{"id":44265,"date":"2010-11-23T09:00:00","date_gmt":"2010-11-23T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=44265"},"modified":"2026-04-02T18:51:54","modified_gmt":"2026-04-02T18:51:54","slug":"pielea-ursului-din-ungaria-cel-mai-ambitios-plan-de-relansare-economica-din-europa-de-est","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=44265","title":{"rendered":"Pielea ursului din Ungaria. Cel mai ambitios plan de relansare economica din Europa de Est"},"content":{"rendered":"

Metoda de iesire din criza “prin noi insine, cu banii vostri” pe
\ncare o testeaza acum guvernul lui Viktor Orban ar putea, daca
\nprintr-o minune va reusi, sa refaca echilibrul bugetar al Ungariei,
\nsa dea idei si guvernelor din regiune care se confrunta cu probleme
\nsimilare. Sau, in caz contrar, sa compromita pentru multa vreme
\norice tentativa de aventura economica pe care acestea ar dori s-o
\nincerceIn toamna lui 2008, cand Ungaria soca mediile financiare
\nanuntand ca imprumuta 20 de miliarde de euro de la FMI pentru a
\nface fata crizei, politicienii din Romania erau cu gandul departe,
\nla cum sa-si stimuleze mai eficient electoratul in perspectiva
\nparlamentarelor, si nu la recesiunea care batea la usa, nestiuta si
\nneprevazuta de nimeni.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Nu-i vorba, nici politicienii sau FMI nu stiau prea bine ce va
\nurma. Premierul socialist de atunci, Ferenc Gyurcsany, laolalta cu
\nexpertii FMI, estimau o scadere de 1% a economiei ungare pentru
\n2009, iar FMI afirma ca pana in 2010, economia Ungariei nu va mai
\navea crestere si va ajunge la potentialul sau maxim de 3% abia dupa
\n2011. In cele din urma, 2009 s-a incheiat cu o scadere a PIB de
\n6,3%, Gyurcsany a pierdut rasunator alegerile in acest an si a
\nrevenit la putere copilul teribil al politicii maghiare, Viktor
\nOrban, fost premier intre 1998 si 2002. Ales cu o majoritate
\nzdrobitoare, Orban trebuie acum – cand bugetul pe 2011 este in
\nplina dezbatere – sa inceapa decontul promisiunilor electorale, de
\nreducere a impozitarii pentru populatie si de crestere in paralel a
\nveniturilor, o asociere neobisnuita, mai ales pentru o economie
\nneiesita din recesiune.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Si trebuie sa faca asta fara un imprumut extern, nici macar de
\ntip preventiv, dupa ce in vara a rupt discutiile cu expertii de la
\nFMI si Banca Mondiala, care venisera sa impuna noi masuri de
\nausteritate in schimbul deschiderii altor linii de finantare
\n(datoria publica a Ungariei a ajuns la 83% din PIB, iar deficitul
\nar trebui redus inca de anul acesta la 3,8% din PIB, de la 4,4%
\nanul trecut). Asa ca propunerea de buget cu care Fidesz,
\nformatiunea de centru-dreapta condusa de Orban, s-a prezentat la
\nsfarsitul lunii octombrie e construita pe binomul “reducem
\nfiscalitatea – crestem veniturile bugetare”, cu care in Romania
\nanului 2004 o coalitie amorfa intre liberali si socialisti a
\ncastigat puterea si a pus umarul la o crestere economica
\naccelerata.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Ca si in cazul Romaniei, sperantele actualului executiv de la
\nBudapesta se leaga de increderea aproape mistica intr-o crestere
\neconomica venita pe seama unei cote unice mici, care va stimula
\nrapid economia si va permite bugetului sa se amelioreze. Iar la
\naceasta se adauga fermitatea fata de marile companii care inca fac
\nprofit sau macar au facut in anii anteriori – e vorba de “taxele de
\nsolidaritate” pe care Orban vrea sa le perceapa pana in 2012 (sau
\nchiar pana in 2014, conform celor mai recente informatii privind
\nproiectia bugetara multianuala), in special pentru retail, energie,
\ntelecom, detinute – o coincidenta, desigur – in majoritate de
\nactionari straini.
\nConcret, bugetul pe 2011 e construit luand in calcul o cota unica
\nde impozitare de 16% pentru populatie si o cota unica pentru
\nintrepinderile mici si mijlocii de 10%.<\/p>\n

In schimb, sectoarele sus-amintite, se spera, vor contribui cu
\ncirca 1,9 miliarde de euro (520 de miliarde de forinti) la buget in
\n2011, din spirit de solidaritate si dupa modelul sistemului bancar,
\ncare a inghitit cu mare greutate o astfel de suprataxa inca din
\nvara. In previziunile cabinetului Orban, milioanele de euro se
\ninsira ca steagurile politaiului Pristanda: 804,3 milioane de euro
\nvor intra inca din acest an la buget din supraimpozitarea
\nprofiturilor din retail, energie si telecom, iar anul viitor 726 de
\nmilioane de euro din suprataxarea sistemului bancar, 1,3 miliarde
\neuro din recanalizarea contributiilor pentru pensii, dinspre
\npilonul doi spre pilonul unu (de la companiile de asigurari, catre
\nbugetul statului, incepand de luna aceasta si pana in decembrie
\n2011), 3,6 miliarde de euro (intre 2013 si 2015) din renegocierea
\nparteneriatelor public-private aflate in derulare etc.<\/p>\n

<\/p>\n

Guvernul Orban are nevoie de aceste venituri in plus pentru ca,
\npe de o parte, a redus fiscalitatea pentru cetateanul de rand in
\nsperanta incurajarii consumului, dar in acelasi timp nu a facut
\naproape nimic pentru a reduce cheltuielile bugetare. S-a vorbit
\ndoar de eliberarea a 25.000-30.000 de posturi in sectorul public,
\nunde sunt aproape 700.000 de angajati, masura cel putin
\ninsuficienta, in opinia analistilor. Si, desi bugetul e construit
\npe scenariul optimist al redresarii consumului – care e asteptat sa
\ngenereze crestere economica – nu exista nicio garantie ca
\nrealitatea se va adapta in cele din urma la estimarile
\nguvernantilor ungari.<\/p>\n

Economia a stagnat in trimestrul al doilea fata de primul
\ntrimestru, iar fata de aprilie-iunie 2009 a crescut cu 0,8%,
\ninsuficient pentru a desface sticla de sampanie rezervata pentru
\nmomentul iesirii din recesiune. Ministrul de finante Gyorgy
\nMatolcsy estimeaza ca 2011 se va incheia cu o crestere de 3%,
\nsuficienta ca sa compenseze reducerile de taxe din acest an, iar
\n2013 va marca o crestere cu nu mai putin de cinci procente a PIB.
\nIar deficitul fiscal de 3,8% (in realitate 4%, spun analistii) va
\nscadea putin sub limita de trei procente ceruta de Bruxelles. Greu,
\nrecunosc autoritatile, dar nu imposibil de atins, mai ales ca
\npentru urmatorul an sunt prevazute inghetari ale angajarilor si ale
\nsalariilor din sistemul public; in plus, guvernul spera sa obtina
\nacordul a 90% dintre contribuabilii inscrisi pana acum in pilonul
\nal doilea de pensii ca acestia sa-si vireze contributiile la
\nbugetul statului.<\/p>\n

Desi viitorul pe hartie suna roz (sau portocaliu, pentru ca asta
\ne culoarea Fidesz), guvernantii se impiedica de un mic detaliu:
\nCurtea Constitutionala a decis in octombrie ca o impozitare cu 98%
\nincepand cu 1 ianuarie 2010 a platilor compensatorii de peste 2
\nmilioane de forinti (7.265 de euro) care, potrivit legislatiei
\nmuncii, sunt acordate angajatilor disponibilizati din sectorul
\npublic este neconstitutionala, intrucat incalca principiul
\nneretroactivitatii legilor. In acel moment, Fidesz a avut o
\nrevelatie pe care a si pus-o in practica saptamana trecuta: daca
\npoporul, adica cei care au dat Fidesz o majoritate de guvernanre de
\n2\/3 in parlamentul unicameral de la Budapesta, nu se poate pronunta
\nprin referendum asupra chestiunilor fiscale si bugetare – care sunt
\napanajul guvernului – de ce ar trebui sa aiba acest drept Curtea
\nConstitutionala? Parlamentul a votat, prin urmare, o reforma scurta
\nde “clarificare” a Constitutiei (mecanismul de modificare e simplu
\nsi implica doar majoritatea parlamentara de doua treimi) care
\nlimiteaza atributiile Curtii Constitutionale in domeniu, rapindu-i
\njurisdictia asupra chestiunilor fiscale si bugetare.<\/p>\n

Mai mult, pentru a-si flexa muschii in fata Curtii, liderul
\ngrupului parlamentar Fidesz, J\u00e1nos L\u00e1z\u00e1r, a propus modificarea
\nlegii declarate neconstitutionale, dar nu pentru a o pune in acord
\ncu prevederile Constitutiei, asa cum poate v-ati fi asteptat: un
\namendament inaintat de L\u00e1z\u00e1r propune cresterea pragului de la care
\nse aplica impozitul de 98% pentru platile compensatorii la 3,5
\nmilioane de forinti si aplicarea sa incepand cu 1 ianuarie 2005! De
\nce nu si mai mult? Coincidenta sau nu, masura nu priveste si
\nfunctionarii precedentului guvern Fidesz, care a fost inlaturat de
\nla putere in 2002, desi socialistii din opozitie au cerut
\nintroducerea chiar a acestui termen.
\nGestul lui L\u00e1z\u00e1r are mai mult o incarcatura simbolica, pentru ca
\ntaxa de 98% nu va contribui (daca va fi vreodata aplicata) decat cu
\nputin peste trei milioane de euro la buget; insa, dupa acelasi
\ntipar, Curtea Constitutionala ar putea sa se opuna si mult mai
\nproductivelor taxe de solidaritate aplicate sistemului bancar, in
\nretail, telecom sau energie.<\/p>\n

Deja opozitia a inceput cu sesizarile in acest sens, iar
\njudecatorii Curtii Constitutionale, constienti ca le-a fost
\ndeclarat razboi, au anuntat ca se vor pronunta asupra
\nconstitutionalitatii transferului contributiilor pentru pensii
\nprivate in buzunarele statului, fie si pentru o perioada de 14
\nluni. Drept raspuns, tot partidul de guvernare a venit cu un
\namendament de supralicitare, prin care se cere ca – tot pana in
\ndecembrie 2011 – contributiile pentru pensii sa creasca de la 9,5%
\nla 10%, adica inca un plus de 100-150 de milioane de euro. Iar
\nguvernul Orban, care s-a ridicat de la masa negocierilor cu
\norganismele internationale tocmai pentru ca s-a declarat in stare
\nsa treaca singur pe crestere economica, fara alte masuri de
\nausteritate – “numai tarile care nu au incredere in ele insele au
\nnevoie de un acord cu FMI”, spunea ritos ministrul Matolcsy – numai
\nde un nou cartonas rosu constitutional nu are nevoie.<\/p>\n

Iar peste toate vin si constatarile (ranchiunoase, spun
\nsustinatorii Fidesz; diplomate, dar pline de ingrijorare, spun cei
\nmai multi analisti) Fondului Monetar International, care luna
\ntrecuta a facut o vizita la Budapesta pentru a evalua registrele
\ncontabile ale guvernului Orban. “Efectul reducerii impozitelor
\nasupra economiei este profund incert”, a avertizat seful delegatiei
\nFMI, Christoph Rosenberg. Mai transanti, analistii Goldman Sachs au
\nconchis ca, in ciuda unei aparente stabilizari a bugetului,
\n“planurile de consolidare fiscala sunt in esenta nesustenabile”.
\nFMI estimeaza o crestere economica de 2,5% anul viitor si, daca
\nexecutivul maghiar refuza sa impuna noi masuri de limitare a
\ncheltuielilor publice, este sceptic cu privire la perpetuarea ei pe
\nviitor, in special dupa 2012 sau 2014, cand vor expira taxele de
\nsolidaritate.<\/p>\n

<\/p>\n

In plus, FMI atrage atentia ca deciziile de suprataxare a
\ncompaniilor care produc profit este un semnal periculos pe care
\nalti investitori straini (de care Ungaria are mare nevoie pentru
\na-si atinge obiectivele din bugetul pe 2011) s-ar putea sa-l
\ninterpreteze ca pe o usa inchisa in nas. Deja marii investitori
\nprezenti pe piata ungara, Vodafone si Tesco, au protestat fata de
\ndecizia guvernului, anuntand ca si-ar putea stopa planurile de
\ninvestitii pentru perioada urmatoare. E insa o naivitate, afirma
\nanalistii, sa crezi ca multinationalele pe care Viktor Orban a
\ndecis sa le supraimpoziteze se vor multumi sa maraie si apoi sa dea
\nbanii ceruti de stat fara nicio repercusiune; cel mai probabil,
\naceste costuri suplimentare vor incepe sa se vada in cresterea
\ntarifelor la bunuri si servicii, anuland practic, prin cresterea
\ninflatiei si scaderea puterii de cumparare, masurile de stimulare
\npe care guvernul le-a prezentat. Iar momentul adevarului privind
\ncredibilitatea externa a guvernului Ungariei va veni anul viitor,
\ncand Budapesta a anuntat ca vrea sa lanseze o noua emisiune de
\neurobonduri de 4 miliarde de euro, pentru a acoperi datoriile
\nscadente atat la obligatiunile deja emise in trecut, cat si la
\nimprumuturile contractate de la institutiile financiare
\ninternationale.<\/p>\n

Peste toate, presedintia prin rotatie a Uniunii Europene urmeaza
\nsa fie preluata de la 1 ianuarie 2011 de Ungaria si al sau premier
\nViktor Orban, ale carui relatii cu Comisia Europeana, condusa de
\nJose Barroso, sunt cel putin reci, dupa ce Comisia a fost poftita,
\ndeloc politicos, sa plece dimpreuna cu delegatia FMI si cea a
\nBancii Mondiale de la masa negocierilor pentru un nou acord. Pe
\nplan intern, este de asteptat redeschiderea unui alt front de lupta
\nintre premierul Orban si guvernatorul Bancii Nationale, Andr\u00e1s
\nSimor. Intre cei doi, frictiunile au fost la cote inalte in aceasta
\nvara cand, in cautare de tapi ispasitori pentru starea finantelor
\ntarii, Orban i-a cerut demisia guvernatorului, starnind iritarea
\ninclusiv a Bancii Centrale Europene, foarte atenta cu privire la
\norice ingerinta in activitatea bancilor centrale din tarile membre.
\nNici Simor nu a ramas dator, criticand in repetate randuri atat
\nsuprataxarea bancilor, cat si, mai recent, decizia de a taia craca
\nde sub picioarele companiilor de asigurari, prin virarea
\ncontributiilor la pensiile private direct in bugetul statului.
\nPotrivit unor surse citate de portalul financiar Portfolio.hu, cei
\ndoi s-ar fi evitat cu raceala la reuniunea anuala a Fondului
\nMonetar International, la care au participat la inceputul lui
\noctombrie.<\/p>\n

In primavara, cei doi trebuie sa cada insa cumva de acord cu
\nprivire la nominalizarile unor noi membri in consiliul de politica
\nmonetara al Bancii Nationale, organism cu rol de decizie asupra
\ndobanzilor si a politicii monetare a Ungariei. De ce? Pentru ca,
\ndaca acest consiliu ramane blocat (mandatele a cinci dintre cei opt
\nmembri expira la 1 martie, cei ramasi – guvernatorul si cei doi
\nadjuncti ai sai – fiind insuficienti pentru luarea unor decizii),
\nincrederea investitorilor in stabilitatea monetara a Ungariei poate
\nfi serios zdruncinata, in aceeasi perioada in care guvernul a
\nanuntat ca vrea sa refinanteze datoria publica printr-o noua
\nemisiune de eurobonduri. Evident, insa, si acest scenariu poate
\nsuferi modificari, pentru ca majoritatea de doua treimi a Fidesz
\neste suficienta pentru a schimba si legea de functionare a Bancii
\nNationale, chiar cu riscul de a irita din nou Banca Centrala
\nEuropeana. Deja printre propunerile care ar trebui incluse in noua
\nConstitutie (a carei forma finala este asteptata public pentru 15
\ndecembrie), parlamentarii Fidesz au inclus responsabilizarea
\nguvernatorului bancii centrale pentru toate abaterile de la normele
\nfiscale pe care acesta, desi le cunoaste, nu le raporteaza
\nParlamentului, transformandu-l astfel intr-un fel de corector al
\ntuturor deciziilor legislative si guvernamentale.<\/p>\n

Pentru multi unguri, Viktor Orban ramane carismaticul politician
\ncare in 1989, la doar 26 de ani, intr-un celebru discurs tinut la
\nreinhumarea revolutionarului Imre Nagy, cerea trupelor sovietice sa
\nplece din Ungaria si sa fie organizate alegeri libere. Acum insa,
\nbataiosul lider de dreapta se afla in fata poate celui mai dificil
\nmoment din cariera sa politica. Fost liberal militant, Orban a
\nreusit sa dribleze ideologia trecand la timp in barca popularilor
\neuropeni (dar si in cea a populistilor), pentru a beneficia de
\nrevirimentul la nivel european al acestui curent politic. In ciuda
\nformatiei sale de fotbalist (si la aceasta ora, Viktor Orban este
\nlegitimat ca jucator al clubului de fotbal FC Felcs\u02d9t), premierului
\nungar s-ar putea sa-i vina foarte greu, daca nu imposibil, sa
\ndribleze si estimarile pesimiste ale specialistilor care il
\navertizeaza ca trage dupa sine Ungaria in valurile unui naufragiu
\neconomic.<\/p>\n

De pe margine, diversi comentatori din Estul indatorat la FMI
\nprivesc cu stupoare, ori, dupa caz, cu admiratie si cu pumnii
\nstransi, dorind sa vada minunea – un guvern care scoate tara din
\nrecesiune prin forte proprii, sfidand retetele FMI, taind taxele,
\nnetemandu-se sa ia cu doua maini din profiturile vacilor sacre,
\nmultinationalele si bancile, si chiar modificand dupa bunul plac
\nlegile si Constitutia acolo unde ele i se opun. Rebelul Europei
\npare de neoprit, iar pariul lui Orban e clar ca depaseste granitele
\ntarii, fiindca se doreste un exemplu pentru toate tarile care, cum
\nspunea Matolcsy, “nu au incredere in ele insele”. E de ajuns insa
\ndoar increderea in sine pana in panzele albe? Pariul ramane
\ndeschis.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Executivul de la Budapesta s-a lansat intr-o tensionata partida de poker cu marile corporatii din Ungaria si cu organismele financiare internationale, punand ca miza viitorul tarii.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[7267,74,188,17040,7433,7389,13562,8988,6279,7169],"class_list":["post-44265","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-banci","tag-buget","tag-economie","tag-fidesz","tag-fmi","tag-impozite","tag-orban","tag-special","tag-telecom","tag-ungaria"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44265","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=44265"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44265\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":61801,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44265\/revisions\/61801"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=44265"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=44265"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=44265"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}