{"id":4468,"date":"2006-05-16T11:41:00","date_gmt":"2006-05-16T11:41:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=4468"},"modified":"2026-04-02T08:42:24","modified_gmt":"2026-04-02T08:42:24","slug":"noutati-21","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=4468","title":{"rendered":"NOUTATI"},"content":{"rendered":"<p><SPAN class=text>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\"><STRONG>Sfantul Cristofor<\/STRONG><\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\">Reactualizare a epopeei homerice, romanul lui Carpentier il are in centrul atentiei pe Cristofor Columb. Construit din trei sectiuni distincte (Harpa, Mana si Umbra), romanul recompune figura marelui genovez, pornind de la demersul viitorului papa Pius al IX-lea care, aflat intr-o calatorie in <?xml:namespace prefix = st1 ns = \"urn:schemas-microsoft-com:office:smarttags\" \/><st1:place w:st=\"on\"><st1:country-region w:st=\"on\">Chile<\/st1:country-region><\/st1:place>, in anul 1824, doreste sa-l canonizeze pe explorator. A doua parte, cea mai semnificativa in ordine literara, este constituita de confesiunea navigatorului, aflat pe patul de moarte. Ultima sectiune dezlantuie un adevarat iures al imaginatiei si spiritului fantastic: ne aflam in plin proces ipotetic de sanctificare al lui Cristofor, in care scriitorul L\u00e9on Bloy ii pledeaza cauza, iar Jules Verne devine avocatul diavolului. Carpentier ajunge sa refaca odiseea columbina (datorita faptului ca este intemnitat in 1927, pentru ca a semnat un manifest impotriva tiranului Machado), stabilindu-se in Europa, unde participa asiduu la miscarea suprarealista franceza. <\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\"><?xml:namespace prefix = o ns = \"urn:schemas-microsoft-com:office:office\" \/><o:p>&nbsp;<\/o:p><\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\"><EM>Alejo Carpentier, Harpa si umbra, <\/EM><\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\"><EM>Grupul editorial Corint, Bucuresti, 2006<\/EM><\/P><\/SPAN><o:p><SPAN class=text>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\"><o:p>&nbsp;<\/o:p><\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\"><STRONG>Povestea lui Phi<\/STRONG><\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\">Fascinand spiritele vreme de milenii, numarul de aur a fost desemnat prin litera greaca phi, ca o trimitere la sculptorul Phidias care l-a folosit in momentul in care a realizat statuia zeitei Atena, care decora Partenonul. Numit si \u0084proportie divina\u0093 sau \u0084sectiune de aur\u0093, phi este principiul natural al armoniei, elementul caruia pictorii, arhitectii si sculptorii i-au aplicat coordonatele privilegiate in operele lor, iar scriitorii, filosofii sau matematicienii au incercat sa-i desluseasca misterul. Folosit de egipteni pentru constructia marilor piramide, pomenit de <st1:City w:st=\"on\"><st1:place w:st=\"on\">Euclid<\/st1:place><\/st1:City> in cartea a VI-a a \u0084Elementelor\u0093, utilizat in edificarea catedralei Notre Dame, numarul de aur isi vede povestita istoria de catre Mario Livio, un prestigios astrofizician, profesor si cercetator in Statele Unite ale Americii, nascut in 1945, in Romania.<\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\"><o:p>&nbsp;<\/o:p><\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\"><EM>Mario Livio, Sectiunea de aur, <\/EM><\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\"><EM>Editura Humanitas, Bucuresti, 2005<\/EM><\/P><\/SPAN><\/o:p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Sfantul Cristofor Reactualizare a epopeei homerice, romanul lui Carpentier il are in centrul atentiei pe Cristofor Columb. Construit din trei sectiuni distincte (Harpa, Mana si Umbra), romanul recompune figura marelui genovez, pornind de la demersul viitorului papa Pius al IX-lea care, aflat intr-o calatorie in Chile, in anul 1824, doreste sa-l canonizeze pe explorator. A [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[586],"tags":[1630],"class_list":["post-4468","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arta-si-societate","tag-noutati"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4468","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4468"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4468\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25896,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4468\/revisions\/25896"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4468"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4468"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4468"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}