\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5549\/7776175\/13\/banda-masuri-criza.jpg?width=444&height=31\")
<\/a><\/p>\nBUSINESS MAGAZIN: N-ar trebui ca marile grupuri financiare sa
\nisi creeze piata? Daca ar ajuta mai mult dezvoltarea si incurajarea
\nantreprenoriatului, asta nu inseamna ca in cativa ani ar putea
\naparea noi potentiali clienti in zona de economisire?
\nELIZA ERHAN: Daca va referiti la sprijinire prin creditare, piata
\neste intr-un moment in care indicatorii de risc nu ne permit sa
\nmergem prea mult pe creditare de genul asta. Daca va referiti la
\npartea tranzactionala, cred ca exista mai multe programe de
\nsprijinire a acestui segment.<\/p>\n
BUSINESS MAGAZIN: Si atunci de ce nu se vad efectele?
\nEUGEN VOICU: Pentru ca Guvernul nu a facut ce trebuia si atunci
\ndegeaba le cerem bancilor sa faca mai mult, daca riscurile sunt
\ninca mari si Guvernul nu merge pe calea cea buna.<\/p>\n
<\/p>\n
BUSINESS MAGAZIN: Si care e calea cea buna?
\nELIZA ERHAN: O bariera in calea economisirii, asa cum a fost si in
\ncalea creditarii, este reprezentata de reducerile de salarii,
\ndisponibilizarile, iar asta se simte atat la nivelul creditarii,
\ncat si al economisirii. Gradul de penetrare a economisirii in
\nRomania este mult sub cel al tarilor din zona si, bineinteles, mult
\nsub cel al tarilor din zona euro. La noi, economisirea populatiei
\nreprezinta 20% din PIB, in timp ce in zona Europei Centrale si de
\nEst reprezinta 35%, iar in zona euro 65%. Dar vorbim de alte
\nvenituri. Normal ca trebuie sa ajungem si noi macar spre zona de
\n30-35%, dar pana aici trebuie sa avem din ce sa economisim.
\nEUGEN VOICU: Cred ca masurile intarziate sunt principalul motiv
\npentru care inca mai vorbim despre recesiune. Daca actionau mai din
\ntimp, probabil ca eram si noi acum mai in trend, mai aliniati cu
\ntarile care vorbesc deja la trecut despre criza, chiar daca pe o
\nvoce nu foarte puternica.
\nMARIUS POPESCU: Cred ca statul ar putea sa incurajeze economisirea
\nprin facilitati fiscale pentru pensii, cei 400 de euro fiind foarte
\nputini pentru pensiile facultative si, eventual prin facilitati
\npentru asigurarile de viata, ceea ce nu exista acum. Paradoxal, am
\nputea sa argumentam ca acum, cand vedem iesirea din recesiune,
\nstatul nu ar mai avea interes sa economisim, ci sa consumam. Pentru
\nca de mare ajutor pentru iesirea din recesiune ar fi un puseu de
\ncerere, insa o strategie pe termen de lung nu e foarte clara. Avand
\nin vedere deficitul de pensie urias din Romania, este evident ca
\nfacilitatile fiscale ar contribui la incurajarea economisirii. Daca
\nar avea facilitati fiscale, romanii ar fi in mod natural mai
\ntentati sa economiseasca decat sa consume.
\nROZAURA ST\u0102NESCU: Daca ne intalneam acum patru ani, economisirea nu
\nmergea sau avea probleme pentru ca se consuma. Acum economisirea nu
\nmerge pentru ca nu mai sunt bani. Contextul este foarte diferit.
\nInstitutul National de Statistica arata ca din ultimul trimestru
\ndin 2008 pana in primul trimestru din 2010, romanii au economisit
\ncat au economisit in patru ani de crestere economica – 35 de
\nmiliarde de euro. Cei care au fost obisnuiti sa economiseasca pun
\nbani deoparte in continuare. Acum, nici instrumentele acestea
\nmoderne de economisire nu se adapteaza oricui. Pensionarii nu vor
\nbaga niciodata banii in fondurile de investitii, ci vor prefera
\ndepozitele la o luna, in timp ce aceia care au mai multi bani
\ncocheteaza cu instrumentele mai moderne.<\/p>\n
BUSINESS MAGAZIN: A incercat cineva vreodata sa faca
\nautoritatile constiente de aceasta problema?
\nTHEODOR ALEXANDRESCU: Asigurarile de viata au incercat. Noi am
\nincercat sa aratam celor care iau decizii ca cel mai bine ar fi sa
\nse imprumute de la populatia Romaniei pe termen lung – prin
\nasigurari de viata, prin pensii, pentru ca e mai bine sa te
\nimprumuti de la populatie decat sa te imprumuti extern. Pot sa se
\nimprumute prin acordarea acestor facilitati fiscale. Industria
\nasigurarilor de viata a propus sa mute aceasta taxare la finalul
\ncontractului de asigurare de viata, care e pe 10, 20, 30 de ani si,
\npractic, acesti bani pe care ii obtinem de la populatie prin
\nasigurarile de viata si fondurile de pensii sa fie scutiti de
\nimpozit, intr-o anumita marja, din care noi o sa cumparam o parte
\ndin emisiunile de titluri ale statului pe termen lung. Exista o
\ntendinta pe care noi o observam in asigurarile de viata – oamenii
\nse orienteaza mai degraba catre produsele garantate. Noi mergem pe
\nacel “disposable income”, venitul disponibil care ramane dupa ce
\nplatesti rata, gradinita, masina, lumina. Acest venit este mai mic
\nin ultimul timp, dar oamenii inca mai economisesc si unii
\nasiguratori chiar au avut cresteri pe zona asta.
\nEUGEN VOICU: Nevoia de economisire este foarte mare. Am facut un
\npariu in firma, ca vom lua o masina de numarat bani, daca cinci
\nzile la rand vor veni oameni cu peste 30.000 de lei cash. Si s-a
\nintamplat. In loc sa faca un transfer bancar, prefera sa vina cu
\nteancurile. Lumea inca vrea sa-i simta, sa-i mute dintr-un loc in
\naltul. Trebuie sa scapam de acest obicei.<\/p>\n
<\/p>\n
BUSINESS MAGAZIN: Mai avem timp pentru schimbarea
\nmentalitatilor?<\/p>\n
ROZAURA STANESCU: Daca puneti termen limita pana maine, nu mai e
\ntimp.
\nMARIUS POPESCU: Criza financiara a accelerat schimbarea culturala
\nla romani. Oamenii au inceput sa-si dea seama ca e nevoie de
\neconomisire. Este o problema culturala, dar foarte mult conteaza ca
\noamenii sa constientizeze acest lucru si cred ca asta incepe sa se
\nintample acum. Cuvantul “pensie” era de obicei asociat cu oamenii
\nde o anumita etate, cand, de fapt, pensiile private sunt produse
\nfinanciare destinate oamenilor tineri, pentru a-si putea pregati
\nmomentul retragerii din activitate.
\nDRAGOS NEACSU: Dincolo de o deductibilitate mai generoasa in ceea
\nce priveste pilonul III, pentru ca pensiile sa fie asimilate ca un
\nprodus pentru tineri, trebuie ca pentru pilonul II sa se intample
\nniste mutatii importante, precum ideea de multifond – faptul ca
\navem acum acelasi fond unic administrat de compania de pensii, atat
\npentru viitori pensionari acum in varsta de 25 de ani, cat si
\npentru viitori pensionari acum in varsta de 45 de ani, nu este un
\nlucru bun. Este important sa avem o familie de fonduri administrate
\nde compania de pensii, astfel incat sa fie mult mai bine
\nfructificate si apetitul pentru risc, dar si nevoile diferitelor
\ngrupe de varsta. Trebuie sa cream legal aceasta posibilitate,
\npentru ca si atractivitatea acestui vehicul financiar va fi alta.
\nTrebuie sa avem un dialog real si continuu cu decidentii. Noi, cei
\ndin industria fondurilor, ne-am propus sa lansam o Carte Alba la
\nnivel regional, sa ne ducem in fata tuturor autoritatilor locale de
\nreglementare cu un cadru coerent la nivelul regiunii, in ceea ce
\npriveste economisirea pe termen lung. Incercam sa punctam si ceea
\nce tine de fiscalitate, de distributie. Nu trebuie sa reinventam
\nroata, ci doar sa fim eficienti.
\nBOGDAN SPUZA: Clientii reactioneaza pozitiv atunci cand au la
\ndispozitie instrumente garantate, pentru ca sunt asociate cu ideea
\nde incredere. Clientii au inceput sa cumpere din ce in ce mai mult
\nproduse pe termen lung, lucru care nu se intampla acum cinci ani de
\nzile si este un lucru pozitiv, pe care statul ar putea sa-l
\nfoloseasca, pentru ca are nevoie de investitii pe termen lung, iar
\nclientii sunt dispusi. Este adevarat ca facilitatile fiscale pot
\najuta aceasta tendinta, dar este si rolul nostru, ca banci, sa
\nfacem tendinta sa se intample. Nu mai de mult de acum un an si
\njumatate, aveam curbe de randament inversate, lucru care in niciun
\ncaz nu poate ajuta un client sa se gandeasca in viitor, daca el are
\no dobanda mare in prezent. Acum, lucrurile s-au stabilizat. Chiar
\nsi forta pietei, data de competitie, poate ajuta in aceasta
\ndirectie. Incep sa se vada aceste tendinte la toate produsele –
\nvorbim despre inlocuirea produselor pe termen scurt cu cele pe
\ntermen lung.
\nTHEODOR ALEXANDRESCU: Clientii sunt mai pragmatici acum. Noi
\nobservam ca vor sa inteleaga mai bine ceea ce cumpara si vor sa
\nvada valoarea adaugata pe care
\nle-o aduci atunci cand stai fata in fata cu ei. Aceasta criza a
\nascutit anumite perceptii, ceea ce a dus la un pragmatism accentuat
\nal clientului. Cred ca noi, ca industrie, in asigurari, am esuat in
\na convinge autoritatile sa ne dea acea deductibilitate fiscala de
\ncare si ei au nevoie pe termen lung, pentru ca intoarcem in
\neconomie acesti bani.<\/p>\n
<\/p>\n
BUSINESS MAGAZIN: Cat de mare este acum competitia intre
\nfurnizorii de instrumente financiare de economisire, in conditiile
\nin care capacitatea populatiei de a economisi a scazut foarte
\nmult?<\/p>\n
BOGDAN SPUZA: Atunci cand competitia are loc pentru atragerea de
\nresurse pe termen lung, este foarte benefica. Cand competitia are
\nloc pe termen scurt, beneficiul pe care il are o institutie
\nfinanciara care face reclama, speculand un anumit moment de taxare,
\nspre exemplu, este o greseala pe care cu totii o vom plati mai
\ndevreme sau mai tarziu.
\nOTILIA UNGUREANU: Acum este vorba mai mult de o provocare de a gasi
\npentru fiecare client exact produsul care i se potriveste cel mai
\nbine. Nu e neaparat o competitie, in sensul clasic.
\nMARIUS POPESCU: Stiu ca acum sunt la moda produsele garantate, dar
\ntrebuie sa avem grija sa nu transformam riscul in ceva negativ,
\nintr-un cuvant urat, pentru ca riscul este ceea ce aduce
\nperformanta. Un participant de 25 de ani la fondurile de pensii are
\nnevoie de risc in portofoliu. Fara risc, nu poate obtine decat rata
\nfara risc.
\nTHEODOR ALEXANDRESCU: Depinde sub ce forma imbraci acest risc. Daca
\nil imbraci numai de dragul de a colecta bani si a ii da clientului
\nimpresia ca are un capital la sfarsitul contractului, atunci nu
\neste bine. La fel si la produsele unit linked. Eu intotdeauna ii
\nvoi recomanda unui client care vrea un unit linked sa ia un fond
\nmutual.
\nDRAGO\u015e NEACSU: Partea pozitiva si optimismul meu declarat vin de la
\nclienti. Ne-am facut mari temeri legat de aceasta schimbare a
\nfiscalitatii in mijlocul anului. Aici au fost indelungi discutii
\ndaca sa anuntam sau nu benevol investitorii despre schimbarea
\nfiscalitatii. Pana la capat nu am facut-o si, cu toate acestea,
\nclientii s-au comportat foarte rational.
\nEUGEN VOICU: Si noi avem un rol foarte important si trebuie sa
\ntransmitem mesajul corect catre clienti – sa stie exact care e
\nriscul, ca doar cu riscuri asumate se pot obtine randamente. Cred
\nca mesajul catre clienti trebuie sa fie imbunatatit.
\nRADU TOPLICEANU: Bancile fac chiar in acest moment un efort
\nconsistent de educare a clientului, incercand sa-i explice ce-i mai
\nbine pentru el. In mod evident, asta se face intr-un fel atunci
\ncand este vorba de un investitor cu sume mari si intr-un alt fel
\natunci cand este vorba de un client de masa. Peisajul de azi este
\nfundamental diferit fata de cel de acum doi sau trei ani, in
\nprivinta eforturilor depuse pentru educarea clientilor.
\nROZAURA ST\u0102NESCU: Eforturi de educare exista, pentru ca nu cred ca
\neste vreo institutie bancara care sa nu vrea sa aiba resurse pe
\ntermen lung. Dar noi putem sa explicam la infinit ce este garantia,
\nce este riscul, daca ne lovim de aceasta rezistenta culturala si
\neducationala a clientului. Se va schimba si asta, dar va lua timp.
\nOricum, spre asta ne indreptam, spre economisirea pe termen
\nlung.
\nRADU TOPLICEANU: Fata de cati bani se alocau pentru a promova
\ncreditarea in 2008, acum o mare parte din ei s-a mutat spre
\neducatia clientilor, fie ca vorbim de fonduri, de depozite sau de
\norice alte forme de economisire.
\nELIZA ERHAN: Importanta este si diversificarea – sa nu ai toti
\nbanii numai in fonduri sau in depozite sau in asigurari.
\nROZAURA ST\u0102NESCU: Este ca in viata – e mult mai usor sa dai bani
\ndecat sa iei bani. Cand dam un credit, nu-l consideram un produs
\nvandut, ci unul cumparat, in timp ce la un produs de economisire,
\nclientul trebuie convins prin orice fel de argumente care tin de
\ncalitatea actului de vanzare sa ia banii pe care ii are si sa-i
\naduca la tine.
\nDRAGOS NEACSU: Dupa ce tema ultimilor doi ani de zile a fost
\nrecapatarea increderii in fondurile de investitii administrate
\nprofesionist, acum provocarea este intinderea orizontului de
\neconomisire dincolo de una-trei luni catre multianual. Noi am
\nreusit sa depasim 12 luni pe medie, dar multianualul este inca o
\ntinta. La fel si ideea de portofoliu.<\/p>\n
<\/p>\n
BUSINESS MAGAZIN: Ce alti factori, in afara de dobanda, mai sunt
\nacum atractivi pentru clienti, atunci cand aleg instrumente de
\neconomisire?
\nBOGDAN SPUZA: Sunt doi factori importanti – dobanda si increderea,
\nsi fiecare banca incearca sa se pozitioneze pe unul din cei doi
\npiloni. Exista si clienti care au loialitate, pe fondul relatiei de
\nlunga durata pe care au avut-o cu banca. Si inovatia ar mai fi un
\nastfel de factor.
\nRADU TOPLICEANU: Cu cat gama de produse este mai larga, cu atat
\nclientii sunt mai multumiti si ajung sa aprecieze nu numai faptul
\nca le dai o dobanda mai buna, ci si ca le dai alternative. Vad ca
\nbanii se muta de pe un instrument pe altul, dar raman in aceeasi
\norganizatie.<\/p>\n
BUSINESS MAGAZIN: In acest context, ce se intampla cu
\neconomisirea in lei?
\nBOGDAN SPUZA: Clientul alege intre a avea un risc mai mare,
\nperceput pe lei si o dobanda mai mare. Toate bancile si-ar dori ca
\nlumea sa economiseasca pe termen lung, in lei, cu dobanzi mici. Din
\npacate, situatia este diferita. Este o piata care s-a miscat in
\nultimii doi ani, catre dobanzi mai mari, pe termen scurt, pe
\nlei.
\nROZAURA STANESCU: Iar cine a tinut pe lei a pierdut, avand in
\nvedere evolutia cursului.
\nBUSINESS MAGAZIN: Care este profilul romanului care face
\neconomii?
\nBOGDAN SPUZA: Sunt clienti care isi petrec vacantele si in Romania
\nsi in strainatate, care au cultura necesara sa inteleaga un
\nportofoliu si disponibilitatile necesare sa faca acest lucru. Au
\n35-45 de ani, familii asezate, se gandesc serios la viitor, asculta
\nsfaturile unui consilier si cer foarte mult de la furnizorul de
\nservicii financiare. Partea buna este ca ii vedem din ce in ce mai
\nloiali.
\nRADU TOPLICEANU: Interesant este ca vedem pe zona de fonduri ca, in
\nafara de acesti clienti cu venituri peste medie si educatie
\nfinanciara, vedem si clienti de masa. Nu vin cu sume mari de bani,
\ndar daca avem o forta de vanzari capabila sa le explice, incep sa
\ntesteze. Poate nu pun toti banii deodata sau vin sa stea doar o
\nvreme, dar este un semnal pozitiv. Un alt efort major pe care il
\nfacem noi, ca organizatii, este sa traducem limbajul tehnic pe
\nintelesul clientului.
\nROZAURA ST\u0102NESCU: In general, barbatii sunt mai dispusi sa faca
\nplasamente. Nu sunt foarte tineri.
\nOTILIA UNGUREANU: La asigurari este invers – femeile sunt cele care
\ninitiaza demersul, mai ales la asigurari de sanatate, iar barbatii
\nsunt cei care iau decizia.
\nBUSINESS MAGAZIN: Cum credeti ca va evolua sistemul de economisire
\nin anii urmatori?<\/p>\n
RADU TOPLICEANU: Pentru urmatorii 10-20 de ani, eu sunt destul
\nde optimist, pentru ca eforturile de educare pe care le facem cu
\ntotii vor da roade si se va schimba si ciclul economic. Cred ca si
\nun orizont de cinci ani este plauzibil pentru acest scenariu.
\nDRAGOS NEACSU: Tot ce trece de doi ani este cu plus. Obiectivul
\nnostru este intinerirea bazinului de clienti. Incepem sa avem
\ninclusiv investitori minori in fondurile noastre.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Presiunea cheltuielilor lunare in crestere si a veniturilor in scadere ii face pe multi romani sa-si ia adio de la ideea de economisire. Institutiile financiare se lupta sa atraga fiecare ban ramas in buzunarul oamenilor cu strategii de economisire si de investitii cat mai convingatoare. Competitia este insa foarte dura.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[640],"tags":[331,7267,1765,301,13012,532,7708,333],"class_list":["post-44625","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-club-bm","tag-asigurari","tag-banci","tag-club-bm","tag-competitie","tag-economisire","tag-eveniment","tag-fonduri-de-investitii","tag-pensii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44625","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=44625"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44625\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62136,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44625\/revisions\/62136"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=44625"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=44625"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=44625"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5549\/7776175\/15\/banda-club.jpg?width=542&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n<\/p>\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5549\/7776175\/14\/new-image.jpg?width=270&height=31\")
<\/a><\/p>\n