\n![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7833020\/9\/banda-export.jpg?width=259&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\nEste, evident, “mana strainilor” si a companiilor mari si foarte
\nmari: cei mai importanti exportatori erau Automobile Dacia, Nokia
\nRomania, Rompetrol Rafinare, ArcelorMittal Galati si OMV Petrom,
\nadica firme cu actionari straini, iar in topul primilor 100 de
\nexportatori nu erau decat patru companii cu capital majoritar
\nautohton – Oltchim, Hidroelectrica, Interagro si Compa Sibiu. “Fara
\ndiscutie, a fost sansa producatorilor romani de a fi integrati in
\nmultinationale. Daca ne uitam la producatori cum sunt Antibiotice,
\ndetinut in majoritate de stat, si Labormed, al carui proprietar e
\nun fond de investitii, toate aceste companii incearca sa se extinda
\npe piete externe”, comenteaza Dragos Damian, CEO al
\nTerapia-Ranbaxy, cel mai mare producator de medicamente generice
\ndin tara, exemplificand cu situatia de pe piata farmaceutica.<\/p>\n
“In ziua de azi, ideea de a vinde doar in piata ta nu mai
\nexista. Automat te plafonezi si risti sa te stingi la un moment
\ndat. Cand esti ancorat in supply-chain-ul unui grup multinational,
\nai cea mai buna sansa de a continua sa te dezvolti: atat pe piata
\ninterna, vorbind de operatiuni comerciale, cat si de a transfera
\nproductia din alte tari catre Romania si de aici produsul finit sau
\nintermediar sa ajunga catre alte tari”, spune managerul.<\/p>\n
<\/p>\n
Datele de la companiile care fac analize de piata arata ca din
\nRomania se exporta annual medicamente de 500 de milioane de euro,
\ndin care maximum 250 de milioane sunt exporturi de produse
\nfabricate local, iar restul sunt reexporturi, adica medicamente din
\nimport care ajung in Romania la pret minim european si iau drumul
\naltor tari, unde se vand la un pret mai mare.<\/p>\n
Acest reexport, date fiind distorsiunile induse pe piata de
\npretul reglementat al medicamentelor si dificultatea de a incasa
\nbanii pe livrari, ii ajuta pe producatori sa-si amelioreze fluxul
\nde numerar “cat sa isi permita sa se recapitalizeze, caci daca nu
\nai avea export sau daca nu te-ar ajuta grupul, ar trebui sa mergi
\nla banca”, explica Damian. Trebuie spus insa ca piata
\nmedicamentelor este printre putinele care au continuat sa fie
\nsustinute si de cererea interna.<\/p>\n
Alte piete n-au fost insa nici pe departe la fel de norocoase:
\nDacia, de pilda, pentru care exporturile in seamna circa 90% din
\nvanzari, functioneaza intr-un context in care piata auto a cazut cu
\n22% in primele zece luni fata de aceeasi perioada a anului trecut,
\nla aproape 99.000 de masini, dintre care Dacia, cea mai vanduta
\nmarca, a comercializat 4.125. Principalele destinatii de export ale
\nmasinilor facute la Mioveni sunt Franta, unde Dacia a vandut
\n257.000 de masini de la lansarea modelului Logan, in 2004, urmata
\nde Germania (aproape 164.000), Maroc, Algeria, Turcia, Italia si
\nSpania.<\/p>\n
Avantajul Dacia, prin urmare, este dublu: cu Loganul, Renault a
\nvrut sa produca “un vehicul simplu, nu foarte scump”, adaptat
\npentru economiile emergente cu cel mai mare potential de crestere,
\npotrivit lui J\u00e9r\u00f4me Stoll, liderul regiunii Europa in cadrul
\nRenault, in vreme ce odata cu Duster, strategia comerciala s-a
\norientat sI spre piata occidentala, unde vor fi deschise
\nshowroomuri proprii, cu personal de vanzari specializat, conform cu
\nobiectivul de a ajunge la o cota de 2% din aceasta piata.<\/p>\n
Potrivit Luizei Domnisoru, sefa departamentului de relatii
\npublice al Dacia Groupe Renault, pozitia Dacia intre acesti doi
\npoli va depinde de-acum “pe de o parte de redresarea pietelor
\noccidentale si eliminarea programelor de tipul REMAT de pe aceste
\npiete si, pe de alta parte, de cresterea productivitatii altor
\nuzine din grup – Rusia, Maroc, Brazilia”.<\/p>\n
Cu aceasta ajungem la problema, sau poate pariul, de baza pentru
\nexportatorii romani: cat pot inghiti pietele occidentale, pentru
\ncare toate prognozele analistilor, de la Comisia Europeana si FMI
\nla bancile comerciale, prevad o incetinire a cresterii economice in
\n2011 (i-am scos din calcul pe pesimistii absoluti, care prezic o
\nintoarcere a recesiunii in Europa de Vest). “Pentru anul viitor se
\nprevede o usoara incetinire a cererii in zona euro, astfel incat ea
\nva avea impact si asupra industriilor noastre legate de export”,
\ndeclara recent Lucian Anghel, economist-sef al BCR.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
In prognozele UniCredit, aceasta va insemna ca, dupa o crestere
\nreala a exporturilor Romaniei cu 17% preconizata pentru 2010, la
\nanul cresterea se va reduce la 10%, iar in 2012 va fi de numai
\n8,5%, mult sub boomul de 19,4% din 2008. Iar daca anul acesta
\nimporturile avanseaza mai incet decat exporturile (crestere reala
\nde 15,7%), in urmatorii doi ani vor depasi usor exporturile. Pentru
\nUniCredit, aceasta va insemna ca, dupa o crestere reala a
\nexporturilor Romaniei cu 17% preconizata pentru 2010, la anul
\ncresterea se va reduce la 10%, iar in 2012 va fi de numai 8,5%,
\nmult sub boomul de 19,4% din 2008. Iar daca anul acesta importurile
\navanseaza mai incet decat exporturile (crestere reala de 15,7%), in
\nurmatorii doi ani vor depasi usor exporturile.<\/p>\n
Analistii UniCredit se refera si la o alta nuanta – gradul in
\ncare tarile est-europene au ca destinatii de export tarile de la
\nperiferia zonei euro (Grecia, Portugalia, Spania, Irlanda), cele
\nmai expuse la actualul val al crizei. Din acest punct de vedere,
\nBulgaria este singura tara din regiune unde exporturile catre
\nperiferia zonei euro le depasesc pe cele catre Germania; “la mare
\ndistanta” dupa Bulgaria urmeaza Romania.<\/p>\n
“Criza economica ar putea reincepe, si aceasta e temerea noastra
\npentru anul 2011”, admite Christian von Albrichsfeld, directorul
\ngeneral al producatorului de anvelope Continental Automotive
\nRomania, care exporta 100% din productie si care si-a crescut anul
\nacesta cu 30% exporturile. “Pentru anul viitor ne propunem sa
\ndezvoltam produse noi si sa intram pe noi piete”, afirma el, fara a
\nintra in detalii – iar diversificarea pietelor ca solutie pentru
\nexportatori e un raspuns pe care BUSINESS Magazin l-a primit,
\nintr-o forma sau alta, si de la alte companii a caror opinie a
\nsolicitat-o.<\/p>\n
“Ca strategie, adoptam o crestere precauta. Plus diversificari,
\ndar nu vreau sa dau din casa”, a glumit Bogdan Putinica, directorul
\nexecutiv al furnizorului de software Enea Romania, companie care
\nrealizeaza din export 90% din cifra de afaceri si exporta
\npreponderent in Europa de Nord, avand in vedere ca grupul Enea are
\noriginea in Suedia. Aurica Sereny, presedintele Asociatiei
\nProducatorilor de Mobila din Romania, care estimeaza ca exportul de
\nmobila reprezinta peste 60% din productia realizata in Romania,
\nremarca la randul sau ca livrarile vizeaza cu precadere tarile UE,
\nin primul rand Germania, urmata de Franta, Italia, Marea Britanie,
\ndar si de Portugalia, Ungaria sau Grecia.<\/p>\n
In ultima perioada insa, operatorii economici au testat si alte
\npiete (Serbia, Bosnia, Azerbaidjan, Georgia, Armenia, Emiratele
\nArabe, Arabia Saudita). “An de an se incearca restabilirea
\nrelatiilor comerciale de odinioara cu Federatia Rusa, insa
\nprincipalul obstacol sunt taxele vamale de import foarte ridicate
\npracticate de Rusia – aproximativ 7 euro\/kg marfa”, explica Sereny.
\nExportul de mobila a insumat anul trecut 996,2 milioane de euro, cu
\n11% mai putin decat in 2008, dar cu 3,2% mai mult decat in
\n2006.<\/p>\n
Sereny mentioneaza ca o parte dintre exportatorii de mobila au
\napelat pentru finantare la Eximbank, banca specializata a statului
\nroman, care pe parcursul anului a avut un program de prezentare a
\nofertei catre intreprinzatorii din diverse orase ale tarii, in
\ncolaborare cu ANEIR. Volumul garantiilor acordate de Eximbank in
\n2009 si in primele noua luni din 2010 s-a ridicat la aproape 1,2
\nmiliarde lei, cumulat, valoare de sase ori mai mare fata de cea
\ninregistrata in 2008, releva Oana Nuta, directorul directiei de
\nrelatii publice si marketing a EximBank. Finantarile acordate in
\nprimele noua luni ale anului au crescut cu aproape 20% fata de
\nfinele anului trecut, in raport cu o crestere medie de 6,2% in
\nsistemul bancar.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Maria Grapini, proprietara companiei de textile Pasmatex si
\npresedinta Patronatului Industriei Usoare, remarca si ea ca “din
\npacate, exportul este concentrat in U.E. peste 85%; mai exista un
\nprocent mic in Republica Moldova, Rusia si foarte putin in SUA, dar
\nnu s-a extins prea mult exportul pe alte piete”. Exportul de
\ntextile-confectii reprezinta peste 75% din productia industriei,
\nfiind in primele zece luni din 2010 mai mare cu aproape 19% fata de
\n2009 la textile, iar la imbracaminte in scadere usoara fata de anul
\ntrecut.<\/p>\n
In cazul multor exportatori, diversificarea deja exista. “Ne
\nasteptam ca pe anumite piete emergente, cum sunt Brazilia, China si
\nOrientul Apropiat, cota noastra de piata sa creasca semnificativ in
\n2011”, declara Florin Talpes, presedintele companiei de securitate
\ninformatica BitDefender si al grupului Softwin. In ce priveste
\ncererea din Romania, ea se va redresa ceva mai tarziu: “Credem ca
\nin 2011, cresterea pe piata locala va fi mai mica decat cresterile
\nde pe pietele mature de securitate. In schimb, credem ca in 2012
\nsau in 2013, Romania poate atinge un ritm de crestere peste media
\nmondiala”. In prezent, BitDefender realizeaza in strainatate peste
\n95% din vanzarile produselor sale, mai exact in peste 100 de tari,
\nde la Africa de Sud la Australia, Canada, China, Coreea, Franta,
\nGermania, Italia, Marea Britanie, SUA, Thailanda si state din
\nOrientul Mijlociu.<\/p>\n
Ceea ce spune Talpes despre cererea interna explica de ce
\nperformantele exportatorilor s-au simtit in economie pana acum doar
\nprin faptul ca aceasta n-a cazut mai rau: cu o pondere de circa un
\nsfert din PIB, fata de 60% din PIB in Ungaria, exporturile nu pot
\ntrage dupa ele economia din recesiune, ci pot doar sa sustina
\nindustria si locurile de munca din acest sector.<\/p>\n
Pe de alta parte, in Polonia, unde exporturile inseamna circa
\n30% din PIB si sunt, ca si la noi, indreptate cu precadere tot
\ncatre Europa de Vest, economia nu merge cu un singur motor –
\ncererea nu s-a prabusit, iar piata interna este suficient de mare
\nca sa absoarba o parte rezonabila din productie. “Pentru 2011, cred
\nca piata externa va creste cererea, din pacate la intern nu cred in
\ncrestere, deoarece nu sunt conditii de crestere a consumului”,
\nestimeaza Maria Grapini de la Pasmatex.<\/p>\n
Este si parerea analistilor, care pe de o parte se bucura ca
\nRomania a ajuns anul acesta pe locul 4 in UE ca ritm de crestere a
\nexporturilor, dupa cum arata ultimele statistici ale Eurostat, dar
\npe de alta parte asteapta ca si cererea interna sa-si revina,
\npentru ca efortul exportatorilor sa-si gaseasca pandantul necesar
\nin productia pentru piata interna. Pana atunci insa, exportatorul
\nroman, ca personaj colectiv, merita toata lauda si, din punctul de
\nvedere al BUSINESS Magazin, este singurul indreptatit sa fie
\nconsiderat anul acesta “personalitatea anului”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Va mai amintiti de relatarile entuziaste de acum cativa ani din presa straina despre “Detroitul Estului”, cu o Romanie care se pozitiona in concurenta europeana ca furnizor de masini Dacia, anvelope Continental, telefoane Nokia, software si servicii de outsourcing? Nu era criza, iar economia crestea.Acum, economia nu creste(inca), dar exporturile merg bine si deocamdata sunt singurele care merg bine.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[82,202,182,260,9888,11538,20420],"class_list":["post-44824","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-bani","tag-cover-story","tag-criza","tag-export","tag-exportatori","tag-piete","tag-retrospectiva-2010"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44824","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=44824"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44824\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62325,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44824\/revisions\/62325"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=44824"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=44824"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=44824"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7833020\/7\/banda-comert.jpg?width=261&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7833020\/8\/banda-grupe.jpg?width=416&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7833020\/6\/banda-300.jpg?width=&height=\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n