{"id":44386,"date":"2010-11-28T22:00:00","date_gmt":"2010-11-28T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=44386"},"modified":"2026-04-02T18:55:07","modified_gmt":"2026-04-02T18:55:07","slug":"reteta-toamnei-morcovi-cartofi-si-profit","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=44386","title":{"rendered":"Reteta toamnei: Morcovi, cartofi si profit"},"content":{"rendered":"

Florin Stoian a dat Dreptul pe agricultura si a ales in locul
\nunei cariere de avocat sa continue traditia de familie, ocupandu-se
\nde agricultura, asemenea tatalui si bunicului sau. Dar la un alt
\nnivel. A infiintat firma Big Land, in 2002, si a ajuns anul trecut
\nla o cifra de afaceri de 4 milioane de euro si un profit de 140.000
\nde euro. Prin comparatie cu cifrele de vanzari ale unui producator
\nde bere, de exemplu, cifrele nu par spectaculoase. Dar pentru a
\najunge la vanzari de cateva milioane de euro pe an, firma a pompat
\nani in sir tot profitul in investitii, si-a construit depozite si
\nincarca zilnic camioane intregi de morcovi, cartofi, telina si alte
\nlegume.<\/p>\n

“In fiecare zi vin dupa marfa camioanele care incarca in jur de
\n20 de tone numai pentru piata Obor din Capitala”, spune Florin
\nStoian. Are 34 de ani si a urmat cursurile Facultatii de Drept
\npentru ca tatal sau i-a spus ca despre agricultura il poate invata
\nel orice. Fiind insa implicat in agricultura, alaturi de tatal sau,
\na decis ca are nevoie de studii cu specializare in domeniu, asa ca
\ns-a inscris la cursurile Facultatii de Agronomie, Managementul
\nDezvoltarii Rurale.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Toata afacerea familiei Stoian, care se leaga de legumele care
\najung in cosurile cumparatorilor sub numele de Ferma Stoian –
\nLegume Romanesti, se leaga de cele cinci hectare de teren pe care
\nle-au primit cand s-au impartit terenurile, dupa Revolutie. Tatal,
\nbunicul si acum Florin Stoian s-au implicat cu pasiune in
\nagricultura, dovada si preferinta celui mai tanar de a lucra in
\ndomeniu in locul unui cabinet avocatial. Familia cultiva inca
\ndinainte de 1989 rosii, ardei si vinete pe 3.000 mp pe care ii
\naveau in proprietate, iar odata cu improprietarirea le-a fost usor
\nsa aleaga ce au de facut cu terenul. Mai cu seama ca zona din
\nConstanta este recunoscuta pentru culturile de acest tip. Asa ca au
\ncultivat si mai multe legume, iar “in 1994 am avut vanzari grozave,
\npentru ca am cultivat varza, mai buna calitativ decat ce era in
\npiete la acea vreme”, isi aminteste cu placere Florin Stoian, care
\natunci era licean.<\/p>\n

Cu banii castigati din recolta acelui an, tatal sau a luat
\nprimul tractor, “un Universal 650 nou pe care l-am cumparat cu un
\ngeamantan de bani, tot profitul dupa un an intreg de munca”. Cel
\nmai tanar dintre Stoiani isi aminteste usor amuzat acum ca in urma
\ncu 16 ani, cu tractorul cel nou si o remorca imprumutata, tatal sau
\ns-a dus sa cumpere cartofii de samanta din Buzau.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

An dupa an, familia Stoian si-a crescut suprafata de teren,
\ncumparand de la vecini. “Probabil si anul acesta vom cumpara in jur
\nde 100 de hectare, pentru ca un vecin agricultor a dat faliment”; e
\no investitie pentru care ar fi nevoie de un buget intre 250.000 si
\n500.000 de euro, dat fiind ca preturile la teren se plaseaza intre
\n25 si 50 de euro centi. Familia a ajuns acum sa aiba in proprietate
\n300 de hectare si sa lucreze in arenda alte 500. Cu 800 de hectare
\nde teren cultivat, Stoian tatal si fiul au una dintre cele mai mari
\nafaceri din domeniul productiei de legume din tara. “Anul trecut au
\nfost cultivate doar 2.500 de ha cu legume, in timp ce in ultimul an
\nde comunism suprafata totala era de 100.000 de ha”, declara Adrian
\nRadulescu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii si
\nDezvoltarii Rurale.<\/p>\n

Din toate cele 800 de hectare de teren lucrate de familia
\nStoian, jumatate sunt cultivate cu legume, avand “o oferta foarte
\nvariata, pentru ca vrem ca la noi sa gaseasca clientii tot ce
\ndoresc, sa nu mai mearga si in alta parte”. Ferma Stoian produce
\ntoate legumele cu traditie de consum in Romania – morcov, ceapa,
\ntelina, cartofi, pastarnac. A infiintat firma Big Land in 2002 ca
\nsa poata lucra cu facturi – “inainte prestam servicii in regim de
\npersoana fizica”, isi aminteste antreprenorul. Primul depozit a
\nfost construit in 2005, prin finantare proprie si credit bancar,
\ninvestitia totala fiind de un milion de euro. |n acelasi an a
\ncumparat utilaje la mana a doua din Olanda.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

In urma cu doi ani, firma a ridicat al doilea depozit, cu
\nfonduri SAPARD, valoarea proiectului fiind de 1,2 milioane de euro;
\nprintr-un alt proiect, de 600.000 de euro, au fost luate alte
\nutilaje. Stoian vorbeste cu mare mandrie de depozite si in ochii
\nunui neavizat ar putea parea putin straniu. Totusi, aceste depozite
\nsunt exact piatra de incercare pentru un agricultor. Oricat de mare
\nar fi recolta, oricat de bune legumele, atat timp cat ele nu pot fi
\ntrimise catre magazine regulat, pe toata perioada anului,
\nagricultorul nu poate sustine un contract.<\/p>\n

<\/p>\n

Secretarul de stat Adrian Radulescu puncteaza ca aproape niciun
\nagricultor din domeniul producerii de fructe si legume nu a inteles
\nimportanta unui depozit. “Pentru a lucra cu retelele de magazine,
\nde exemplu, producatorii trebuie sa asigure constant livrari de
\nmarfa la anumite standarde, lucru care nu se poate face fara
\ndepozite”, spune Radulescu. “Eu am fost si sunt un critic al
\nretelelor de magazine, dar trebuie sa recunoastem ca avem si noi
\nproblemele noastre”, adauga el: in primul rand, agricultorii
\ntrebuie sa-si schimbe dramatic mentalitatea, in sensul ca “nu se
\nmai poate cu <las’ ca merge si asa>”. Radulescu da ca pilda
\nfaptul ca unii agricultori incearca si acum sa dea tepe clientilor,
\npunand de exemplu pamant sau pietre in mijlocul sacilor cu cartofi,
\nca sa atarne mai greu la cantar.<\/p>\n

Fata de alte afaceri in care antreprenorii s-au grabit sa-si ia
\nautoturisme ca sa-si etaleze pozitia sociala, familia Stoian a
\npreferat o alta tactica. Pana si birourile au fost trecute la urma
\nlistei de prioritati: “Abia in 2008
\nne-am construit si birourile, in cladirea celui de-al doilea
\ndepozit. Pana atunci lucram sapte oameni intr-o incapere”. Acum,
\nfirma are 28 de angajati permanenti si 40 de lucratori sezonieri cu
\ncontract.<\/p>\n

Din zecile de mii de tone de legume pe care le produce Big Land,
\npentru o parte din productia de morcovi a incheiat un parteneriat
\ncu reteaua de hipermarketuri Carrefour, prin programul “Filiera
\ncalitatii Carrefour” sub marca omonima. Morcovii vanduti sub acest
\nnume se adauga produselor vandute sub marca Ferma Stoian – Legume
\nRomanesti, iar firma se angajeaza sa fie nu doar furnizor, ci sa si
\nlivreze morcovii la standarde de calitate precise si cu
\nsupervizarea retailerului in toate fazele – de la insamantare,
\nfertilizare si pana la depozitare si transport. “Am stabilit un
\ncaiet de sarcini care trebuie respectate in cultura morcovului”,
\nspune Monica Coliu, director Produse Proaspete al Carrefour, cea
\nmai mare retea de hipermarketuri de pe piata in functie de cifra de
\nafaceri (1,1 miliarde de euro in 2009). Este al treilea parteneriat
\nde acest fel, dupa cele incheiate cu firma Marex pentru carnea de
\nporc si cu Romavet pentru pastrav proaspat.<\/p>\n

Prin noul contract, Big Land ar urma sa vanda anual prin
\nintermediul Carrefour 600 de tone de morcovi. “Pretul la raft nu va
\nfi mai mare decat pentru alte sortimente de morcovi”, spune Coliu,
\ndesi costurile de productie sunt mai mari fata de celelalte culturi
\nproduse de Big Land, prin prisma analizelor suplimentare pe care
\ntrebuie sa le faca.<\/p>\n

Carrefour are un cuvant de spus in alegerea sortimentelor de
\nmorcovi ce urmeaza sa fie plantati, are cerinte stricte de calitate
\npe parcursul intregului proces – de la cultura, recoltare, ambalare
\n(pungi de 1 kg) si pana la tot procesul de depozitare si livrare.
\nSpre exemplu, Carrefour supervizeaza procesele de fertilizare a
\nsolului, conservarea fara tratament dupa recoltare si rotirea
\nculturilor, morcovii neputand fi cultivati doi ani consecutiv in
\nacelasi spatiu.<\/p>\n

Criza si-a spus destul de putin cuvantul in afacerea
\nagricultorilor – “cel mai probabil, anul acesta o sa avem o cifra
\nde afaceri similara celei de anul trecut”, spune Florin Stoian –
\ndar alti factori au fost potrivnici. Pe de o parte, ploile din
\nprimavara au afectat culturile, fiind prea abundente; apoi a fost o
\nvara secetoasa si a trebuit sa irige culturile, iar costurile au
\nexplodat. Societatea se alimenteaza cu apa din circuitul destinat
\nconsumului pentru orasul Constanta, iar pe vreme de vara apometrele
\n“vajaie”. Ca urmare, facturile sunt “de ordinul miliardelor de lei
\nvechi”. Explicatia e ca totul creste sub cerul liber, in culturi de
\ncamp, fara sere – “pentru ca incalzirea serelor este foarte scumpa,
\niar eu nu pot avea preturi competitive, cand agricultorii ungari
\ndin Szeged au culturile pe un teren plasat deasupra unui lac
\nsubteran termal”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ferma familiei Stoian – tatal si fiul – este una dintre cele mai mari afaceri din domeniul productiei de legume din Romania. Cartofii, telina si morcovii lor inseamna anual vanzari de 4 milioane de euro, cu o profitabilitate de 3,5%. N-au sere, n-au preturi iesite din comun, dar au avut rabdare, fonduri europene si o marca proprie care sa sune romaneste.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[9421],"tags":[3,19205,10006,20122,7672,16994,20123,259,7326],"class_list":["post-44386","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-agricultura","tag-agricultura","tag-cartofi","tag-constanta","tag-florin-stoian","tag-fonduri-europene","tag-legume","tag-morcovi","tag-productie","tag-profitabilitate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44386","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=44386"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44386\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":61914,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44386\/revisions\/61914"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=44386"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=44386"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=44386"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}