{"id":44417,"date":"2010-11-30T08:19:43","date_gmt":"2010-11-30T08:19:43","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=44417"},"modified":"2026-04-02T18:56:08","modified_gmt":"2026-04-02T18:56:08","slug":"ce-cererea-interna-redevine-motorul-cresterii-economice-abia-in-2012-pana-atunci-mizam-pe-exporturi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=44417","title":{"rendered":"CE: Cererea interna redevine motorul cresterii economice abia in 2012. Pana atunci mizam pe exporturi"},"content":{"rendered":"<p>Romania a intrat in criza cu un deficit bugetar de 5,4% din PIB<br \/>\nsi un deficit de cont curent de 12,7%, ceea ce a tensionat piata<br \/>\nfinanciara locala si a limitat marja de actiune a guvernului pentru<br \/>\no eventuala stimulare a economiei cu bani publici, se arata in<br \/>\nraport. Ca urmare, masurile de reechilibrare a finantelor publice,<br \/>\ncu cresterea TVA si concedieri in sectorul bugetar, impiedica<br \/>\nredresarea cererii, iar increderea consumatorilor se situeaza la<br \/>\nminime istorice.<\/p>\n<p>In acelasi timp, cheltuielile de investitii &#8220;au fost afectate<br \/>\ndrastic de incertitudinea politica&#8221; si de primele de risc inca<br \/>\nridicat asociate atat cu Romania, cat si cu toata regiunea.<\/p>\n<p>Ca factori pozitivi, CE mentioneaza faptul ca industria beneficiaza<br \/>\nputernic de redresarea pietelor de export, care a ferit-o de<br \/>\nefectele mediului economic intern. Exporturile au crescut puternic<br \/>\nin prima jumatate a anului, mai mult decat importurile, iar aceasta<br \/>\ntendinta este de asteptat sa continue.<\/p>\n<p>CE anticipeaza pentru 2010 o scadere a economiei cu 1,9% (la fel ca<br \/>\nin estimarea FMI), urmata de o crestere cu 1,5% la anul, sustinuta<br \/>\nde o relansare a investitiilor, in special a celor ce sustin<br \/>\nexporturile. De asemenea, cresterea absorbtiei fondurilor europene<br \/>\nva sustine investitiile in infrastructura, iar imbunatatirea<br \/>\nconditiilor de pe piata muncii din Vest va contribui la o majorare<br \/>\na transferurilor de la romanii din strainatate, transferuri care au<br \/>\nscazut in acest an. Deficitul de cont curent este asteptat sa se<br \/>\nstabilizeze in 2011 la 5,6% din PIB, fata de 5,5% la sfarsitul<br \/>\nanului in curs.<\/p>\n<p>Pe masura ce salariile vor reincepe sa se majoreze, va avea loc si<br \/>\no ameliorare a consumului gospodariilor, cu 1,8%, dupa un declin de<br \/>\n10,6% in 2009 si de 1,6% in acest an, limitata insa de continuarea<br \/>\najustarilor fiscale si de rata inalta a indatorarii, cu un volum al<br \/>\ncreditelor neperformante aproape de 12%.<\/p>\n<p>Pentru 2012, CE prevede ca economia va creste cu 3,8%, peste<br \/>\ncresterea potentiala pe termen mediu, estimata la 3%. Salariile ar<br \/>\nurma sa urce in continuare, stimuland cresterea consumului pana la<br \/>\nmasura in care cererea interna va redeveni motorul economiei.<\/p>\n<p>RISCURI: SOMAJUL, ARIERATELE SI POLITICA<\/p>\n<p>Vestea cea mai proasta vine insa de la somaj, asteptat sa se<br \/>\nmajoreze de la 6,8% anul trecut la 7,4%, pentru a incepe sa scada<br \/>\nusor in 2011-2012. &#8220;Cresterea ocuparii va fi neglijabila in 2011,<br \/>\ndin cauza lipsei de flexibilitate a pietei muncii si a continuarii<br \/>\nconcedierilor in sectorul public&#8221;, apreciaza expertii europeni,<br \/>\ncare considera ca imbunatatirea legislatiei muncii ramane o<br \/>\nproblema esentiala, atata vreme cat Romania are o economie<br \/>\ninformala foarte mare, iar ponderea celor ce aleg emigrarea este<br \/>\nridicata.<\/p>\n<p>In privinta finantelor publice, &#8220;Romania continua sa fie afectata<br \/>\nde flagelul arieratelor, in special in sectorul sanatatii&#8221;,<br \/>\nconstata CE, anticipand o noua marire a arieratelor spre sfarsitul<br \/>\nanului. Deficitul bugetar este asteptat sa se reduca de la 7,3%<br \/>\nanul acesta (metodologie Eurostat) la 4,9% in 2011 si 3,5% in 2012,<br \/>\nfara a ajunge deci sub pragul de 3% din PIB cerut de standardele<br \/>\nzonei euro.<\/p>\n<p>Comisia Europeana considera ca &#8220;exista riscuri substantiale care<br \/>\npot periclita calea consolidarii fiscale&#8221;, in special legate de<br \/>\npresiunea asupra autoritatilor de a renunta la masurile de<br \/>\nausteritate si a reveni la politici imprudente in materie de<br \/>\ncheltuieli &#8211; politici care, &#8220;daca pe termen scurt pot oferi un<br \/>\noarecare stimulent cererii interne, pe termen mediu si lung vor<br \/>\ninsemna o reducere severa a potentialului de crestere a<br \/>\neconomiei&#8221;.<\/p>\n<p>Romania ar urma sa aiba in acest an cea mai mare scadere a<br \/>\neconomiei din UE27, dupa Grecia, unde economia se va contracta cu<br \/>\n4,4%. CE anticipeaza crestere economica negativa si pentru Letonia<br \/>\n(cu 0,4%), Irlanda si Spania (cu 0,2%) si Bulgaria (cu 0,1%). Cele<br \/>\nmai bune rate de crestere le vor avea Suedia (4,8%), Slovacia<br \/>\n(4,1%), Germania (3,7%) si Polonia (3,5%).<\/p>\n<p>CUM NE COMPARAM<\/p>\n<p>In 2011, daca va realiza progresul estimat al PIB de 1,5%, economia<br \/>\nRomaniei va avea un ritm similar de crestere cu cele din Cipru si<br \/>\nOlanda. Cele mai mari cresteri le vor avea Estonia (4,4%), Polonia<br \/>\n(3,9%), respectiv Suedia si Letonia (3,3%) CE nu preconizeaza<br \/>\nscadere economica decat pentru Grecia (cu 3%) si Portugalia (cu<br \/>\n1%).<\/p>\n<p>Economia zonei euro ar urma sa creasca in 2010 cu 1,7% si cu 1,5%<br \/>\nla anul, iar cea a UE27 cu 1,8%, respectiv 1,7%.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Durata lunga a recesiunii in Romania se explica mai ales prin evolutia nesustenabila a economiei dinainte de perioada de criza, astfel incat, daca in 2004-2008 economia era tractata de cererea interna de consum, acum tocmai aceasta cerere isi revine cel mai greu, apreciaza Comisia Europeana, in raportul cuprinzand prognoza de toamna pentru UE27.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[17399,74,7371,9817,188,560,220,8350,34,11256,349],"class_list":["post-44417","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-arierate","tag-buget","tag-comisia-europeana","tag-consum","tag-economie","tag-exporturi","tag-politica","tag-prognoza","tag-salarii","tag-somaj","tag-ue"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44417","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=44417"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44417\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":61942,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44417\/revisions\/61942"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=44417"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=44417"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=44417"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}