![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/7776914\/4\/placinta.jpg?width=523&height=520\")
<\/p>\nZicala “ai grija ce-ti doresti” pare sa se aplice, intr-adevar,
\neconomiei dupa un al saptelea trimestru de scadere, avand in vedere
\nca numai exporturile, importul si industriile care au legatura cu
\nexportul au rezistat crizei, in timp ce orice altceva a continuat
\nsa scada – consumul, comertul, turismul, telecomul, constructiile,
\nagricultura. O majorare frumoasa a exporturilor, cu 14,6% fata de
\nperioada iulie-septembrie 2009, si o crestere a industriei de 4,2%
\nau ajuns sa fie motorul economiei, chiar daca nu indeajuns spre a o
\nridica din recesiune.<\/p>\n
E drept ca sunt toate conditiile pentru ca ultimele statistici
\nsa nu fie primite bine. In primul rand, insusi faptul ca am ajuns
\nsa ne dam seama ca exporturile nu pot tracta de unele singure
\neconomia; ponderea lor in PIB e de circa 30%, iar ca sa treaca
\neconomia pe plus ar trebui sa se conjuge cu cel putin inca un
\ndomeniu care produce pentru cererea interna, agricultura,
\nindustrie, servicii ori constructii. Or, intarzierea recoltarii a
\ncompromis contributia agriculturii la PIB in perioada
\niulie-septembrie, iar lovitura majorarii TVA si temerile de noi
\npierderi de putere de cumparare au scufundat mai departe piata
\nimobiliara si comertul. A ramas industria, insa in mod specific cea
\ncu livrare preponderenta sau semnificativa la export. Inca din
\niulie, Asociatia Exportatorilor si a Importatorilor din Romania
\nanunta “iesirea din recesiune a exporturilor”, furnizand si un top
\nal celor mai importanti exportatori din primele patru luni ale
\nanului: Dacia, Nokia, Rompetrol, ArcelorMittal Galati si
\nPetrom.<\/p>\n
In al doilea rand, temerea naturala a cititorului de statistici
\ne ca in urmatorul trimestru sau, cine stie, poate si in 2011 vor
\nurma noi scaderi, in virtutea aceleiasi logici pe care o enunta in
\nvara Matei Paun, consultant al BAC Investment: “Nu vad de unde ar
\nputea sa vina resorturile cresterii. Nu vad de ce bancile ar relua
\nfinantarea economiei; ele au in continuare probleme cu calitatea
\nportofoliilor, cu bilantul. Nu vad de unde ar putea sa creasca
\nsumele trimise de romanii care lucreaza in strainatate. In privinta
\ncererii interne, noi am redus puterea de cumparare, taind salariile
\nsi marind TVA. In privinta exporturilor, nu avem nicio strategie de
\npromovare a exporturilor, iar BNR tine cursul aproape
\nneschimbat”.<\/p>\n
Acum cateva saptamani, guvernatorul BNR spunea ca din discutiile
\nlui cu exportatorii reiese ca acestia sunt satisfacuti de nivelul
\ncursului (lipsind deci obsesia pragului de 5 lei care ar sustine
\ncompetitivitatea exporturilor), iar rezultatele lor pe al treilea
\ntrimestru dovedesc ca s-au descurcat si fara propteaua cursului. A
\nfolosi parghia deprecierii, in plus, ar fi un pret mult prea mare
\nplatit pentru un rezultat incert, avand in vedere ca manifestarea
\ncrizei nu s-a terminat deloc in Europa de Vest, piata cea mai
\nimportanta. “Pentru anul viitor se prevede o usoara incetinire a
\ncererii in zona euro, astfel incat ea va avea impact si asupra
\nindustriilor noastre legate de export”, declara Lucian Anghel,
\neconomist-sef al BCR.<\/p>\n
<\/p>\n
Ce se intampla insa cu cererea interna? Nicolae Covrig, analist
\nal Raiffeisen Bank, remarca faptul ca PIB a scazut fata de
\ntrimestrul al doilea mai putin decat era asteptat: cheltuielile de
\nconsum ale gospodariilor s-au redus numai cu 1,2% (faptul ca
\nvanzarile din retail sau vanzarile de masini arata scaderi mai mari
\ns-ar explica deci printr-un oarecare progres in segmentul informal
\nal economiei), iar cheltuielile publice au scazut si ele intr-un
\nritm mai lent decat era anticipat. In schimb, stocurile au
\ncontinuat sa urce gratie activitatii mai mari din industria legata
\nde export. In asemenea conditii, “chiar daca riscul unei contractii
\nmai mari in trimestrele urmatoare este mai mic, nu sunt nici motive
\nde a astepta o redresare solida”. Analistul crede posibila o
\nstagnare sau o crestere nesemnificativa a PIB in ultimul
\ntrimestru.<\/p>\n
Povestea nu apare diferita nici in prima parte a anului viitor,
\ntinand cont ca niciuna din sursele de finantare a cresterii nu e
\ncerta: creditarea mai asteapta (“ca sa se reia creditarea, economia
\nsi cererea trebuie sa se schimbe, nu bancile”, spune seful BCR,
\nDominic Bruynseels), bani de investitii publice nu sunt, cu
\nexceptia fondurilor europene (pentru care e nevoie insa de o
\nameliorare rapida a absorbtiei), iar soarta investitiilor straine
\ndepinde decisiv de perceptia generala a companiilor straine fata de
\nzona noastra, dar si de felul cum Vestul insusi va reusi sa invinga
\nrecesiunea. Pentru moment, deci, ne raman reflectiile
\nautoritatilor, inclusiv ale BNR, despre cat de sanatoasa va putea
\nfi cresterea economica dupa ce cheltuielile sociale si
\nadministrative excesive vor fi reduse in acord cu programul FMI. E
\nsuficient? Pentru traiul de zi cu zi, probabil ca nu; pentru orice
\ntrece de ziua de maine insa, e esential.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pesimismul aproape automat care insoteste publicarea datelor statistice despre mersul economiei ascunde un paradox subtil: ani de zile ne-am dorit ca economia sa creasca pe exporturi, nu pe consumul intern si nici pe agricultura, in timp ce acum, singurele domenii care au crescut sunt tocmai exportul si industriile legate de el.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[9817,246,188,260,474,7457],"class_list":["post-44542","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-consum","tag-crestere","tag-economie","tag-export","tag-industrie","tag-servicii-financiare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44542","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=44542"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44542\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62076,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44542\/revisions\/62076"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=44542"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=44542"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=44542"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}