{"id":44395,"date":"2010-11-29T09:00:00","date_gmt":"2010-11-29T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=44395"},"modified":"2026-04-02T18:55:33","modified_gmt":"2026-04-02T18:55:33","slug":"starea-web-ului-in-viziunea-creatorului-sau","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=44395","title":{"rendered":"Starea web-ului, in viziunea creatorului sau"},"content":{"rendered":"<p>Aniversarea de 20 de ani a web-ului s-a sarbatorit prima data in<br \/>\nmartie 2009. Atunci se implineau doua decenii de cand Tim<br \/>\nBerners-Lee a propus conducerii CERN introducerea unui sistem de<br \/>\ntip hipertext care sa permita cercetatorilor sa comunice si sa<br \/>\npartajeze informatii intr-un mod eficient si totodata comod. Se<br \/>\npoate presupune ca Tim avea deja in minte conceptele, asa ca are<br \/>\nsens sa vorbim despre aniversarea ideii web-ului. Eu tind sa cred<br \/>\nca web-ul s-a nascut abia in 1993, cand CERN a cedat domeniului<br \/>\npublic intregul proiect, pentru ca mi-e greu sa-mi imaginez ce s-ar<br \/>\nfi ales de aceasta idee minunata fara deschiderea catre inovatie pe<br \/>\ncare accesul neingradit la tehnologiile pe care se sustine o ofera<br \/>\ntuturor. Cert este insa ca in decembrie 1990 a aparut primul site<br \/>\nweb si primul browser, astfel incat a putut fi vizualizata prima<br \/>\npagina HTML. Faptul ca toate acestea se gaseau doar pe computerul<br \/>\nautorului are mai putina relevanta.<\/p>\n<p>Dar argumentul forte pentru aniversarea din decembrie 2010 este<br \/>\nfaptul ca Sir Berners-Lee o sustine si o marcheaza printr-un amplu<br \/>\narticol publicat in revista Scientific American sub titlul &#8220;Long<br \/>\nLive the Web: A Call for Continued Open Standards and Neutrality&#8221;.<br \/>\nSe vede chiar din titlu ca inventatorul web-ului (si totodata<br \/>\ndirectorul World Wide Web Consortium) nu se limiteaza la cateva<br \/>\nfraze protocolare potrivite pentru un moment festiv, ci foloseste<br \/>\nprilejul pentru a atrage atentia asupra catorva tendinte pe care le<br \/>\nconsidera amenintari serioase la adresa viitorului web-ului.<\/p>\n<p>In opinia lui Berners-Lee, atentatul la principiul<br \/>\nuniversalitatii este principalul pericol ce planeaza asupra<br \/>\nweb-ului, pentru ca utilizarea unor standarde care nu sunt deschise<br \/>\nconduce automat la crearea unor insule informationale care risca sa<br \/>\nfragmenteze web-ul si sa limiteze libertatea celor ce-l utilizeaza.<br \/>\nExemplul elocvent este Apple, care nu foloseste identificatori<br \/>\nstandard (URL) pentru referinte la piese muzicale sau filme: in loc<br \/>\nde &#8220;http:&#8221; adresele sunt prefixate cu &#8220;itunes:&#8221; iar accesul la<br \/>\nastfel de adrese este posibil doar cu programul iTunes. Rezultatul<br \/>\neste ca nu poti sa faci o referinta la un cantec dintr-o pagina web<br \/>\nstandard. E o lume inchisa, care converge catre un singur magazin<br \/>\nvirtual si nu spre o piata libera si competitionala. Tim atrage<br \/>\natentia asupra unui aspect mai putin evident: nu doar utilizatorii<br \/>\nsunt inchisi in acest serviciu, ci si Apple. In vreme ce web-ul se<br \/>\ndezvolta prin contributii din partea a mii de companii si<br \/>\nlaboratoare de cercetare, Apple isi limiteaza sansele de evolutie<br \/>\nla propria echipa.<\/p>\n<p>Tot inspre fragmentarea web-ului conduce si raspandirea<br \/>\n&#8220;aplicatiilor&#8221; (in special pentru smartphones si tablete) care<br \/>\nofera acces specializat catre anumite resurse, cum ar fi anumite<br \/>\nreviste sau ziare. Si in acest caz, avantajele (de pilda<br \/>\nposibilitati mai comode de consultare, prezentare mai fancy etc.)<br \/>\nvin la pachet cu dezavantajele care decurg dintr-o lume inchisa &#8211;<br \/>\nde exemplu, nu poti sa trimiti prin e-mail sau Twitter o referinta<br \/>\nla o anumita pagina. Tim este de parere ca este preferabil ca<br \/>\nfurnizorul de continut sa dezvolte o aplicatie web care sa fie<br \/>\naccesibila din browsere diverse (inclusiv cele care echipeaza<br \/>\ntelefoanele inteligente), varianta cu avantajul de a beneficia de<br \/>\ninerenta dezvoltare a unor noi tehnologii. De exemplu, HTML5 nu mai<br \/>\neste doar un simplu limbaj de marcare, ci o veritabila platforma<br \/>\ncomputationala care va face aplicatiile web mult mai utile si<br \/>\natractive, astfel incat vor putea concura cu aplicatiile<br \/>\nspecializate pentru anumite sisteme. Ideea centrala este ca<br \/>\nstandardele deschise sunt cele care sustin inovatia, iar cei ce<br \/>\nprefera standarde proprietare vor fi pusi in situatia de a le<br \/>\nsustine doar cu propriile forte.<\/p>\n<p>Desigur, articolul mai puncteaza si alte aspecte importante, cum<br \/>\nar fi separarea nivelului internet de cel al web-ului (acesta din<br \/>\nurma este o aplicatie care foloseste serviciile internetului pentru<br \/>\ntransmisia datelor, asa cum un televizor foloseste retea de<br \/>\nelectricitate pentru alimentare), chestiunea neutralitatii retelei<br \/>\n(pe care, evident, Tim o sustine), precum si problemele legate de<br \/>\nprotectia datelor personale. In ansamblu, asa arata starea web-ului<br \/>\nin 2010.<\/p>\n<p>Sigur ca se poate obiecta: Tim este un &#8220;ortodox&#8221;, in vreme ce<br \/>\nafacerile nu sunt. Insa tot el incheie cu exemplul &#8220;datelor<br \/>\nconectate&#8221; care au permis companiilor farmaceutice sa se apropie de<br \/>\nun leac impotriva bolii Alzheimer. Poate ne va ajuta sa nu uitam<br \/>\nprincipiile care fac web-ul sa se dezvolte zi de zi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Scopul web-ului este sa serveasca umanitatea, iar noi trebuie sa-l construim astfel incat cei ce ne vor urma sa poata face lucruri pe care noi nu putem sa ni le imaginam. Cel ce spune aceasta este Tim Berners-Lee, inventatorul web-ului.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[171,7107,7104,20130,4893,7105],"class_list":["post-44395","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-internet","tag-mircea-sarbu","tag-opinii","tag-tim-berners-lee","tag-web","tag-weboscop"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44395","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=44395"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44395\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":61922,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44395\/revisions\/61922"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=44395"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=44395"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=44395"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}