{"id":44688,"date":"2010-12-12T22:30:00","date_gmt":"2010-12-12T22:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=44688"},"modified":"2026-04-02T19:03:37","modified_gmt":"2026-04-02T19:03:37","slug":"la-ce-e-buna-insolventa-studiu-de-caz-relad","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=44688","title":{"rendered":"La ce e buna insolventa – studiu de caz: Relad"},"content":{"rendered":"

Dupa cererea de insolventa a Relad International, cu afaceri de
\n206 milioane de euro in 2009, inaintata in luna noiembrie, Relad
\nInternational Pharma, celalalt distribuitor de medicamente din
\ngrupul Relad, cu afaceri de 170 milioane de euro, si-a cerut de
\ncurand insolventa. Conform Ziarului Financiar, grupul Relad este
\ncontrolat de oamenii de afaceri Laurentiu Stratulat, Adrian Roncea
\nsi Tiberiu Zigu. Datele oficiale publicate de Tribunalul Buzau
\narata ca, daca in primul caz s-a solicitat deschiderea procedurii
\nde insolventa generala, care presupune reorganizarea companiei, in
\ncazul Relad International Pharma SRL s-a solicitat deschiderea
\nprocedurii de insolventa simplificata, adica lichidarea
\ncompaniei.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Oficialii Relad sustin ca solicitarea producatorului Roche,
\nprima companie care a solicitat insolventa Relad International,
\neste urmarea unor neintelegeri contractuale, care au dus la
\n“pierderea credibilitatii in fata altor producatori de
\nmedicamente”. Mai precis, Pfizer si Johnson & Johnson au
\nsolicitat ulterior insolventa. “Decizia noastra de a solicita
\ndeschiderea procedurilor generale de insolventa nu denota teama
\nfata de disputa comerciala cu Roche sau de alte eventuale dispute
\nce ar putea aparea in actualul context, ci trebuie legata de faptul
\nca dorim sa cream premisele construirii si implementarii unui plan
\nstrategic coerent de reorganizare, capabil sa recastige increderea
\ncelorlalti producatori de medicamente fata de compania noastra”,
\nspune Iulian Pirvulescu, administrator al Relad. El mai spune ca
\ngrupul Relad nu are datorii la bugetul de stat si detine resurse
\nfinanciare pentru achitarea creditelor bancare.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Chiar daca oficialii Relad nu leaga cele doua solicitari de
\ninsolventa de criza economica si de modul defectuos in care statul
\nachita restantele la plata medicamentelor catre farmacii si
\ncompaniile distribuitoare, activitatea intr-un mediu in care
\nintarzierile la plata ajung la peste noua luni este in masura sa
\nafecteze activitatea oricarei companii. “Dat fiind ca termenele de
\ndecontare a serviciilor medicale si a medicamentelor sunt
\ninfluentate de sistemul defectuos de finantare a intregului sistem,
\nniciun distribuitor nu se poate autofinanta si implicit nu poate
\nrespecta termenele de plata contractuale cu producatorii”, explica
\nIulian Pirvulescu.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Cea mai recenta plata a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate
\na fost de peste doua miliarde de lei, in perioada
\nseptembrie-octombrie 2010, reprezentand restante de plata de peste
\n90 de zile.
\n“Pentru 2011, sunt mai pesimist din punctul de vedere al creditarii
\nsistemului si al riscului major de insolventa in zona farma”, spune
\nDragos Damian, CEO al producatorului de medicamente
\nTerapia-Ranbaxy.
\nProducatorii de medicamente se plang de lipsa de transparenta din
\nsistem pentru ca banii decontati de CNAS in farmacie nu mai ajung
\nin unele cazuri la distribuitor si de acolo la producator. Damian
\nspune ca firmele ar putea fi puse in situatia sa aleaga asa-zisul
\n“exit prin insolventa”, cat timp “e foarte usor sa te capitalizezi
\nca distribuitor si farmacie si e la fel de usor sa iesi din
\nbusiness prin insolventa”, dupa plata furnizorilor la pretul de
\ncost.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Pe fondul crizei si al blocajului financiar, numarul firmelor
\nintrate in insolventa a crescut puternic, astfel ca in prezent s-a
\najuns la 50.000 de cazuri, dintre care 17.000 au intrat in aceasta
\nprocedura de la inceputul anului, conform datelor citate de Ziarul
\nFinanciar. Principalul avantaj pentru companiile care opteaza
\npentru o astfel de alternativa este faptul ca pot depune un plan de
\nreorganizare si ca sunt protejate prin lege. Un exemplu pozitiv
\neste Flanco, care a intrat in insolventa la finele anului trecut si
\ncare in urma planului de reorganizare a constatat o crestere a
\nvanzarilor de peste doua ori fata de 2009. In piata de medicamente,
\nprimele informatii despre insolvente au devenit publice anul
\ntrecut, cand distribuitorul Farmexim a cerut insolventa
\ncompetitorului de talie mica Dornafarm. Dupa numai cateva luni, mai
\nmulti creditori au cerut insolventa Montero, business de
\ndistributie controlat de fratii Tudorache. Potrivit informatiilor
\nexistente despre Montero, la jumatatea anului ajunsese la un volum
\nde activitate de 15% din nivelul anului 2008, cand rula afaceri de
\n74,5 milioane de euro.<\/p>\n

Distribuitorii de medicamente sunt considerati cei mai puternici
\nactori pe piata farma, rulajele lor fiind mult mai mari decat ale
\nproducatorilor. Insolventa unuia are efecte la nivelul intregii
\nindustrii, pentru ca firmele active incearca sa profite de context
\nsi sa castige cat mai mult cota de piata.<\/p>\n

Piata de medicamente a ramas pe crestere in ultimii ani in
\npofida contextului economic dificil, insa probleme la nivelul
\nlichiditatilor au aparut pentru toti jucatorii, in conditiile in
\ncare statul a decis sa mareasca anul trecut termenul la care
\ncompaniile isi recupereaza banii din piata. Solutiile au fost fie
\nrefinantarea creditelor la banci pentru refinantarea unor credite,
\nfie renegocierea conditiilor comerciale la producatori. Iar
\nsituatia din 2011 nu promite schimbari in bine.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Daca tribunalul aproba, insolventa afacerilor de distributie a medicamentelor de peste 370 mil. euro ale grupului Relad ar fi cea mai importanta din acest an. Un 2010 in care oamenii de afaceri romani dovedesc din ce in ce mai des ca insolventa a depasit conotatia negativa de pana la inceputul crizei si a devenit un instrument de business.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[7558,7592,9008,20308,323,19559],"class_list":["post-44688","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-distributie","tag-farmaceutice","tag-insolventa","tag-iulian-pirvulescu","tag-medicamente","tag-relad"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44688","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=44688"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44688\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62196,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44688\/revisions\/62196"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=44688"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=44688"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=44688"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}