{"id":44440,"date":"2010-12-01T08:30:00","date_gmt":"2010-12-01T08:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=44440"},"modified":"2026-04-02T18:56:42","modified_gmt":"2026-04-02T18:56:42","slug":"de-ce-nu-vor-romanii-sa-si-doneze-organele","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=44440","title":{"rendered":"De ce nu vor romanii sa-si doneze organele"},"content":{"rendered":"

Discutia despre transplantul de organe poate parea cazuta din
\navion, atat timp cat painea pentru a doua zi e problema de baza in
\ncele mai multe dintre familiile din Romania. Citam in primavara
\nacestui an un studiu al Guvernului din care reiesea ca un sfert
\ndintre cetateni nu au bani nici macar pentru strictul necesar, iar
\npatru din zece traiesc cu bani de la o luna la alta. De mentionat
\nca studiul fusese realizat inainte ca efectele crizei sa se resimta
\ncu adevarat. Si totusi, chiar in clipa cand cititi aceste randuri,
\nun bolnav, tanar sau in varsta – nu conteaza, pentru ca vorbim de o
\nviata de om – asteapta pe patul de spital ficatul sau rinichiul de
\ncare atarna ultima lui sansa. Iar chestiunea donarii de organe a
\nrevenit in atentia opiniei publice dupa ce Ministerul Sanatatii a
\nanuntat ca din 2011 va emite cardurile de sanatate pentru
\npopulatie. Proiectul de lege prevede, printre altele, si inscrierea
\npe cardul national de sanatate a calitatii de donator de organe.
\nIar pentru cei care nu doresc sa doneze va decide in cele din urma
\nfamilia.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Cand am intrebat-o pe Stela, o tanara de 23 de ani, daca si-ar
\ndona organele dupa moarte, privirea ei s-a ferit instantaneu de
\nochii mei. Zice ca nu prea stie daca ar face sau nu un asemenea
\ngest, dar inclina spre un raspuns negativ: “Eu cred mult in faptul
\nca trebuie sa te duci intreg pe lumea cealalta si ma gandesc mult
\nla reincarnare”. E ceea ce o retine, insa, intrebata ce verdict le
\nva da celor care ii vor cere pozitia in mai putin de doua luni
\npentru cardul de sanatate, raspunde: “O sa-i intreb daca pot sa
\nspun <nu> si apoi sa revin”. Motivul invocat de Stela pare
\nciudat, dar macar ea are un motiv, atata vreme cat jumatate dintre
\nromanii care refuza donarea raspund sec “nu stiu” la intrebarea de
\nce refuza.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Opinia Stelei e impartasita de multi respondenti ai
\nEurobarometrului realizat de Comisia Europeana. Mai exact,
\nneincrederea in sistem si teama de manipularea corpului uman sunt
\nmotivele principale invocate de europenii care sunt contra donarii
\nde organe. Totusi, aproape o treime din cei ce se impotrivesc
\ndonarii propriilor organe sau ale rudelor sunt incapabili sa
\ngaseasca un motiv logic de a justifica refuzul. Privind inspre
\nRomania, putem observa o situatie cel putin surprinzatoare, cat
\ntimp doar unul din trei romani si-ar dona organele, iar 17% dintre
\nsubiecti raspund cu “nu stiu” la intrebarea “din ce motiv nu doriti
\nsa va puneti la dispozitie organele pentru transplant”. Un alt
\nraspuns dat de concetatenii nostri face trimitere la cele sfinte,
\niar ponderea celor ce refuza sa doneze din motive religioase este
\nde 17%, cea mai mare pe ansamblul UE.<\/p>\n

<\/p>\n

Intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, sociologul Mircea Kivu
\nsustine ca educarea oamenilor in legatura cu transplantul de organe
\na inceput in Europa Occidentala in urma cu 30 de ani, in timp ce,
\nla noi, exista nenumarate semne de intrebare legate de conditiile
\nin care se face. Sau, mai precis, e vorba de o lipsa de informare,
\npe de-o parte, dar si de un grad scazut de solidaritate fata de cei
\ndin jur. “Transplantul e un caz extrem, dar nu vorbim de
\nsolidaritate nici macar in situatii simple, cum ar fi protestele
\nsindicale.” Potrivit sociologului, spiritul de solidaritate e mai
\nredus in randul romanilor pentru simplul fapt ca dupa zeci de ani
\nde comunism in care s-a indus o falsa imagine a solidaritatii s-a
\najuns brusc in extrema cealalta, cand “nimanui nu-i mai pasa de
\nnimeni”. Kivu constata si absenta unui punct de vedere ferm al
\nBisericii Ortodoxe Romane, care a sugerat ca nu ar fi tocmai in
\nfavoarea acestor transplante. Iar in lipsa unei reactii ferme a
\ninaltilor prelati, apartinatorii pacientului aflat la limita
\nsupravietuirii refuza recoltarea organelor sale, din motive
\nreligioase.<\/p>\n

<\/p>\n

Discutia cu preotul Constantin Stoica, purtatorul de cuvant al
\nPatriarhiei Romane, s-a incheiat inainte sa inceapa. Prelatul spune
\nca subiectul e “extrem de sensibil”, deci nu poate fi discutat la
\ntelefon si, oricum, Biserica Ortodoxa si-a exprimat deja punctul de
\nvedere in rubrica Bioetica de pe site-ul BOR. Asadar, Sfantul Sinod
\nisi exprima dezacordul fata de introducerea notiunii de
\n“consimtamant prezumat” in legea 95\/2006, cea care reglementeaza
\ntransplanturile, deoarece “contravine principiilor morale
\ncrestin-ortodoxe, anuleaza principiul daruirii de sine si al
\ndragostei fratesti cuprins in consimtamantul explicit si exclude
\nrolul familiei in cazul persoanelor aflate in moarte cerebrala sau
\ndecedate, daca acestea nu si-au exprimat clar acordul in timpul
\nvietii”.<\/p>\n

Totodata, Biserica apreciaza ca actul prelevarii de organe, ca
\nsi acceptul donarii lor, are valoare morala numai cand este facut
\nconstient, informat si cu altruism. Asadar, chiar daca ar creste
\nconsiderabil numarul de organe si tesuturi recoltate de la donatori
\ndecedati, acordul prezumat reprezinta o lipsa de respect fata de
\nfiinta umana si poate deschide calea abuzurilor si a satisfacerii
\nexclusive a unor interese profesionale. In plus, introducerea
\nconsimtamantului prezumat ar putea duce la stirbirea increderii
\npacientilor in medici, in conditiile in care pacientii vor crede
\nca, odata ajunsi in stare critica, corpul lor nu mai are valoare
\ndecat ca sursa de organe si tesuturi.<\/p>\n

Viziunea Bisericii e impartasita de presedintele Colegiului
\nMedicilor, profesorul Vasile Astarastoae, care sustine ca numarul
\nde organe recoltate va creste nesemnificativ dupa introducerea
\nnoului sistem. Motivele sunt simple: “Pierderea increderii
\npacientilor in transplant din cauza unor potentiale cazuri de abuz
\nsi a traficului ilegal de organe”. De mentionat aici e faptul ca
\nRomania e in fruntea topului mondial in ce priveste exportul ilegal
\nde organe, mai exact pe locul al patrulea dupa India, Bangladesh si
\nRepublica Moldova. Medicul vorbeste despre anumite cazuri cand s-ar
\nputea forta transplantul de organe, intrucat conceptul de moarte
\ncerebrala e discutabil si greu de definit.<\/p>\n

“La o situatie de coma s-ar putea renunta la ingrijiri eroice
\nale personalului medical, atat timp cat pacientul poate deveni
\nrapid o sursa de organe”, exemplifica Astarastoae una dintre
\nsituatiile ce ar spori temerile populatiei fata de un domeniu aflat
\nsi asa “in ceata”. In momentul de fata, familia decide daca
\npacientul isi doneaza organele, pentru ca se presupune ca, fiind in
\napropierea potentialului donator, i-ar cunoaste cel mai bine
\npreferintele.<\/p>\n

Adrian Luscalov, directorul executiv al Agentiei Nationale de
\nTransplant, sustine ca la pacientii aflati in moarte cerebrala se
\nprimeste acceptul familiilor pentru donare in proportie de 70-80% –
\nasadar mult peste media sugerata de Eurobarometru. Luscalov spune
\nca partea religioasa nu poate fi o scuza, din moment ce, la un
\nsimpozion din 2007, reprezentantii a cinci dintre cele sapte culte
\nreligioase participante au sustinut vehement necesitatea donarii,
\niar ceilalti doi au decis sa lase la latitudinea pacientului sa
\naleaga. “Biserica Ortodoxa e cel mai mare sustinator al
\ntransplantelor, insa de regula oficialii cultelor religioase nu
\nprea apar in presa”, sustine directorul ANT, care indica insa o
\nalta problema, mai reala, cea a banilor.<\/p>\n

<\/p>\n

Ministerul Sanatatii aloca anual 112 milioane de lei pentru
\nprogramul national de transplant, suma pe care Luscalov o considera
\n“acceptabila”. Problemele se tin insa lant. Romania raporteaza doar
\ntrei-patru donatori la un milion de locuitori anual, fata de o
\nmedie a Uniunii Europene de 15-20 sau fata de situatia din state ca
\nSpania si Portugalia, unde exista chiar si 40. Explicatiile sunt
\nsimple. Cat timp nu sunt platiti, medicii nu anunta cazurile
\npacientilor aflati in moarte cerebrala, mai ales ca efortul in
\npregatirea acestei categorii de donatori dureaza chiar si 24-48 de
\nore. Or, medicul vorbeste despre sistarea platii orelor
\nsuplimentare pentru personalul care se ocupa de cazurile
\npacientilor aflati in moarte cerebrala, ceea ce are efecte nocive
\npe termen lung. Pe de alta parte, exista doar sapte-opt
\ncoordonatori de transplant la nivelul intregii tari, adica
\nspecialisti ce se ocupa strict de asemenea cazuri si pe care le
\nraporteaza la Agentia Nationala. Nu mai e de mirare ca diferenta
\ndintre cerere si oferta de organe creste, iar in unele cazuri
\ncererea e de cinci ori mai mare.<\/p>\n

Profesorul Irinel Popescu, medicul care se ocupa de transplant
\nhepatic la Spitalul Fundeni, adauga ca romanul mediu e “un
\nhabotnic”, caracterizat de o falsa pudoare, asa incat deseori ii
\najunge la urechi ideea ca mortul “nu se atinge”. “Faptul ca
\njumatate dintre cei care refuza nu stiu nici macar de ce o fac
\narata ignoranta ce a cuprins un intreg sistem si cum toate ideile
\nse iau si se digera ad literam.”<\/p>\n

Intrebat care e situatia in prezent in ce priveste numarul de
\nsolicitari pentru transplant si baza de organe disponibile,
\nprofesorul Irinel Popescu descrie peisajul cat se poate de simplu:
\n“Daca ai bani, se face, daca nu ai bani, te descurci fara”. In
\nviziunea medicului, sistemul este “varza”, mai ales cand e vorba de
\na refuza binele apropiatilor, fara sa fie implicati bani. Iar
\nmentalitatile pot fi schimbate doar daca cetatenii ar fi
\nsensibilizati: “Poate cand vezi ca unui copil i se refuza dreptul
\nla viata din lipsa unor organe care i-ar putea fi transplantate,
\nromanul va intelege ca parte din mentalitatile impamantenite nu
\nsunt dintre cele mai bune”.
\nCert e ca, mai mult sau mai putin contestata, inscrierea acordului
\nde donare pe cardurile de sanatate nu isi va face simtita efectele
\natat timp cat resursele puse la dispozitia transplantului, atat
\npentru plata medicilor, cat si pentru informare, sunt limitate.
\nSau, dupa cum spune seful Colegiului Medicilor, “mai intai sa avem
\nbuget si apoi sa ne ocupam de detalii”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ca romanii nu sunt chiar campionii caritatii nu e o problema, dar daca e vorba de transplantul de organe, ideea de a-l ajuta pe altul sa traiasca donandu-ti organele dupa moarte pare la noi aproape o nebunie, conform sondajelor facute la nivel european. Dincolo de studii si cercetari, e firesc sa ne intrebam de unde vine mentalitatea asta si ce probleme ale sistemului o intretin.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[457,20159,20006,20007,7189,20158],"class_list":["post-44440","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-acord","tag-card-de-sanatate","tag-donare","tag-organe","tag-societate","tag-transplant"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44440","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=44440"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44440\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":61964,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44440\/revisions\/61964"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=44440"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=44440"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=44440"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}