{"id":44539,"date":"2010-12-06T09:00:00","date_gmt":"2010-12-06T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=44539"},"modified":"2026-04-02T18:59:44","modified_gmt":"2026-04-02T18:59:44","slug":"cablegate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=44539","title":{"rendered":"Cablegate"},"content":{"rendered":"<p>Cred ca scandalul &#8220;Cablegate&#8221; este deja subiectul cel mai<br \/>\ndezbatut de presa din intreaga lume, asa ca nu prea are rost sa-i<br \/>\nacord mai mult de un scurt rezumat: un site web numit WikiLeaks a<br \/>\ninceput sa expuna transe dintr-un set de circa un sfert de milion<br \/>\nde depese diplomatice spre sau dinspre 274 de ambasade americane<br \/>\ndin intreaga lume. Cea mai mare parte a documentelor (circa<br \/>\n133.000) nu sunt clasificate, alte 100.000 sunt doar<br \/>\n&#8220;confidentiale&#8221; si doar vreo 15.000 sunt secrete. Unii comentatori<br \/>\nsunt de parere ca administratia americana a avut o reactie<br \/>\nexagerata si ca, de fapt, pentru cunoscatorii relatiilor<br \/>\ninternationale, documentele nu aduc noutati. Richard Caplin &#8211;<br \/>\nprofesor de relatii internationale la Oxford &#8211; spune ca documentele<br \/>\nvor fi mai degraba jenante decat daunatoare pentru Statele Unite.<br \/>\nInsa cazul este interesant si dincolo de aspectele politice.<\/p>\n<p>WikiLeaks este un site ciudat. A fost fondat in 2006, dar nu<br \/>\nprea se stie de catre cine. Organizatia non-profit care-l<br \/>\nadministreaza pretinde ca a fost constituita de dizidenti chinezi,<br \/>\njurnalisti, matematicieni si oameni din tehnologie din lumea<br \/>\nintreaga, insa omul-cheie pare sa fie australianul Julian Assange.<br \/>\nIn ciuda numelui, situl nu se bazeaza pe tehnologie wiki (ca<br \/>\nWikipedia) si probabil ca denumirea vroia sa intareasca politica de<br \/>\nla inceput, cand oricine putea sa posteze documente confidentiale,<br \/>\niar utilizatorii erau chemati sa le le analizeze veridicitatea.<br \/>\nInsa cu timpul WikiLeaks a schimbat aceasta politica, restrangand<br \/>\nmai intai tematica la documente de interes din perspectiva<br \/>\npolitica, diplomatica, istorica sau etica, dupa care a instituit un<br \/>\nproces intern de analiza a documentelor, iar de la inceputul lui<br \/>\n2010 nu se mai pot posta comentarii si toata partea decizionala<br \/>\napartine unui grup restrans de editori.<\/p>\n<p>Din punct de vedere tehnologic, cele mai mari eforturi sunt<br \/>\nconcentrate pe distributia pe servere in diverse zone geografice<br \/>\n(cu siguranta s-a avut in vedere posibilitatea de a fi atacati) si<br \/>\npe mecanismul care asigura anonimatul complet al &#8220;fluieratorilor&#8221;<br \/>\nsi impiedica urmarirea acestora. La capitolul software se folosesc<br \/>\nFreenet si Tor (The Onion Routing) pentru asigurarea anonimatului,<br \/>\nimpiedicarea reperarii si PGP pentru criptare.<\/p>\n<p>Desi Julian Assange a fost un hacker notoriu in tinerete, cei de<br \/>\nla WikiLeaks nu practica patrunderea neautorizata in servere si<br \/>\nretele. Pe de alta parte, nici nu sunt interesati de modul cum<br \/>\nexpeditorii le-au obtinut, asa ca probabil o parte sunt obtinute<br \/>\nprin hacking si o parte sunt furnizate voluntar de persoane care au<br \/>\nacces la ele. Este cert ca unul dintre cele mai mari succese ale<br \/>\nWikiLeaks, publicarea continutului contului de e-mail apartinand<br \/>\nlui Sarah Palin, a fost rezultatul unui spargeri.<\/p>\n<p>Nu este la fel de sigur insa cum au fost sustrase in noiembrie<br \/>\n2009 un mare numar de documente (circa 120 MB) de la Centrul de<br \/>\nCercetari Climatice al University of East Anglia, printre care si<br \/>\ncorespondenta oamenilor de stiinta. Insa este sigur faptul ca<br \/>\npublicarea acestora a produs un scandal la scara planetara. In<br \/>\ncazul ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement), documentele au<br \/>\nfost aproape sigur furnizate de o persoana implicata, iar in cazul<br \/>\nCablegate este clar ca documentele au fost trimise de cineva care<br \/>\navea (si poate mai are) acces la reteaua securizata unde se aduna<br \/>\ntoate aceste documente. A fost arestat un analist militar pe nume<br \/>\nBradley Manning, dar la retea au acces circa trei milioane de<br \/>\npersoane.<\/p>\n<p>Este interesanta ecuatia media in care este implicat WikiLeaks,<br \/>\npentru ca, desi partea de obtinere si publicare a documentelor<br \/>\nconfidentiale poate fi considerata &#8220;new media&#8221;, fructificarea<br \/>\nacestora este in principiu apanajul publicatiilor traditionale. De<br \/>\naltfel, in cazul depeselor diplomatice, WikiLeaks a privilegiat<br \/>\ncateva ziare si reviste prestigioase: The Guardian, Le Monde, Der<br \/>\nSpiegel, El Pais si New York Times. Ideea este ca documentele in<br \/>\nsine sunt date primare, care nu spun mai nimic cititorului<br \/>\nneavizat. Banuiesc ca mare parte dintre cele 251.287 de depese sunt<br \/>\ncomplet anoste. Jurnalistii profesionisti sunt cei care proceseaza,<br \/>\nsintetizeaza si selecteaza aceasta informatie pentru a o face<br \/>\ninteligibila pentru cititor.<\/p>\n<p>Ar mai fi o chestiune: cat de etica este actiunea celor de la<br \/>\nWikiLeaks? Unii oficiali americani vorbesc despre terorism, iar<br \/>\nSarah Palin e de parere ca Assange ar trebui vanat exact ca si Bin<br \/>\nLaden. Cei de la Guardian le dedica un editorial din seria &#8220;In<br \/>\npraise of&#8221;. Cred ca depinde de unde privesti.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Se pare ca epoca secretelor a luat sfarsit din momentul cand WikiLeaks a inceput sa publice corespondenta diplomatica a ambasadelor americane. Sunt doar doua urmari posibile: vom fi mintiti mai putin sau internetul va fi mai controlat.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[20215,171,7107,17103,7105,19522],"class_list":["post-44539","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-cablegate","tag-internet","tag-mircea-sarbu","tag-secrete","tag-weboscop","tag-wikileaks"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44539","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=44539"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44539\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":44558,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44539\/revisions\/44558"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=44539"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=44539"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=44539"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}