{"id":44757,"date":"2010-12-16T08:30:00","date_gmt":"2010-12-16T08:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=44757"},"modified":"2026-04-02T19:05:19","modified_gmt":"2026-04-02T19:05:19","slug":"istoria-telefoniei-mobile-din-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=44757","title":{"rendered":"Istoria telefoniei mobile din Romania"},"content":{"rendered":"

“Timp de cateva zile au fost cozi interminabile in fata Salii
\nPalatului, cum nu se mai vazusera de ani de zile”, isi aminteste
\nRaluca Milin, unul dintre primii angajati in Romania ai actualului
\noperator de telefonie mobila Vodafone. Se intampla in 1997, la 15
\naprilie mai exact, la lansarea serviciului Connex, primul intr-o
\ntara care stia despre telefoanele GSM doar din auzite.<\/p>\n

Lesne de inteles asadar cum s-a declansat atunci frenezia in
\nrandul celor dornici sa se numere printre primii posesori ai unui
\ntelefon mobil. Cu un an in urma, doua companii intrau fiecare in
\nposesia unei licente pentru telecomunicatii in sistem GSM scoase la
\nlicitatie de Ministerul Comunicatiilor si se inhamau la investitii
\nconsiderabile intr-o afacere careia nu foarte multi ii dadeau sanse
\nde reusita. Una dintre ele a fost Mobifon, operatorul canadian din
\nspatele brandului Connex, care a lansat serviciul de telefonie
\nmobila in aprilie 1997. Cealalta, Mobil Rom, prin brandul Dialog,
\navea sa lanseze serviciile comerciale de telefonie mobila doua luni
\nmai tarziu, in iunie, intr-o retea prin care numai cateva orase din
\ntara aveau acces.<\/p>\n


\n<\/a>
<\/u><\/p>\n

“Nici macar nu existau concret oferte comerciale. Era doar
\nconceptul de serviciu de telefonie mobila si bineinteles ca
\nabonamentele n-au fost deloc ieftine”, spune Raluca Milin, care la
\nvremea respectiva facea parte din echipa ce a coordonat campania de
\nmarketing din spatele Connex. Pe atunci, operatorul nu avea filiale
\nin alte tari europene care sa fie luate drept model, ci doar in
\nChina, insa bugetele previzionate initial pentru campanie s-au
\ndovedit a fi mult subdimensionate. “La acel moment, telefonia
\nmobila nu era chiar pentru oricine, iar in cele cateva luni de
\nprezenta pe piata inaintea competitiei, Connex a atras crema
\nclientilor dispusi sa-si cumpere telefon”, continua Milin,
\njustificand astfel si petrecerile VIP organizate la Casa Poporului,
\nla care participau doar oamenii de afaceri si formatorii de opinie,
\ncare au asigurat operatorului multe dintre contractele bune cu
\ncompanii ce ii sunt si astazi clienti.<\/p>\n

Niciunul dintre cei doi operatori nu si-a imaginat insa la
\nmomentul lansarii cat de fulminanta va fi cresterea industriei de
\ntelefonie mobila. De altfel, cifrele obtinute la sfarsitul anului
\nrespectiv i-au luat prin surprindere nu doar pe operatorii si pe
\ninvestitorii din spatele acestora, ci si pe pesimistii care se
\ngrabisera sa declare telefonia mobila o afacere fara prea mult
\npotential, intr-una dintre putinele tari care inca nu ofereau
\nservicii de telefonie mobila GSM.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Connex a incheiat anul 1997 cu 112.000 de abonati si venituri de
\n36,5 milioane de euro, iar Dialog a inregistrat venituri de aproape
\n25 de milioane de euro si a depasit pragul de 100.000 de clienti,
\nin conditiile in care la lansarea serviciului cifra estimata era de
\nzece ori mai mica. Cu toate acestea, optimismul investitorilor a
\nramas moderat. Jean Baptiste de Boissiere, presedintele France
\nTelecom (actionarul majoritar al Mobil Rom) de la acel moment,
\nestima ca numarul abonatilor de telefonie mobila din Romania ar
\nputea ajunge la un milion pana in 2005. Momentul a venit insa mult
\nmai repede, in a doua jumatate a anului 2000.<\/p>\n

Intre timp, in 1998 numarul clientilor a urcat pana la 325.000
\npentru Connex si 308.000 pentru Dialog, iar in anul urmator, cei
\ndoi operatori si-au dublat baza de clienti pana la 702.000,
\nrespectiv 622.000. “Pe vremea aia doar oamenii cu bani aveau
\ntelefon mobil”, spune Bogdan P., unul dintre angajatii Mobifon din
\n1997, despre primii clienti. Acestia erau in general dintre cei ce
\naveau nevoie de telefon mobil si ar fi vrut sa foloseasca asemenea
\nservicii, dar au amanat din cauza problemelor de care se lovea
\ntelefonia mobila analogica, disponibila pe piata inca de la
\ninceputul anilor ’90 prin Telefonica, la preturi mai mari decat
\npentru GSM.<\/p>\n

“Majoritatea utilizatorilor din perioada de inceput era formata
\ndin cei ce foloseau telefoanele oferite anterior de Telefonica,
\npersoane cu un venit lunar minim de 700-1.000 de dolari, adica
\noamenii de afaceri, angajatii companiilor prospere si unele
\nVIP-uri”, apreciaza Laurentiu Stan, actualul director general al
\nEuroweb Romania, care a lucrat pe vremuri la Dialog, in
\ndepartamentul responsabil de clientii de business.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Cu toate ca serviciile Connex si Dialog propuneau costuri mai
\nreduse decat cele ale Telefonica, facturile clientilor in primii
\ndoi ani ajungeau in multe cazuri de ordinul sutelor de dolari, in
\nconditiile in care salariul mediu net se situa undeva in jurul a
\n100 de dolari. Cat priveste companiile, nu prea existau pe atunci
\npreocupari de a promova folosirea profesionala a mobilului, iar
\nangajatii dadeau telefoane personale de pe mobilul de serviciu.
\n“Poate si din acest motiv se explica factura lunara de 5.000 de
\ndolari pe care ajungea sa o plateasca o companie cu 50 de angajati
\nsi in jur de 20 de abonamente mobile”, mai spune Stan.<\/p>\n

<\/p>\n

REGULA CELOR TREI SECUNDE<\/p>\n

Initial, minutul de convorbire era taxat cu 0,45 de dolari,
\nindiferent daca apelul se facea in retea sau in afara retelei.
\nPrima oferta Dialog a inclus trei tipuri de contracte: cu 50 de
\nminute incluse – 20 de dolari, adica 0,4 dolari pe minut, 150 de
\nminute incluse – 40 de dolari si 0,26 dolari pe minut, respectiv
\n300 de minute pentru 60 de dolari, adica 0,2 dolari minutul. La
\nscurt timp, Connex a introdus si cartelele preplatite Connex Go,
\npromovate prin memorabila reclama cu Gyuri Pascu si “Alo, Maria?”,
\naici minutul de convorbire avand tarife diferentiate, de 0,4 dolari
\npentru apelurile in retea si 0,6 dolari pentru convorbirile in
\nafara retelei, indiferent ca era vorba de Romtelecom sau Dialog.
\n“Costurile urcau si pentru ca exista o taxa de conectare de 50 de
\ndolari pentru fiecare abonament, la care se adauga tariful
\npropriu-zis al serviciului, iar daca foloseai si mesageria vocala
\nprofesionala, se mai adaugau inca sase dolari”, aminteste Laurentiu
\nStan.<\/p>\n

Luand in calcul un prag de tarifare de 40 de centi pe minut, 225
\nde minute de convorbire ar fi costat un client cu venituri medii
\ntot salariul din luna respectiva. “Ne loveam frecvent de situatii
\ncand clientii vorbeau fara masura si se gaseau apoi in dificultate
\nde plata”, evoca Bogdan P., care a lucrat timp de aproape doi ani
\nin departamentul de relatii cu clientii al Mobifon.<\/p>\n

Si nu face referire doar la consumatorii obisnuiti, ci si la
\noamenii de afaceri care foloseau ulterior telefonul mobil pentru
\napeluri in afara granitelor tarii, asa incat facturile puteau
\najunge chiar si la patru cifre. Pana nu au simtit pe propria piele
\ncum este cand vine o factura mare, multi dintre abonati n-au stiut
\nexact cat isi pot permite sa vorbeasca, in timp ce in cazul
\ntelefoanelor mobile cu cartela preplatita era afisat in permanenta
\npe ecran creditul disponibil (care se diminua vizibil in timpul
\nconversatiilor). “Un salariu bun la vremea aceea era echivalentul a
\n500 de dolari pe luna, ceea ce insemna ca pe telefon se duceau cam
\n10% din venituri, destul de mult fata de perioada actuala”, mai
\nspune seful Euroweb Romania.<\/p>\n

O bresa de care au profitat insa multa vreme consumatorii a fost
\nregula celor trei secunde. Apelurile erau taxate prin rotunjire la
\nminut, indiferent daca durata convorbirii era de 20 sau 50 de
\nsecunde, insa primele trei secunde erau gratuite, lasand loc de
\ncateva cuvinte spuse cu repeziciune. “Se purtau probabil
\nconversatii intregi formate din apeluri repetate de cate trei
\nsecunde”, mai spune Bogdan P.<\/p>\n

Odata cu avansul tehnologic, taxarea unei convorbiri s-a facut
\ndupa prima secunda de la initierea apelului si asa a aparut apoi o
\nalta tehnica de evitare a taxarii aditionale, consacratul si inca
\npracticatul bip catre cunoscutii care stiau numarul de telefon si
\nerau mai dispusi sa sune inapoi, dupa cum spune Laurentiu Stan.
\nTaxarea la secunda dupa primul minut indivizibil a venit ceva mai
\ntarziu, prin 2001, iar tarifarea pe secunda inca de la pornirea
\napelului a venit si mai tarziu: Cosmorom, cel de-al treilea
\noperator aparut pe piata, a fost primul care a introdus taxarea la
\nsecunda dupa primele 20 de secunde de convorbire.<\/p>\n

Serviciile de mesaje text lansate de ambii operatori de
\ntelefonie mobila in urmatoarea perioada au insemnat deschiderea
\npietei catre un public mai larg, costul unui mesaj fiind de 7
\ncenti. Chiar si asa, tarifele pentru serviciile de voce au ramas in
\ncontinuare timp de ani buni destul de ridicate, abia de la
\njumatatea anilor 2000 intervenind scaderea preturilor si razboiul
\nieftinirilor intre operatori. Iar profiturile s-au mentinut pe
\nmasura, initial chiar si de 50% din venituri, mai apoi dupa cativa
\nani in jur de 30%, in ciuda investitiilor costisitoare pe care
\nle-au avut de facut companiile. In total, numai investitiile celor
\ndoi mari operatori in Romania au depasit trei miliarde de euro,
\npotrivit unor declaratii anterioare. In prima faza insa,
\ninvestitiile in instalarea si dezvoltarea retelei au fost facute
\nprin credite sindicalizate, situatie ce a contribuit la marjele de
\nprofit mai mari.<\/p>\n

Connex a contractat doua credite sindicalizate de 190 de
\nmilioane de dolari in 1998 de la BERD si alte 105 milioane de
\ndolari un an mai tarziu de la ABN Amro si BERD, in timp ce Dialog a
\nprimit in aprilie 1998 un credit de 210 milioane de dolari de la
\nfondul de investitii IFC. Treptat, au inceput sa apara apoi oferte
\npentru servicii de date si fax, servicii complete de internet prin
\nXnet, portaluri mobile ale operatorilor, servicii de mobile banking
\nsi, nu in ultimul rand, accesul la internet mobil prin GPRS si
\nEDGE.\n <\/p>\n

<\/p>\n

BANANE, CARAMIZI SI FITE<\/p>\n

Dincolo de tarife, si preturile telefoanelor mobile erau destul
\nde ridicate, pentru multi inaccesibile, cu toate ca subventii din
\npartea operatorilor de telefonie mobila au existat aproape de la
\ninceput. Modele consacrate precum Nokia “banana”, cum era cunoscut
\ndin cauza formei modelul 8110 al producatorului finlandez, ajungeau
\nsa coste echivalentul a catorva salarii. Mai accesibile erau
\ntelefoanele Alcatel, Sagem, Bosch, Siemens sau Phillips Fizz.<\/p>\n

In sine, telefoanele costau cam jumatate din pretul terminalelor
\nin sistemul NMT al Telefonica; “Modelul Fizz, nume parca
\npredestinat pentru dorinta de epatare a romanilor din acea
\nperioada, era cel mai ieftin promovat de Dialog, la un pret de 274
\nde dolari fara TVA”, povesteste Laurentiu Stan. Insa oamenii erau
\ndispusi sa plateasca si mai mult ca sa aiba un mobil, pretul mediu
\nfiind undeva spre 400 de dolari, in timp ce Nokia 8110 ajungea la
\n700 de dolari. In aceeasi perioada se naste practic si o industrie
\nconexa, cea a comertului cu telefoane mobile aduse din strainatate
\nde antreprenori cum a fost Sorin Stoica, fondatorul lantului de
\nmagazine Dasimpex, pornit cu 100 de dolari imprumutati pentru
\ncateva telefoane.<\/p>\n

In 1999, la doi ani dupa lansarea primelor servicii, in
\ncompetitie a intrat un al treilea operator, Cosmorom, care a lansat
\nserviciile comerciale in prima parte a anului urmator, mai intai
\nprin serviciul Cosmo pe baza de cartela reincarcabila si dupa o
\nluna dupa prin oferta de abonamente. Intre timp, Telefonica privea
\ncum brandul Telemobil pierde rapid cota de piata, motiv pentru care
\nvinde compania catre Inquam si astfel apare in 2001 brandul
\nZapp.<\/p>\n

Pe atunci, batalia dintre operatori nu se dadea in preturi si
\noferte care sa includa in abonament cat mai multe minute gratuite,
\nci in numarul de clienti si mai apoi in acoperire. O buna parte din
\ninceputul anilor 2000 a insemnat batalia pe aria de acoperire –
\n“era practic batalia in harti pe care erau desenate zonele
\nacoperite de fiecare operator”. Probleme de semnal au fost foarte
\nmulte la inceput, dat fiind stadiul de dezvoltare al retelei, iar
\n“acoperirea reala in teritoriu s-a facut intr-o a doua etapa de
\ndensificare, care s-a incheiat prin 2002, cand peste 90% din
\nteritoriul tarii era acoperit GSM”, povesteste Laurentiu Stan,
\namintind ca fortele de vanzari ale operatorilor se foloseau de
\norice argument legat de faptul ca acopera o anumita zona care n-a
\nintrat inca in reteaua competitiei.<\/p>\n

Oferta care a revolutionat piata la inceputul anilor 2000 a fost
\nCent 500 de la Connex, prin care clientii puteau vorbi 500 de
\nminute la pretul de numai un cent pe minut in weekend. A fost prima
\noferta consistenta ce oferea costuri foarte mici pentru minutul de
\nconversatie, in conditiile in care abonamentul includea inainte
\nfoarte putine beneficii, iar totul costa in plus. “Era nebunie in
\nperioada aceea. Reteaua era suprasolicitata si era de multe ori
\nimposibil sa dai un telefon in weekend, pentru ca toata lumea
\nvorbea”, isi aminteste Bogdan P. Oferta a marcat momentul cand pe
\npiata a pornit razboiul tarifelor cat mai mici si al minutelor cat
\nmai multe incluse in abonament.<\/p>\n

Pana acolo insa, piata a traversat o serie de schimbari
\nsemnificative de structura. In 2000, France Telecom a cumparat
\ncompania Orange din Marea Britanie si a decis sa aplice brandul la
\nnivel de grup, iar doi ani mai tarziu, cand Orange cumpara Mobil
\nRom, dispare din piata deja consacratul brand Dialog, “care
\ncontinea patru cuvinte specifice comunicarii cu o tusa
\ninternationala evidenta – dial, alo, log si dialog, dar in acelasi
\ntimp suna foarte local”, spune Laurentiu Stan. Trei ani mai tarziu,
\nConnex a urmat aceeasi cale, odata cu achizitia Mobifon de catre
\nVodafone, tranzactie estimata la 2,5 miliarde de dolari, dupa care
\nbrandul a fost transformat pentru o perioada in Connex-Vodafone. Si
\ntot in 2005 se schimba si situatia Cosmorom, transformat in Cosmote
\ndupa ce a intrat in proportie de 70% in posesia grupului elen de
\ntelecomunicatii OTE.\n <\/p>\n

<\/p>\n

EPOCA 3G<\/p>\n

Piatra de temelie a telefoniei mobile asa cum este astazi a fost
\ninsa lansarea tehnologiei 3G, care a presupus investitii
\nsuplimentare din partea operatorilor, dar a deschis un nou drum de
\ncrestere, in conditiile unei piete care a devenit saturata, iar
\nofertele cu minute incluse, mai ales dupa cea a Cosmote cu 2.000 de
\nminute pentru trei euro, nu mai sunt un argument suficient pentru
\nclientii care astazi nu numai ca au chiar mai multe telefoane
\nmobile, dar sunt si mai instabili si predispusi sa se mute dintr-o
\nretea in alta.<\/p>\n

Practic, asa a inceput batalia pentru internetul mobil, singurul
\nsegment unde inca mai exista crestere intr-un 2010 afectat de
\ncriza, cand consumatorii cauta sa taie si mai mult din cheltuielile
\ncu telefonia mobila, astazi de cateva ori mai mici pe minut fata de
\nvremurile de inceput. Tot Vodafone si la scurta vreme Orange au
\nfost pionierii in acest segment. Ulterior au fost scoase la
\nlicitatie alte doua licente 3G castigate de Zapp si operatorul de
\ntelefonie fixa, cablu si internet RCS&RDS. Piata care cu nu
\nmulta vreme in urma era dominata de monopolul celor doi mari
\noperatori, in timp ce restul isi asumau mai putin de 10% din piata,
\na devenit mai competitiva, cu cinci operatori de telefonie mobila.
\nUnul – Zapp – a disparut insa anul trecut, cumparat de Cosmote,
\nsingurul operator ramas fara licenta 3G, pentru 207 milioane de
\neuro.<\/p>\n

In tot acest timp, telefonia fixa a pierdut teren, fiind treptat
\ninlocuita de cea mobila, care a propus o alternativa mult mai la
\nindemana in zonele unde liniile fixe erau putine. Romtelecom,
\noperatorul care a monopolizat multa vreme piata, avea in 1997 peste
\n3,3 milioane de clienti si venituri de 1,33 miliarde de euro, dupa
\nstandardele contabile de la acea vreme, in timp ce anul trecut
\nnumara in jur de 2,7 milioane de clienti si venituri de 807,7
\nmilioane de euro. Nici acum, cand telefonia fixa a devenit gratuita
\nchiar si in cazul apelurilor in alte retele, iar abonamentele sunt
\nmici comparativ cu situatia altor tari din jur, interesul de a avea
\ntelefonie fixa nu da semne de revenire.<\/p>\n

Privita in ansamblu, evolutia telecomului romanesc din ultimii
\naproape 14 ani este atipica. Prin comparatie cu alte tari europene,
\nlucrurile ar fi trebuit sa evolueze mult mai lent. Calculele
\nsustineau ca ar fi trebuit sa ajunga in 2005 la un grad de
\npenetrare de 30% din populatie, dar atunci nivelul era deja mai
\nmult decat dublu, in 2007 se apropia de 100%, iar acum este mai
\ndegraba undeva in jur de 130%, cu 26 de milioane de clienti, in
\nconditiile in care o parte dintre romani au doua sau chiar trei
\ntelefoane mobile. Piata, asa cum spun cei mai multi din interiorul
\nei, dar si spectatorii care privesc de pe margine, este una dintre
\ncele mai dinamice de pe continent, cu toate ca a intrat aproape
\nultima in zona telefoniei mobile.<\/p>\n

Anul trecut, valoarea pietei a ajuns la 4,3 miliarde de euro,
\ndupa un varf de 5,1 miliarde in 2008, iar contributia la PIB a
\nindustriei a ajuns la circa 2%. Cifre in spatele carora se afla o
\nistorie intensa de achizitii, rebrandinguri, relansari, lansari de
\nnoi tehnologii, razboaie pe preturi si pe clienti si, mai ales,
\napetitul oamenilor pentru conversatii interminabile.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dintr-un lux de invidiat, telefonia mobila a devenit in mai bine de un deceniu cea mai folosita metoda de comunicare din Romania si aproape din toata lumea. De la prima \u201ccaramida\u201d din anii \u201890 la cel mai inteligent touchscreen si de la minutul scump de conversatie la mii de minute incluse in abonament, evolutia telefoniei mobile de la noi are o poveste mai putin obisnuita.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[2681,4511,242,7209,20362,20361,7258,7898,10015,7257,4897,8344],"class_list":["post-44757","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-connex","tag-cosmote","tag-istorie","tag-itc","tag-mobifon","tag-mobirom","tag-orange","tag-romtelecom","tag-telefoane","tag-telefonie-mobila","tag-vodafone","tag-zapp"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44757","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=44757"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44757\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62261,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44757\/revisions\/62261"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=44757"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=44757"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=44757"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}