![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7776459\/9\/banda-impartie.jpg?width=396&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\nOamenii nu au fost chiar greu de gasit atunci cand Brailoiu a
\nvazut oportunitatea. S-a intamplat undeva prin 2007. Omul de
\nafaceri isi terminase de curand mandatul din Turkmenistan: a lucrat
\nacolo aproape trei ani si a condus o firma de consultanta care
\npresta servicii pentru Turkmengaz (a doua companie de profil din
\nlume, dupa Gazprom). Povesteste insufletit despre Ashgabat,
\ncapitala tarii (care inseamna, in traducere literara din persana,
\nOrasul Dragostei): “Este o destinatie de business foarte importanta
\nsi, mai ales, vibranta; toate companiile mari din lume au sedii
\nacolo, ai acces la discutii si tranzactii cat tot bugetul Romaniei
\nfrecvent.<\/p>\n
Acolo m-am format ca om de afaceri”. Odata intors in Europa,
\nGeorge Brailoiu a adus cu el nu numai experienta, ci si o agenda de
\ntelefon bogata, pe care o considera si acum cel mai important asset
\nal sau. “Cele mai importante detineri ale unui om de afaceri sunt
\nagenda lui de telefon, cercul lui de prieteni si agresivitatea”,
\nconsidera Brailoiu, care recunoaste ca a face afaceri intr-un
\ndomeniu atat de restrans este imposibil daca nu esti foarte bine
\nconectat. De altfel, Brailoiu crede ca a ajuns sa faca business in
\nacest domeniu doar pentru ca a simtit piata, nu pentru ca s-ar
\npricepe: “Eu nu stiu sa fac nimic; am angajat oameni care se
\npricep”.<\/p>\n
In 2007, principalele activitati ale lui Brailoiu erau iahtingul
\nsi bursa. Se inscrisese in cluburi precum cele din Sardinia sau din
\nNew York, participa la cupe de iahting celebre si dadea mana acolo
\ncu cei mai importanti bancheri si oameni de afaceri ai lumii.
\nIntrarea in afacerile cu aer nu l-a impiedicat sa isi vada in
\ncontinuare de barcile lui: are doua, iar cu una dintre ele a
\ncastigat locul al treilea la competitia Rolex Swan din acest an (pe
\nlocul intai fiind Enrico Scerni, iar pe al doilea echipajul condus
\nde Leonardo, fiul lui Salvatore Ferragamo).<\/p>\n
Vorbind cu oameni si jucand la bursele externe (“am portofolii
\nbune la marile burse europene, in special actiuni din domeniul
\nenergetic”), George Brailoiu si-a dat seama ca aderarea Romaniei la
\nUE va insemna si nasterea unui nou business pe plan local, cel al
\ncertificatelor de emisii – care reprezinta dreptul companiilor de a
\npolua. A infiintat KDF Energy si a intrat pe piata in 2008,
\nincepand sa cumpere direct certificate din schema de emisii
\n2008-2012. Piata certificatelor de emisii de dioxid de carbon isi
\nare radacinile in 1997, cand a fost semnat de catre 183 de tari
\nprotocolul de la Kyoto. Romania a primit un set de certificate in
\n2007, dar cea mai mare cantitate (350 de milioane) este in curs de
\nintrare, esalonat anual, in contul celor 229 de companii romanesti
\nanual pana in 2012, cand expira prima perioada de angajament a
\nProtocolului de la Kyoto.<\/p>\n
<\/p>\n
George Brailoiu a infiintat pe rand firma din Romania, apoi
\nfiliala din Bulgaria, cea din Grecia si in cele din urma pe cea din
\nLituania (aceasta din urma s-a dorit a fi centrul pentru controlul
\npietei din tarile baltice, insa traderii vestici au luat-o inaintea
\nKDF, asa ca Brailoiu a decis sa o inchida). 2009 a fost un an in
\ncare cifra de afaceri a companiei a pornit de la zero si a atins
\n100 de milioane de euro, cea mai mare parte a volumului de
\ncertificate vandut provenind din Romania. In afara de cei mai mari
\npoluatori – precum ArcelorMittal, complexele energetice sau
\njucatorii din ciment -, Brailoiu spune ca are drept clienti “pe cei
\nmai multi poluatori din Romania”.<\/p>\n
“Ne-am dat seama de potentialul acestui sector si am fost
\nprintre primii care au intrat pe aceasta piata foarte sofisticata
\nsi noua”, isi aminteste Brailoiu, care a venit nu numai cu dorinta
\nde a face business in acest sector (cum sunt multi alti brokeri),
\nci si cu – dupa cum spune chiar el – “ceea ce e esential in acest
\nbusiness: cunostinte; piata asta e una foarte restransa, cu
\njucatori care se cunosc bine intre ei; un cerc mic, format din
\ninstitutii financiare si mari case de brokeraj, precum si
\ntrezorerii ale marilor companii energetice din Europa”. Un cerc mic
\nin care Brailoiu spune ca a intrat si ca prezenta acolo ii asigura
\ntranzactionarea unor volume care altfel ar iesi mai greu din
\ntara.<\/p>\n
“Ca strategie, am ales Balcanii si am intrat simultan in
\nRomania, Grecia si Bulgaria, stiind ca marile banci nu aveau o
\npolitica de extindere in aceste zone si astfel ne-am putut dezvolta
\nrapid”, povesteste Brailoiu. In Bulgaria, KDF a deschis biroul in
\nprimavara lui 2010, la Plevna. La cateva luni insa, piata bulgara a
\nfost oprita de la tranzactionare, UE considerand ca nu este
\n“pregatita” pentru acest sistem.<\/p>\n
Desi e o tara mica, “e una dintre cele mai importante piete din
\nEuropa din punctul de vedere al certificatelor de carbon datorita
\nproductiei mari de energie, o piata mai mare ca Romania”, dupa cum
\nspune Brailoiu, care evalueaza la 700 de milioane de euro valoarea
\ncertificatelor tranzactionabile de acolo. George Brailoiu spune ca
\nacum KDF este lider pe piata din Bulgaria, avand drept clienti pe
\ncei mai mari producatori de energie. Dupa numarul de tranzactii,
\nKDF este lider si pe piata din Romania, care a fost in 2010 in
\nvaloare de 100 de milioane de euro. Pe piata din Grecia, unde KDF
\nsi-a deschis birou tot in 2009, la Atena, compania are deocamdata
\ncam 30% din piata. “Doar”, pentru ca George Brailoiu tinteste mai
\nmult si participa in acest sens la o serie de licitatii care l-ar
\nputea duce la mai mult de jumatate din piata.<\/p>\n
In toate aceste tari si nu numai, 2010 a fost un an trist.
\n“Piata s-a prabusit ca volum fata de 2009”, spune Brailoiu. In
\nRomania, a ajuns la jumatate – fata de o piata de 200 de milioane
\nde euro anul trecut, insa in Europa volumele au scazut si mai mult.
\n“Prin scaderea productiei industriale, instalatiile aflate sub
\nschema de tranzactionare nu mai sunt nevoite sa cumpere dreptul de
\na emite, iar cum in urmatorii doi ani nu se intrevede o crestere a
\nproductiei industriale, piata va ramane nelichida”, explica
\nBrailoiu de ce in 2010 cifra sa de afaceri a scazut – “destul de
\nmult, dar nu chiar la jumatate fata de 2009, cand a fost de 100 de
\nmilioane de euro”.<\/p>\n
Pe langa scaderea productiei industriale, piata a devenit
\nneatractiva si din cauza neincrederii investitorilor, dar si pentru
\nca nu s-a intamplat nimic concret la summitul de la Copenhaga de
\nanul trecut. Asteptari sunt si acum de la conferinta de la Cancun,
\ncare are loc saptamana aceasta si unde Brailoiu a fost, din nou,
\nsingurul broker invitat de catre IETA (International Emissions
\nTrading Association), al carei membru este. De doua saptamani, KDF
\nEnergy a fost selectata de catre IETA sa fie membru in doua grupuri
\nde lucru care fac lobby pe langa Comisia Europeana, respectiv
\nConventia Cadru a Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice
\n(UNFCCC – United Nations Framework Climate Change Convention). Ce
\ninseamna pentru Brailoiu faptul ca este singurul est-european care
\nface parte din aceste comisii? “Nimic nou, doar recunoastere. Au
\nvazut in componenta lor ca nu au pe nimeni din Balcani, s-au uitat
\nla cine e lider de piata si cam atat.”<\/p>\n
“Nu cred ca se va intampla nimic notabil la Cancun”, estima
\nBrailoiu saptamana trecuta; pe de alta parte insa, brokerul este
\nincrezator ca la un moment dat, intr-un viitor nu foarte
\nindepartat, tradingul de emisii va deveni o chestiune globala:
\n“Lumea tranzactiilor de emisii va fi in zece ani o piata mult mai
\nmare; daca doar Rusia isi pune la punct o schema de tranzactionare
\na emisiilor si SUA semneaza un angajament, vor fi niste miscari
\nenorme. Vad o piata globala cu mari jucatori si cu mari interese”.
\nAsta s-ar putea intampla insa in cativa ani buni. Si pana atunci ce
\nva face KDF pe o piata in scadere?\n <\/p>\n
<\/p>\n
“Stiu bine mirosul carbunelui, am crescut cu el”, povesteste
\nGeorge Brailoiu. Tocmai de aceea lignitul reprezinta urmatorul pas
\nimportant din businessul KDF. Schema certificatelor de carbon
\ngratuite alocate in perioada 2008-2012 nu se va mai repeta, iar
\nlegislatia europeana prevede ca fiecare companie sa isi cumpere
\ncotele de care va avea nevoie pentru a putea produce. In Romania,
\nunde multe dintre companii (in special cele de stat) si-au vandut
\ncertificatele de pana acum, 2013 ar putea reprezenta un moment
\nfoarte dificil: “In 2013 se va vedea aproape chirurgical lipsa de
\nmodernizare si lipsa investitiilor in instalatii”, apreciaza
\nBrailoiu, care crede ca multe companii de stat din domeniul
\nenergiei se vor vedea puse in situatia de a nu a mai putea produce
\ndin cauza ca nu au bani pentru a-si lua certificate. “Eu cred ca in
\nacel moment vor aparea investitori gata sa preia aceste probleme –
\ncum ar fi companiile straine de distributie de energie prezente in
\nRomania, care cunosc bine piata si au interese in Romania.” Adrian
\nManaila, fost membru al BVB, considera de asemenea ca in special
\ncomplexele energetice vor avea aceste probleme, deoarece au vandut
\nconstant surplusul, pentru a face rost de bani pentru cheltuieli
\ncurente: “Atunci cand vor fi nevoiti sa cumpere, va fi un moment
\ndificil in special pentru stat – care este actionarul acestor
\ncompanii si care poate fi obligat de UE la plata unor amenzi de
\npana la 100 de euro per certificat lipsa”. Asa suna legislatia
\neuropeana, in conditiile in care pretul mediu din 2010 pentru un
\ncertificat a fost cam de 13-15 euro, iar un raport al Soci\u00e9t\u00e9
\nG\u00e9nerale arata un pret intre 30 si 60 de euro pentru un certificat
\nin 2013. Amenzi s-au dat deja in Romania, cele mai cunoscute cazuri
\nfiind cele ale Oltchim (care a primit amenda de 14 milioane de
\neuro) si TMK Resita (2 mil. euro).<\/p>\n
“In 2011, vom avea un an la dispozitie pentru a pregati piata, a
\neduca clientii si a le prezenta ce se va intampla in 2013; mai
\nmult, lucram cu bancile pentru a pregati produse bancare prin care
\nsa se poata finanta achizitia de certificate”, spune Brailoiu, care
\nare acum o singura multumire: aceea ca toti clientii sai vor fi
\nprotejati sau macar bine informati in 2012. Brailoiu povesteste ca
\ndin aceasta pregatire vine si urmatoarea piata pe care se va
\ndezvolta KDF: programele de reducere a emisiilor de carbon. “Nu
\nsuntem un simplu broker, ci pregatim programe complexe de
\nretehnologizare si de modificare a structurii combustibilului.
\nProgramele de reducere a emisiilor vor fi urmatoarea vedeta pe
\naceasta piata”, explica omul de afaceri, care spune ca va prezenta
\nin primavara lui 2011 primele rezultate ale unui astfel de proiect.
\nConform unor calcule ale companiei, Brailoiu spune ca acestea i-ar
\nputea aduce profituri de la sute de mii de euro la milioane. Ar fi
\ncel putin interesant pentru omul de afaceri, care lucreaza acum cu
\nmarje destul de mici, “de 1 sau maxim 2% din cifra de afaceri”.
\nSchimbarea structurii combustibilului este celalalt aspect care l-a
\natras pe Brailoiu inapoi in Balcani: “Ne-am concentrat pe Romania,
\nBulgaria si Grecia pentru ca, dincolo de apropierea geografica, mai
\nau in comun si lignitul, ca principala sursa de producere a
\nenergiei”.<\/p>\n
Cand vine vorba de surse de producere a energiei, Brailoiu
\nadmite ca e ecologist, desi “nu fanatic”: “E adevarat, conduc o
\nmasina cu un consum mare (Toyota Land Cruiser cu motor V8 – n.r.),
\ndar barcile pe care navighez sunt cu vele”. Pornirile sale
\necologiste au fost si motorul pentru investitia pe care a demarat-o
\nin acest an pentru o centrala pe biomasa, la Horezu, in judetul
\nValcea. Este vorba de o investitie de 17 mil. euro, pentru 4,2 MW
\nputere instalata. “Va fi o centrala mica, performanta, care se va
\nsustine tot timpul singura, iar multumirea mea va fi nu numai
\nprofitul, ci si faptul ca localitatea Horezu, care are acum una
\ndintre cele mai scumpe gigacalorii din Romania, o va avea de la
\nanul pe cea mai ieftina”. Investitia de la Horezu face parte
\ndintr-un plan mai larg al lui Brailoiu, care ar vrea sa dezvolte
\nmici producatori “verzi”: “Chiar cred ca asta e viitorul:
\ninvestitiile in regenerabile si centralele performante precum cea a
\nOMV Petrom vor inlocui treptat actualii producatori de energie;
\npiata se va schimba si fiecare trebuie sa se pozitioneze cat mai e
\ntimp”.<\/p>\n
“Prima tranzactie bursiera din Romania cu certificate de emisii
\nde gaze cu efect de sera” – scrie pe un trofeu transparent din
\nbiroul lui Brailoiu. Impreuna cu partenerii sai de la Intercapital,
\nGeorge Brailoiu a efectuat prima tranzactie anul trecut, la
\ninfiintarea de catre bursa de la Sibiu a primei platforme din
\nRomania unde se pot tranzactiona certificate de carbon. Primita cu
\nentuziasm de brokerii locali, platforma de la Sibex a intermediat
\npana acum 54 de contracte a cate 100 de certificate fiecare. “Care
\npiata? Tranzactiile spot cu certificate de carbon nu exista in
\nRomania acum”, considera Adrian Manaila, care a studiat piata si se
\npregateste pentru momentul in care legislatia se va clarifica mai
\nbine. Deocamdata, CNVM si jucatorii din piata inca mai discuta
\nintre ei (au fost si cateva procese) pe tema TVA-ului si a
\nincadrarii acestor certificate. La inceput, au fost valori
\nmobiliare. Ca urmare a suspendarii avizului CNVM prin care
\ncertificatele de carbon erau clasificate ca instrumente financiare,
\nacestea intra la momentul actual sub incidenta Codului Fiscal.
\nAcum, certificatele de carbon sunt clasificate ca fiind prestari de
\nservicii, pentru care se aplica reglementarile referitoare la TVA.
\nCa urmare, cotatiile din piata SIBEX pentru certificatele de carbon
\ncontin pretul net, fara TVA, iar decontarea lor efectiva are loc
\nconform regimului fiscal al cumparatorilor si vanzatorilor. Fiind
\npurtatoare de TVA, certificatele nu se pot tranzactiona spot, dat
\nfiind ca vanzatorul si cumparatorul trebuie in cele din urma sa se
\nintalneasca pentru decontarea TVA.\n <\/p>\n
<\/p>\n
“E un mecanism prea greoi pentru piata de capital; de fapt, hai
\nsa ii spunem original”, glumeste Lucian Isac, directorul Estinvest.
\nAlaturi de alti brokeri de pe piata, si Estinvest si-a luat toate
\navizele necesare pentru a tranzactiona astfel de certificate, a
\navut clienti interesati, dar nu a tranzactionat inca nimic. Tocmai
\npentru ca brokerii traditionali nu prea au avut acces la piata,
\nafaceri precum KDF au putut creste foarte repede. “Ideea este ca
\ntrebuie facut ceva: vine 2012, va incepe toata lumea sa isi puna
\nproblema si ideal ar fi sa facem ceva acum, inainte ca piata sa se
\ndeschida si toata lumea sa se trezeasca fara bani si in
\nimposibilitatea de a mai produce”, spune Adrian Manaila. Fostul
\nmembru al consiliului BVB aminteste de Pascal Barkats, un trader de
\ncertificate verzi de la Brasov, care a pus bazele Israrmart Group
\nsi care a avut in urma cu ceva timp initiativa unei burse de
\ncertificate verzi la Brasov – in ideea ca ar putea deveni o bursa
\nregionala, la fel ca NordPool (o initiativa similara a tarilor
\nnordice).<\/p>\n
\nInsa nici NordPool nu a ajuns acolo unde intentionase si volumele
\nvandute au scazut destul de mult in ultimii doi ani in favoarea
\nmarilor centre financiare europene: Londra, Amsterdamul si chiar
\nParisul au atras cele mai multe astfel de tranzactii. Dupa cum
\nspune si George Brailoiu: “Banii trag la bani: unde sunt Citibank
\nsi Credit Suisse si alti mari bancheri europeni, acolo vor fi si
\ncertificatele; totul e sa lucrezi cu ei”. Si mai e ceva cel putin
\nla fel de important, considera Brailoiu: informatia. “Cand esti pe
\naceasta piata, conteaza enorm sa stii ce se va intampla nu maine
\nsau poimaine, ci in urmatorii ani”. Iar daca din 2013 piata
\ncertificatelor de carbon va intra intr-o alta schema de
\ntranzactionare, ce urmeaza? Dupa cum spune Brailoiu, “orice exista
\nin aer si poate fi standardizat va fi tranzactionat”. Pentru
\ninceput, va fi vorba despre dioxidul de sulf (care ar putea intra
\nla tranzactionare in 2013 si pentru care sunt estimate preturi de
\npeste 100 euro pe tona) sau chiar oxigenul – insa nu mai devreme de
\n2020. “Regulile privind poluarea vor fi din ce in ce mai stricte,
\nchiar si pentru tarile foarte sarace, din Africa. Va produce numai
\ncine va avea bani”, conchide Brailoiu. Sau cine se va pregati din
\ntimp pentru a ramane competitiv.<\/p>\n
Saptamana trecuta, conturile companiei Holcim au fost sparte si
\nau fost furate certificate in valoarea apoximativa de 15 milioane
\nde euro. Stirea s-a raspandit repede, la fel ca intrebarile celor
\ncare nu cunosc piata, pentru care valoarea de 15 milioane de euro a
\natras atentia. Urmeaza o cercetare internationala si reprezentantii
\nHolcim spera ca vor putea recupera certificatele, altfel fiind
\nobligati sa cumpere altele. Privit in perspectiva, furtul
\ncertificatelor spune ceva mai mult despre aceasta piata, despre cum
\nnevoia a crescut in diverse colturi ale Europei, despre retelele de
\ncrima organizata din domeniu, despre discrepantele de functionare
\nde la tara la tara. Cel mai important insa, spune ceva despre
\npresiune. “Urmeaza ani dificili din acest punct de vedere. Chiar
\neste vorba de bani multi si de reguli pe care nimeni nu le va mai
\nputea incalca.” George Brailoiu spune ca este pregatit. Intrebat
\ndespre viitor, respira adanc si zambeste: “Am tot aerul de
\ncare
\nam nevoie”.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
George Brailoiu a vandut \u00een ultimii doi ani aer de peste 100 de milioane de euro. Urmatorii ani vor pune \u00een miscare industrii de miliarde, intrucat certificatele de emisii devin o afacere tot mai complicata. Care va fi urmatorul pariu?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[150,18593,20061,12810],"class_list":["post-44532","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-energie","tag-eolian","tag-george-brailoiu","tag-panouri-solare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44532","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=44532"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44532\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62070,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44532\/revisions\/62070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=44532"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=44532"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=44532"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7776459\/10\/banda-poluatori.jpg?width=496&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7776459\/8\/banda-balcani.jpg?width=451&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n