\/2\/pib.jpg?width=695&height=466\")
<\/p>\n
Pentru anii de dupa 2011, raportul BCR prevede asadar o crestere
\nposibil superioara celei din zona euro, insa pe baze mult mai
\nsustenabile decat in perioada dinainte de criza, cu o crestere
\nmoderata a consumului si un echilibru mai bun intre cererea interna
\nsi cea externa: “Este foarte posibil ca \u00een viitor creditele
\nipotecare si creditele pentru investitii ale companiilor s\u0103 joace
\nun rol tot mai important \u00een detrimentul creditelor de consum. O
\nlichiditate ampl\u0103 si un apetit pentru risc in crestere pe plan
\nmondial pot determina investitorii s\u0103 pun\u0103 din nou Rom\u00e2nia pe
\nhart\u0103, datorit\u0103 profiturilor superioare ce se pot obtine aici \u00een
\ncomparatie cu pietele dezvoltate. Stabilitatea si predictibilitatea
\nmediului de afaceri sunt factori cheie ai acestei ecuatii”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Daca anul acesta, exporturile si industria au foat singurele care au tinut steagul sus, nu suficient insa spre a scoate Romania din recesiune, la anul cresterea economica va veni din investitii – atat din partea investitiilor straine, daca va exista stabilitate politica si daca eforturile de consolidare fiscala vor continua, cat si din partea investitiilor cu bani publici si europeni, in special in proiecte mari de infrastructura.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[7267,5078,74,283,7226,9817,188,474,362,149,15680,2616],"class_list":["post-44849","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-banci","tag-bcr","tag-buget","tag-cheltuieli","tag-constructii","tag-consum","tag-economie","tag-industrie","tag-infrastructura","tag-investitii","tag-lucian-anghel","tag-previziuni"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44849","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=44849"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44849\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62347,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44849\/revisions\/62347"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=44849"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=44849"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=44849"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}