{"id":44385,"date":"2010-11-28T21:57:00","date_gmt":"2010-11-28T21:57:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=44385"},"modified":"2026-04-02T18:55:07","modified_gmt":"2026-04-02T18:55:07","slug":"3d-marketing-cu-o-idee-veche-de-180-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=44385","title":{"rendered":"3D – marketing cu o idee veche de 180 de ani"},"content":{"rendered":"

Multi ne-am lasat contaminati in ultimii ani de fenomenul 3D. Il
\ncautam la cinematografe, acasa, in vacanta, atunci cand ne jucam pe
\nconsole, ba chiar si cand citim presa. Placerea cu care romanii
\nimbratiseaza orice produs din generatia 3D este impresionanta,
\npentru ca sfideaza criza si orice comentariu despre reducerea
\nconsumului. Si nu numai noi facem asta – in toata lumea, aceasta
\nnoua pasiune se manifesta tot mai evident si, desigur, cu un avans
\nconsiderabil fata de ceea ce se intampla la noi. Producatorii de la
\nHollywood se bat in concepte cinematografice pentru a lansa noi
\nproductii 3D, inginerii care lucreaza pentru producatorii de
\nelectronice se intrec in inovatii in materie de dispozitive 3D, iar
\nclientii sunt avizi de tot ce inseamna noutate si depasirea ideilor
\ntraditionale de divertisment.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Toate acestea nu pot decat sa-i bucure pe cei care creeaza in
\ntrei dimensiuni si care in fiecare an isi adauga astfel de produse
\nin portofoliu. Tine nu numai de ratiuni financiare, ci si de ceea
\nce inseamna pentru imaginea lor asocierea cu tehnologia de ultima
\nora.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Sigur, folosim aici o conventie de limbaj, pentru ca, in
\nrealitate, tehnologia 3D este mai veche decat isi pot imagina cei
\nmai multi oameni. Dam doar doua exemple: prima fotografie 3D a fost
\nfacuta acum mai bine de 150 de ani, in 1850, iar primul film in
\nvarianta tridimensionala dateaza din 1922. La 27 septembrie, acum
\n88 de ani, cativa americani au avut ocazia de a cumpara primele
\nbilete din istorie pentru un film 3D. Se numea “The Power of Love”
\nsi a rulat acolo unde avea sa se dezvolte cea mai mare industrie
\ncinematografica din lume – la Los Angeles. De atunci s-au schimbat
\nmulte – de la aparatura pe care acum am putea s-o consideram mai
\ndegraba caraghioasa, folosita pentru a vedea imaginile 3D, pana la
\naria destul de vasta de produse bazate pe aceasta tehnologie. Si
\ninca nu am vazut nimic – este mesajul transmis acum de toti cei cu
\nafaceri legate de lumea tridimensionala.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

“Este un fenomen extraordinar, care va continua sa se dezvolte
\nprin tot mai multe produse. In niciun caz nu vorbim despre un
\nbubble”, spune Constantin Fugasin, fondatorul agentiei Champions.
\nPentru ca agentia sa monitorizeaza saptamanal box office-ul
\nromanesc, Fugasin vorbeste in special despre succesul filmelor 3D.
\nAcestea si-au castigat spectatorii fideli, care mai ales in
\nweek-end-uri fac coada la casele de bilete din malluri pentru a
\nintra la film cu ochelari bicolori pe nas.<\/p>\n


\n<\/a><\/p>\n

The Light Cinema Liberty Center, singurul cinematograf din tara
\ncare poate difuza filme 3D in fiecare sala, a rulat anul acesta 80
\nde titluri, dintre care 18 au fost filme 3D. Cu toate acestea, in
\nbalanta incasarilor, productiile 3D au contabilizat aproape
\njumatate din venituri, respectiv circa 430.000 de euro, dintr-un
\ntotal de 1,1 milioane de euro. Altfel spus, din cele 230.000 de
\nbilete vandute in total, 90.000 au fost pentru filme 3D.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Pretul unui bilet variaza in functie de zi si ora – pleaca de la
\ncirca cinci euro, atunci cand este difuzat intre luni si joi, pana
\nla ora 17.00, si poate ajunge la opt euro, intr-una din serile de
\nla sfarsitul saptamanii. In orice caz, biletele costa cu
\naproximativ 30-35% mai mult decat cele pentru o proiectie de tip
\npelicula sau digitala. “Cu toate acestea, atunci cand un film are
\nvarianta si pe pelicula 2D si pe pelicula 3D, spectatorii prefera
\n3D, chiar daca asta inseamna ca platesc mai mult” , precizeaza
\nFugasin.<\/p>\n

<\/p>\n

Din cele 15 titluri de productii 3D difuzate de Hollywood
\nMultiplex anul acesta, cei mai multi spectatori au fost atrasi de
\n“Avatar”, urmat de “Clash of the Titans”, “Alice in Tara
\nMinunilor”, “Step Up” si “Shrek Forever After”. S-au vandut 167.864
\nde bilete pentru filmele 3D, ceea ce inseamna incasari de 3,3
\nmilioane de euro. “Este naturala si evidenta atractia filmelor 3D
\nasupra spectatorilor nostri, in special datorita numarului crescand
\nal filmelor realizate in acest format si care abunda in cele mai
\nspectaculoase efecte speciale 3D posibile”, comenteaza Raluca
\nMoroianu, directorul de marketing al diviziei de entertainment al
\nMedia Pro.
\nLa Cinema City, 2010 a marcat premiera a 13 filme 3D, iar topul
\ntitlurilor cu cei mai multi spectatori include “Alice in Tara
\nMinunilor”, “Shrek Forever After” si “Clash of the Titans”.<\/p>\n

Niciunul nu a atins insa performantele celebrului “Avatar”, care
\na avut premiera la sfarsitul anului trecut si a reusit sa aduca in
\nprimul week-end cand a rulat pe ecrane mai bine de 67.000 de
\nspectatori in salile de cinema. Succesul unor filme precum “Avatar”
\nsau “Alice in Tara Minunilor” a avut un rol important in cresterea
\ntraficului in cinematografe, este de parere Raluca Demetriade,
\nsales manager la New Age Media, regia de media a retelei Cinema
\nCity. “Formatul 3D este inca o noutate si deocamdata este destul de
\ngreu accesibil in afara cinematografelor. Ponderea audientei
\ninregistrate de filmele realizate in acest format va creste cu
\nsiguranta, in masura in care studiourile vor investi mai mult in
\nrealizarea filmelor 3D”, mai spune aceasta.<\/p>\n

Sigur ca, pentru a putea difuza un film in format 3D,
\ncinematografele trebuie sa doteze salile cu aparatura speciala,
\ncare nu e deloc ieftina. Pentru o singura sala, investitiile se
\nridica la circa 100.00 de euro. Este si motivul pentru care nu
\nexista decat un singur cinematograf unde toate salile au fost
\ndotate cu aparatura necesara. Restul au cel putin o sala de acest
\ntip. De asemenea, majoritatea salilor unde pot rula filme 3D sunt
\nplasate in malluri, acolo unde opereaza cele mai mari lanturi de
\ncinematografe, precum Hollywood Multiplex, Cinema City, The Light
\nCinema Liberty Center sau Movieplex.<\/p>\n

Costurile ridicate pentru crearea infrastructurii necesare i-au
\ndeterminat, spre exemplu, pe cei de la City Cinema, care au un
\nspatiu in City Mall, sa nu faca o astfel de investitie, ceea ce are
\nun cuvant greu de spus in traficul inregistrat de cinematograf. Pe
\nde alta parte, vorbim despre investitii amortizabile destul de
\nusor, din moment ce cinematografele care difuzeaza filme 3D au
\nvanzari din bilete de cateva sute de mii de euro pe an.<\/p>\n

Odata cu cresterea interesului spectatorilor pentru filmele 3D,
\nsi companiile tind sa cumpere mai mult spatiu de reclama pentru
\npromovare, inaintea difuzarii lor in salile de cinema, constata
\nRaluca Moroianu. De altfel, deja a aparut primul spot 3D realizat
\nin Romania, pentru un produs alimentar – zaharul Margaritar, produs
\nde Agrana. Nu mai devreme de acum trei saptamani, spotul a fost
\ndifuzat in timpul stirilor de seara de la PRO TV. “Ideea de a
\nutiliza tehnologia 3D apartine unui colaborator vechi, iar noua ni
\ns-a parut suficient de interesanta si in linie cu ceea ce inseamna
\nMargaritar, asa ca am imbratisat ideea de a fi prima companie cu un
\nspot comercial 3D din Romania”, explica Sorin Soroceanu, directorul
\nde marketing de la Agrana Romania.<\/p>\n

Conceptul si coordonarea campaniei au fost realizate de agentia
\nBrandstalk, iar realizarea spotului nu a durat mai mult decat cea a
\nunui spot obisnuit, insa elementele speciale de productie au
\nimplicat un tur de forta fara precedent pentru echipa care a
\nrealizat spotul. “Si costurile au fost mai mari decat pentru un
\nspot 2D, pentru ca au fost necesare echipamente speciale si o mai
\nmare atentie in aranjarea cadrului”, completeaza Soroceanu.\n <\/p>\n

<\/p>\n

Promovarea in varianta 3D merge chiar mai departe de atat –
\nrecent, solista Loredana Groza si-a lansat noul album, “IubiLand”,
\ncare include si concertul artistei filmat in format 3D si
\ndisponibil pe o editie limitata de discuri 3D Blu-Ray. Evident,
\nprima reclama si primul concert filmate cu aceasta tehnologie
\nreprezinta doar inceputul pe o piata de la care oamenii din domeniu
\nse asteapta la dezvoltari notabile.<\/p>\n

La fel de bine primite au fost si primele publicatii care au
\naparut pe piata in format 3D. Tendinta a fost lansata in
\nstrainatate anul acesta, cand tabloidul britanic The Sun a lansat
\nprima editie in format 3D, iar la scurt timp exemplul a fost urmat
\nsi de publicatii romanesti. ProSport si Gazeta Sporturilor au fost
\nprimele doua titluri care au adus inovatia pe piata presei scrise
\ndin Romania, in aceasta vara. Vanzarile arata ca demersul a fost
\nbine gandit. “Au fost trei editii 3D ale ProSport. La prima editie,
\ndin 60.000 de exemplare am vandut 57.000, la editia a doua,
\ndintr-un tiraj de 79.000 de exemplare am vandut 69.000, iar pentru
\neditia a treia,
\ndintr-un tiraj de 74.000 de exemplare am vandut 59.000″, afirma
\nCosmina Noaghea, director de publishing la Publimedia
\nInternational. Ulterior, Publimedia a mai lansat editii 3D si
\npentru alte doua publicatii – The One si PRO TV Magazin.<\/p>\n

Catalin Tolontan, redactor-sef al Gazetei Sporturilor, explica
\nvanzarile record printr-un factor extrem de simplu, care atrage
\nintotdeauna consumatorii foarte rapid – curiozitatea. “Curiozitatea
\na vandut editiile 3D ale ziarelor peste tot in lume. Romania nu a
\nfacut exceptie. Nu cred insa ca imaginile 3D pe hartie reprezinta
\nviitorul jurnalismului sau al ziarelor. A fost un experiment
\ndragut, carismatic, publicitatea s-a vandut bine si oamenii s-au
\namuzat. Dar aici cred ca se va opri relatia dintre fenomenul 3D si
\nhartie.” Posibilitatea revitalizarii acestei relatii, adauga
\nTolontan, ar exista daca ziarele vor aparea pe un alt suport, cum
\nar fi hartia electronica.<\/p>\n

Pe de alta parte, publicitarii confirma faptul ca primele
\npublicatii care au avut curajul de a iesi pe piata in acest format
\nau castigat un imens capital de imagine. “Presa este vehiculul
\nmedia care a suferit cel mai mult din cauza taierilor bugetare
\nmedia si orice proiect care o pozitioneaza in atentia
\nadvertiserilor ca inovatoare, nonconformista este de bun augur.
\nToate editiile de ziare si reviste 3D au atras bugete mai mari in
\nzilele respective decat intr-o zi obisnuita, ceea ce atesta dorinta
\nadvertiserilor de a iesi din tiparul cotidian”, confirma Alexandra
\nOlteanu, buying director la Initiative Media.<\/p>\n

Dincolo de inovatiile in materie de continut media, industria 3D
\neste mult mai bine definita de toate produsele electronice lansate
\nin ultimii ani si care au inceput sa-si castige clientela. La acest
\ncapitol, televizoarele 3D ocupa un loc fruntas. Nu sunt nici pe
\ndeparte produse adresate maselor, insa daca estimarile
\nproducatorilor se vor adeveri, pana la sfarsitul anului se vor fi
\nvandut 3.000 de unitati, ceea ce va genera o piata a televizoarelor
\n3D in valoare de sase milioane de euro, la un pret mediu de 2.000
\nde euro.<\/p>\n

<\/p>\n

Pentru unii, nu numai pretul ar putea parea descurajant, ci si o
\noarecare stare de disconfort atunci cand trebuie sa te uiti la
\ntelevizor cu ajutorul unor ochelari speciali. Pentru altii, cei doi
\nfactori creeaza, de fapt, tocmai combinatia perfecta care da
\nimaginea unui consumator elitist, rafinat si captivat de tehnologia
\nmoderna. “Reactia consumatorilor si valul de interes creat in
\nmomentul lansarii primului televizor 3D ne-a surprins: stocul
\nprimului model de televizor LG 3D a fost epuizat in prima luna de
\nla lansare, peste estimarile noastre”, declara Sorin Spinu, senior
\nsales manager pe divizia de home entertainment de la LG. Gama de
\nmodele a inceput deja sa se extinda, accentul fiind pus in special
\npe posibilitatea de conversie 2D-3D.<\/p>\n

Si reprezentantii Panasonic, care a inceput sa comercializeze
\ntelevizoare 3D din luna mai a acestui an, confirma interesul
\ncrescut pentru aceasta tehnologie. Au vandut pana acum 400 de
\ntelevizoare 3D, ceea ce le-a adus incasari de circa un milion de
\neuro, iar pana la sfarsitul anului se asteapta sa ajunga la 1.000
\nde bucati vandute. Cei mai atrasi de aceasta tehnologie sunt
\nbarbatii cu varste cuprinse intre 30 si 50 de ani, aflati in
\npermanenta la curent cu inovatiile tehnologice, dar si care au
\nvenituri suficient de mari pentru a face astfel de achizitii. De
\nobicei, acestia nu castiga mai putin de 1.000 – 1.500 de euro pe
\nluna. “Chiar si consumatorii care nu isi permit inca sa cumpere un
\ntelevizor 3D sunt interesati si dornici sa testeze noua tehnologie.
\nCa dovada, turneul de tenis de la Roland Garros, transmis 3D in
\ndirect de catre Panasonic in sapte locuri din Capitala si din
\nOradea, s-a bucurat de un succes incredibil. Estimam ca peste
\n100.000 de oameni au urmarit secvente 3D de la meciurile de tenis”,
\nspune Alexandru Mina, director de marketing la Panasonic.<\/p>\n

Tocmai de aceea, producatorii incearca sa se apropie cat mai
\nmult de clienti si au ince-put chiar sa puna la vanzare aparatura
\n3D si in alte spatii decat showroom-urile proprii – cel mai bun
\nexemplu sunt lanturile de retail sau magazinele online, precum
\neMag.<\/p>\n

Deja si aici se observa o crestere in volum a vanzarilor, insa
\nrezultatele nu trebuie interpretate gresit, intrucat baza de la
\ncare pornesc calculele este destul de scazuta. “Vanzarile de
\ntelevizoare 3D sunt in crestere de la luna la luna cu peste 50%.
\nPana in acest moment, am vandut aproximativ 500 de bucati, dar
\nestimam ca pana la sfarsitul anului vom ajunge la un numar dublu de
\ntelevizoare 3D vandute”, spune Radu Apostolescu, directorul de
\nmarketing de la eMag. Familiarizarea consumatorilor cu aceasta
\ntehnologie ii determina pe producatori sa creada ca vanzarile din
\nanul urmator le vor depasi pe cele din 2010, anul care a marcat
\nintrarea pe piata locala a dispozitivelor 3D – camere video, foto
\nsi televizoare. “Credem ca anul 2011 va reprezenta pentru
\nconsumatori un an de acomodare cu noua tehnologie, urmand ca in
\n2012 televizoarele 3D sa devina, intr-adevar, un produs
\nmass-market”, completeaza Mina.<\/p>\n

Pentru asta este insa nevoie nu doar de curiozitatea clientilor
\nsau, in unele cazuri, de o anumita doza de snobism, ci si de
\ncresterea ofertei de continut care sa se adapteze aparaturii
\nspecifice. Primul spot 3D din Romania, primul concert filmat 3D la
\nnoi reprezinta un inceput bun in acest sens. In aceasta categorie
\nintra si DVD-urile cu filme 3D, disponibile deja de ceva vreme in
\nlibrarii. Titlurile 3D lansate pana acum au fost in formatul
\nstandard DVD, cu tehnologia anaglifa, care foloseste o pereche de
\nochelari cu lentile colorate diferit, de obicei rosu si albastru,
\npentru a produce efectul stereoscopic. Potrivit lui Razvan
\nUruc-Olaru, head of concept management pentru IT&Media la
\nDiverta, cele mai vandute titluri au fost “Barbie si al ei
\nPegasus”, “Infern de ziua indragostitilor” si “IceAge 3D”.
\nPachetele vin cu cel putin o pereche de ochelari inclusa, iar
\npretul nu este diferit de cel al DVD-urilor obisnuite. “Vanzarile
\nau fost de cateva sute de bucati in 2010, in conditiile in care
\nDiverta vinde peste 300.000 de filme pe DVD intr-un an”, spune
\nUruc-Olaru. Deocamdata, titlurile BluRay 3D pentru noile tipuri de
\ntelevizoare, cu ochelari 3D, nu au fost anuntate in Romania, insa
\nreprezentantii Diverta afirma ca “Avatar” este cu certitudine unul
\ndintre cele mai asteptate titluri.<\/p>\n

<\/p>\n

La fel de importanta este si masura in care retelele de
\nteleviziune sunt pregatite pentru a oferi continut 3D. De altfel,
\naceasta este urmatoarea bariera care trebuie daramata pentru ca
\nfenomenul 3D sa-si spuna cuvantul cu adevarat. “Retelele TV sunt
\ndeja pregatite pentru continut 3D. La fel si echipamentele necesare
\nteleviziunii digitale (set top box-uri). Deci cablul in sine nu mai
\ne o limitare. Factorul care limiteaza difuzarea de programe TV il
\nreprezinta televizoarele si, bineinteles, continutul inca sarac”,
\napreciaza Manuel Kohnstamm, presedintele Cable Europe.<\/p>\n

Pentru furnizorii de continut, problema o reprezinta
\ninvestitiile mari necesare pentru canale 3D, care nu se justifica
\natata vreme cat baza de posesori de astfel de televizoare este
\nmica. Este un cerc vicios, pentru ca, in timp ce furnizorii de
\ncontinut nu au cui sa se adreseze, oamenii nu cumpara televizoare
\n3D pentru ca nu au continut suficient la dispozitie. “La fel s-a
\nintamplat si cu tehnologia HD, dar acum, dupa cum se poate observa,
\naceasta a devenit deja populara. Momentan, 3D este o unealta de
\nmarketing, de care profita din plin doar industria
\ncinematografica”, precizeaza Kohnstamm.
\nIn ce priveste tarile unde ar putea fi difuzate programe TV,
\nOlanda, Franta, Marea Britanie si Germania sunt primele la linia de
\nstart. Dintre cele din estul Europei, poate Polonia si Ungaria ar
\nputea sa se califice, in timp ce de Romania nici nu poate fi vorba,
\ndeocamdata.<\/p>\n

Ca in orice razboi, si pe frontul inovatiilor tehnologice,
\nvictoria apartine primului venit si celui mai agresiv dintre
\ncombatanti. Replicile sunt bune de trecut in palmares, insa doar
\ninovatiile revolutionare pot aduce un capital de imagine solid in
\ncompetitie. Teritoriul 3D ramane, judecand dupa lansarile de
\nproduse si continut din ultimii ani, o sursa destul de generoasa de
\ndezvoltare, din care fiecare incearca sa prinda o felie cat mai
\nconsistenta. E valabil si pentru Romania, cu atat mai mult cu cat
\nindustria 3D nu aduna aici mai mult de cateva zeci de milioane de
\neuro. O alta veste buna pentru producatori, dincolo de piata in
\nstadiu incipient, sta in comportamentul de consum al romanilor,
\nrecunoscuti pentru lejeritatea cu care investesc in tot ceea ce
\ninseamna lux si inovatie, fie ca este vorba de automobile sau de
\naparatele cu care fotografiaza rasaritul in vacanta. Premisele
\nsunt, deci, cat se poate de bune, iar mingea este acum in birourile
\ncelor asteptati sa creeze urmatoarea idee capabila sa cucereasca
\npublicul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Fenomenul 3D este mai batran decat oricine dintre cei care citesc acest text, avand in vedere ca inceputurile acestei tehnologii trebuie cautate acum mai bine de 150 de ani. Frenezia pe care a provocat-o este insa de data foarte recenta. La fel si magnitudinea pietei de miliarde de euro care se creeaza in jurul ei.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[9938,81,9936,202,46,161,11646,204,7160],"class_list":["post-44385","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-3d","tag-afaceri","tag-cinema","tag-cover-story","tag-film","tag-miliarde","tag-reclame","tag-tehnologie","tag-televizoare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44385","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=44385"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44385\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":61913,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44385\/revisions\/61913"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=44385"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=44385"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=44385"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}